474 matches
-
9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara (9-16); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură; Galeria Pro Armia (Piața Libertății): Pictură Victor Acatrinei și Pavel Torony (10-16); Casa Lima (str. Asănești nr. 9): Expoziție Orăvitzan (9-16); Centrul regional de afaceri al CCIAT: Pictură Marc Kopil. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: Țara surâsului de F. Lehar, 14. 05, ora 19
Agenda2005-20-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283702_a_285031]
-
secolele XVI-XX (9-16); Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2): Expoziție internațională de fotografie (10-16); Van Graph K Fé: Expoziția „Povestea unei zile“, fotografie Florin Fâra; Mansarda Facultății de Arte (str. Oituz nr. 8): Expoziții permanente (9-18); Galeria Pro Armia: Expoziția „Preludiu la un vernisaj“ de Mihai Teodor Olteanu (10-16); Cafeneaua Papillon: Expoziție de gravură, studenți ai Facultății de Arte Timișoara (9-21); Casa de Cultură a Studenților: Expoziția documentar-bibliofilă Friedrich Schiller - 200 de ani de la plecare, din colecția prof. Ion
Agenda2005-37-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284192_a_285521]
-
Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“; (10-17; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; duminică, 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării. Capodopere cucuteniene“ (10-17; luni, închis); Galeria „Helios“: „Week-end-Art“ (luni-vineri, 9-18; sâmbăta, 10-15; duminică, închis); Galeria „Pro Armia“: Salonul anual al membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (12-18; duminica închis); Primăria Timișoara: „Passo Doble“ (8-17; sâmbăta-duminica, închis); Galeria „Buzunar“: Expoziție cu vânzare (12-18; duminică-luni, închis); Centrul Cultural Francez: „Universul Brâncușian“ - Vasile Blendea (10-20; sâmbăta-duminica, închis); Memorialul Revoluției: „Decembrie 1989
Agenda2003-9-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280752_a_282081]
-
guvernamentali și parlamentari. Ierarhia muncii se constituie, prin chiar natura ei, în piramidă. La zece mii de oameni învățați pe toate terenele se naște un Darwin sau nu Buckle ca vârf al piramidei; din sutele de mii de soldați ale unei armii mari se alege un Moltke, ale căror servicii se răsfrâng apoi asupra întregului. Această ierarhie firească o susținem și noi. Ceea ce însă numiți d-voastră "o ridicare din ce în ce mai mare a claselor care au fost dezmoștenite de toate drepturile" este nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de opresorul musulman; că - în zadar - s-au adresat puterilor garante cerând sfat și ajutor, că au protestat în contra intrării rușilor; că s-au văzut siliți a încheia o convenție cu Rusia pentru a nu fi tratați ca inamici de armia ei supraputernică și că, la urma - urmelor, românii fură siliți să dea ajutor Rusiei, pe de-o parte pentru a opri pe turci de-a intra pustiind în România în urma unei oștiri rusești bătute și a preface țara în teatrul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mei, serbare! Victoria dentîi după cădere, Ziua dentîi după adânca noapte. Azi oastea noastră a învins iazigii... Astăzi amicii, mâne însași ea! Ieri cine mă știa?... Cine știa Că-mi trece-n minte ca să-mi pun genunchiul Pe fruntea-ngrozitoarei * armii - pe acel sigil Cu care istoria nențeleasă, veche Pecetluit-a-n cartea lumei soarta Popoarălor?... Azi toți o știu... Învinsul Desfășură puteri atât de mari Încât povestea neamului de dac Pătrunde cartea, filele ei vechi, Ca-ntunecos și sânt de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
adânci Trăiesc gândiri rebele, ca-ntr-al meu... E drept, nepot a lui Diurpaneu, Regele-al Daciei tu erai să fii. Daca bătrânul m-a ales pe mine, Pe care de la plug războiul crunt M-a ridicat în fruntea unei armii... Dacă dintr-un țăran făcu un rege... El n-a cedat decât voinței reci, Nenduplecate, izbitoare, mari Unui popor cu aspirări eterne... Nici că credeam vodată că un sânge Nobil cum este cel dintr-al tău piept, Sânge al lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
