1,754 matches
-
suntem, cel puțin, capabili să analizăm câteva dintre ele. De exemplu, A.I. Miller susține că, într-o anumită etapă a istoriei fizicii teoretice, în 1923, „atomul planetar al lui Bohr a fost abandonat” și înlocuit cu modelul elementar al oscilatorilor armonici. „Aceasta nu constituie o metaforă vizuală fiindcă fiecărui electron atomic îi corespund o infinitate de oscilatori armonici.” (Miller, 1923, p. 115) Ce învățăm de aici? În primul rând, că metaforele au istoria lor; în al doilea rând, că transformările au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fosrte diferite de cele create de generația următoare de compozitori, din care făceau parte Haydn, Mozart la maturitate și tânărul Beethoven. Aproape toate sunt alcătuite din trei părți scurte, de obicei în tempo rapid, lent, rapid, și au o structură armonică simplă. Primele simfonii ale lui Mozart sunt, ca structură și substanță, foarte apropiate de modelul celor compuse de Bach (și Abel). Și ele sunt alcătuite din trei părți scurte, în tempo rapid, lent, rapid, și au o structură armonică simplă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
structură armonică simplă. Primele simfonii ale lui Mozart sunt, ca structură și substanță, foarte apropiate de modelul celor compuse de Bach (și Abel). Și ele sunt alcătuite din trei părți scurte, în tempo rapid, lent, rapid, și au o structură armonică simplă. Un tipar similar se observă în evoluția lui Mozart în domeniul muzicii camerale - de exemplu, la cvartetele de coarde: lucrările de început sunt foarte asemănătoare cu lucrările altor compozitori și elementele originale apar abia mai târziu. Faptul că un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
implică extragerea de către muzician a principiilor improvizației din modelele pe care le-a integrat. Principiile sunt folosite pentru a alege notele care trebuie să fie cântate într-un anumit punct al interpretării, în funcție, pe de o parte, de structura armonică a bucății rspective și, pe de altă parte, de ceea ce tocmai a cântat interpretul. Johnson-Laird (1988) presupune că notele alese de un improvizator trebuie să îndeplinească două cerințe: 1) pe baza cunoașterii armoniei, interpretul alege notele care se potrivesc în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și formă, varietatea funcțiilor pe care le îndeplinesc, fie că este vorba de acelea cu acțiuni, așa-zis directe, sau indirecte, sunt caracterizate de omniprezența funcției formative. Ea se fundamentează și este completată de un întreg repertoriu de alte funcții armonice (n.n.) cu efect de amplificare a efectelor favorabile de ansamblu, cum ar fi: funcții de perfecționare, corective, compensatorii, de adaptare, de integrare, de comunicare, socializare, de educare estetică, de satisfacere a nevoii de mișcare, de întreținere, de corectare, etc. La
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
în italiană De-a v-ați ascuns... și Duhovnicească de T. Arghezi, Victor Kernbach transpune în rusește Pan și Vară de Lucian Blaga. Anda Lascăr semnează versiunea românească pentru Ora de vizită de B. Fundoianu. Trei poeme de Esenin, Cântă, armonică, Nu mai fui așa, Norii de pe șură, sunt traduse în românește de Ion Caraion și Victor Kernbach. Împreună cu Sașa Wolkonski, Ion Caraion tălmăcește și un Sonet de Rainer Maria Rilke. D. Albulescu traduce din spaniolă Trei dizertații ale iscusitului cavaler
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
se sudează într-o complexă dualitate, atât a „personajelor” cât și a formelor, dualitate care funcționează și în comunicarea naturii profunde a Luceafărului. Astfel, opoziția Luceafăr-Hyperion configurează două lumi textuale ale omului, în care fiecare ipostază a eroului se încadrează armonic. Fața cu numele Luceafăr aparține lumii create, câtă vreme fața cu numele Hyperion, apărut la un moment textual crucial, dezvăluie natura hyperionică congeneră Creator. Argumente pentru înlocuirea polarității eternului-efemer se găsesc în analiza versiunii genuine a poemului, cu relicve în