însă totuși vin... Ce unul face... zeci nu pot strica. Acesta-i semnul c-un roman o face: Este eternitate-n fapta lor. În multe-ți samănă el ție, Decebal, Ca tine ridicat fu din popor, Ca tine în fruntea armiei fu pus... Cred în destin... La pasurile lui Destinul a vorbit... Când era El [î]n război pleca[t] - tot poporul În Capitol s[-a] adunat la rugă. Murmurele se ridicau la Joe Și, tocmai când cântau Salve-Imperator, Poarta se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voastră, Din ăști tirani făceți un ideal: Nu în ei înșii e mărimea lor, Este în slăbiciunea voastră. I[AROMIR] Te înșeli! Îți place-a te-nșela - sau nu-i cunoști. Știi tu cine a fost Hannibal? - Un zeu... Când armiile lui corona Alpii, Când oaste după oast-era bătută, Când Roma singură - o Niobe - Plângea copiii ei; pe piețe, strade Urlau femeile, strigau copiii, Când tot era pierdut... ce făceau ei? Ce făceau atunci acei moșnegi senatori, Prea vechi pentru a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
TOȚI Ura! D[ECEBAL] Auzi! Auzi răspuns, romane! B[ORIS] Da, da! acesta e răspunsul Daciei. Îmi vine să-ți sărut piciorul, rege. Ce mare ești - nemărginit de mare! Nu pot cuprinde nici mărirea ta. D[ECEBAL] Încalică și mișcă-aripa armiei Spre Dunăre... A! repezi sînteți, Dară mai repezi ne-ți găsi pe noi. L[ONGIN] Noi nu sîntem nici repezi, nici înceți, Sîntem așa cum sîntem. Vale, rege. (iese) DOCH[IA] Ieri încă-n cer, ei azi[-s] pe pământ. (zgomot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
literă Ce necitită-a fost rămas de toți. Din fundul codrilor adânci ai Daciei Roteam pe Univers ochii-mi flămânzi Și-l înghițeam. O, codri, codri, vă mișcați cu mine, Munți mari de piatră, fiți-mi gânduri, Purtați, stânci albe, armile de cremeni, Mergeți naintea mea... a regelui. Să văd apropiindu-se pământul, *** cu munții și cu codrii Și stând pe loc naintea Romei vechi. {EminescuOpVIII 55} 6 2254 [DECEBAL] Când înjosit ești, când o gravă * rană * Ți-atinge rana sufletului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
În astă oră ce-ai numit-o mare Îți dau cuvântul meu [de] Imperator: Unde dreptatea n-a fi necesară Va domni mila și-ndurarea mea. Unde va [fi] neapărată - nu. {EminescuOpVIII 63} [CELSUS] [... ] Decebal... daca pîn-acum ] va fi sculat armia sa [... ] încerca și *** încă [ÎMPĂRATUL] [Ce să-]i dau? [CELSUS] Ah, e prea tîrziu! TEXTE AFERENTE 1 2254 [CELSUS] Romanii nu mai sânt ce-au fost odată, Îmbătrâniți, ei n-au păstrat în ei Decât plăcerea să-și detroane regii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dracu dar trebuie s-o ieu eu. INTENT[ATIONEM] Iar mă duci în ispită... in tentationem... Ei bine: Ta ascultă măi stomahule... nu te supăra... răbdare fătul meu! Trebuie să fac ca marele gheneral muscalesc Suworow care-a poruncit în armia întreagă zi de post... până ce-a venit proviant cu harabalele... Ei... acu să venim la treaba noastră. îi ești drag VULTUREA[ NU] Știu eu? Cred. {EminescuOpVIII 360} INTENT [ATIONEM] Da' cu dragostea d[umi]tale cum stă?... Câte are [să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să aduc belșugul. Sfinția ta, trebuia să pun capăt uneltirilor doamnei Maria, ale Bălăceanului, trebuia să mpiedic pe generalul Heissler de-a mai intra în Țara Românească? Apoi, ce-i de mirare că împreună cu Tököly am pus la cale unirea armiei mele cu cele ale hanului și ale pașalelor? Cum s-au întâmplat acestea o scriu cronicile. Te-am avut sfetnic, nașule, și politica bătăliei de la Zărnești o făcuși domnia ta, dar planul de luptă era al nostru. Oamenii de munte, care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a scos numai aracii. Despre regi, despre regine, A-negrit destule pagini, A scos țarini din paragini Și castele din ruine. A înconjurat Ceahlăul Ca inelul lui Saturn Și-a trecut apoi pârăul, Devenind mai taciturn. A intrat direct sub armii Cu alean și planuri noi, Dar l-au încolțit jandarmii Ca pe banda lui Coroi. Curajos, dar și prudent, Singur și-a zidit cetate: Peste tot și peste toate A pus Porți de Orient. Nici furtuna nu-l înfrânge, Nu
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
venit în minte când o doamnă, beilerbei universitar, mi-a fost susurat la ureche cum că mult ține ea pumnii pentru ca Dabâl-iu să izbândească. La întrebarea mea cum că de ce anume ține la asemenea izbândă, doamna un vajnic caraul al armiei celei purtătoare de biruință electorală a măritului padișah Vadim mi s-a mărturisit că, în acest fel, americanii se vor retrage și vor lăsa loc deplinei independențe a tuturor sangeacurilor și vilaietelor din Balcani care își pot astfel câștiga, prin
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
secretarii săi la Alexie (Ivanco), ca să-i facă propuneri de învoială; dar în caz de trebuință el calcula și cu asasinarea și pregătea în taină cele trebuincioase. Pentru a nu sta cu totul cu mîinile-n sân, el porni în fruntea armiei în provincia Filipopoli, atacă castelul Stenimachus, ocupat de inamic, îl cuceri și condamnă garnizoana la robie. Ivanco din parte-i disprețuia orice întîlnire cu autocratul și nu voia s-auză de pace decât sub următoarele două condiții: întîi, să i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în târgușoarele din împrejurimea Adrianopolei. Înaintă dar bărbătește asupra acestui oraș, fără a ținea în samă strivitoarea precumpănire numerică a inamicului și făr-a socoti dezastrul propriilor sale campanii de odinioară. Ne-nfrîntul curaj, disciplina strictă și tactica meșteșugoasă și superioară a armiei latine cu mult mai puțină la număr descurajară și intimidară cu toate astea pe romîno-bulgari, încît aceștia nu fură în stare de a se ținea în nici o luptă, ci la orice năvălire dădură dos. Astfel viteazul Enric împărat izbuti să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ascultând de un semn al naturii, oarecum lucrul să iasă la capăt bun. Deci așa socoti și împăratul că, precum cererile estraordinare ale bolnavilor înfrîng boala, tot astfel și Lachanas, cu tot caracterul său amăgitor, trimis fiind în fruntea unei armii în vederea cererii generale, tocmai pentru că poporul crede atâta într-însul s-ar putea arăta teribil inamicilor și folositor romeilor, cari au nevoie de ajutor. Condus de această părere, împăratul ținu samă de cererea halizonilor, cari locuiau lângă râul Sangaris de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Hohenzollern, cavalerimea stiriană și bavareză luară asemenea parte la această campanie. Ungurii sub palatinul Gara, ardelenii sub Ștefan Lascowicz, bosniecii, apoi moldovenii trași și ei de pornirea generală sub Ștefan Vodă, în fine trupele valahiene sub însuși reîmpăcatul Mircea, formau armia de căpetenie a lui Sigismund, care ducea deci contra inamicului una sută și treizeci de mii de oameni, dintre care însă multe slugi și neluptători, pe când inamicul strânse la sine o putere tot atât de mare, încît în privirea numărului amândouă părțile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
temei pe numărul, tăria și avântul oștirii sale, tras el însuși de tarea încrederea în biruință a francejilor, iuți de fire, regele se lăuda că nu se teme deloc de sultanul osmanilor pentru că se bizuie de-a sprijini cu sulițele armiei sale chiar bolta cerului de ar sta să cadă. Dar curând se făcu precumpănire, nu mare, în partea osmanilor prin adaosul de trupe sârbești și bosniace, în temeiul cărora îndrăznețul sultan, simțindu-se mare în puterea sa, se fălea că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cărora predomneau în mod fatal o neastâmpărată ambiție și o deșertăciune nemăsurată, mai cu samă în partea francejilor, cari prin rang și merit se credeau în drept de-a da tonul. Bătălia de la Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât de neauzite încît în mai multe ocazii a ucis o parte mare a poporului din Roma și pe toți locuitorii Alexandriei. Astfel era urât de toată lumea și inspira frică și celor dimprejurul lui, încît un sutaș îl ucise în mijlocul armiei sale. Observ aci că principii nu pot evita defel moartea silnică de mâna unui om hotărât. Căci oricine poate comite fapta, numai daca ia întru nimic viața sa proprie. Dar principele nu prea are cauză să se teamă, căci asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culori vii. În vâlvătaia de aur se înalță un amfiteatru de munți în care oceanul de verdeață al coniferelor domnește în acest ținut în care garda de onoare a cerului înflăcărat de razele cele de pe urmă ale soarelui, zugrăvește o armie întreagă pe întinsul pământ. Din streașina munților, râuri frumoase, dătătoare de viață și nenumărate pâraie se despletesc în cărările de argint peste întinsele șesuri blânde, luminând frumusețile țării. Miresme dulci, îmbătătoare, înconjoară numeroase văi depărtate pe care sclipesc râuri de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
danie către mânăstire, exista de mai multă vreme), Mana a rezistat, renăscând din cenușa tuturor arderilor, a jafurilor, a trecerii tuturor „trecătorilor”: Tătari, Polonezi, Lituanieni, Turci, Suedezi, Cazaci, Ruși... Însă ceea ce nu izbutiseră focul și sabia năvălitorilor, ceea ce nu reușise armia rusească (cea care zicea că pornește războiul-sfânt Împotriva păgânilor, până la liberarea Țarigradului, dar se așeza cu nădejde În țările românești, prietene cică și uita să se mai Întoarcă acasă - un an, șapte ani, douăzeci de ani...), a desăvârșit administrația rusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]