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
tratamentele medicale convenționale nu beneficiază de puterea de transmitere a informațiilor pe care energia o are În sistemele biologice (cu cîteva excepții cunoscute, cum ar fi pacemaker-ul inimii, „pacemaker-urile” creierului pentru tratarea Parkinson-ului și a depresiei, frecvențele armonice care dizolvă pietrele la rinichi și utilizarea magneților pentru ameliorarea tendinitelor, paralizia facială și atrofia nervului optic). O altă ironie este faptul că medicina convențională acceptă cu ușurință instrumente de diagnosticare bazate pe conceptul de energie sub formă de informații
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
mai complexe. Reacțiile oamenilor de aici sunt discrete până la esență, monotonia și cenușiul existenței mascând căutarea a ceva indefinit. Autorul se concentrează fără ostentație asupra acestei idei în pagini de o bună expresivitate, în care realul și imaginarul se întrepătrund armonic într-o perfectă simetrie. După romanul Un om în câmp, F. s-a întors la proza scurtă, cultivată în volumele anterioare, Barcă de vânzare (1980), Paradisul de fier (1980), Portocale pentru eschimoși (1983), Peripeții de vacanță (1986). În volumul O
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
și trăsături de personalitate se înscriu în prescripțiile sociale de rol, ele au mai mari șanse de supraviețuire și stabilitate. Autorul crede, de exemplu, că un mariaj întemeiat pe complementaritatea bărbat dominant-femeie ascultătoare are mai mari șanse de a fi armonic decât unul bazat pe o complementaritate inversă. Aceasta deoarece primul este consensual cu prescripția societală (tradițională) de rol, iar cel de-al doilea nu. A. Kerckoff (1974) a propus o integrare a similarității și complementarității în descrierea și explicarea alegerii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
evaluarea vieții de familie ca inechitabilă de către actorii scenei familiale - un factor de prim ordin. 6.1.3. Complementaritate și conflict de rol. Mișcarea feministătc "6.1.3. Complementaritate și conflict de rol. Mișcarea feministă" Imaginea familiei ca un tot armonic în care se modelează prin interacțiuni pozitive personalitatea membrilor săi și absoarbe dificultățile de toate genurile este una destul de idilică. De cealaltă parte, abordările ce deplasează accentul pe calculul rece al intereselor pragmatice, pe conflict și violențe nu reflectă nici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alegeri/respingeri percepute, cum ar fi cel al lacunelor sau iluziilor perceptive, pot fi utilizați în conturarea unui tablou al personalității individului. La nivel interindividual, se identifică diferite genuri de diade sociometrice, plasate pe un continuum, începând de la cea perfect armonică - se așteaptă (percep) să se aleagă reciproc și se aleg efectiv -, până la diverse forme de dizarmonii (ca, de pildă, cea în care A îl alege pe B și crede că va fi ales de acesta, pe când B îl respinge și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ștefan Aug. Doinaș, București, 1996. Repere bibliografice: Ardeleanu, Opinii, 113-116; Gabriel Țepelea, „Fragmentarium clujean”, RL, 1988, 16; Nae Antonescu, „Fragmentarium clujean”, ST, 1988, 5; Zaharia Sângeorzan, „Așa a fost să fie...”, ST, 1995, 1-2; Carmen Varfalvi-Berinde, Repere pentru un spațiu armonic, APF, 1995, 3-4; Adrian Țion, Tunelul corespondenței, TR, 1997, 39-40; Mircea Platon, Amintiri din Berlin, CL, 2002, 3; Dicț. scriit. rom., IV, 335-337. D. Mr.
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
sale. Descripția nu-i însă pur picturală, ci-i și umanizată; cântă munții și pădurile, cântă izvoarele și câmpiile, cântă imobilitatea naturii moldovenești în emoția succesivă a acestui animator, care pe lângă culoare are și vibrație, pe lângă senzație are și fluiditatea armonică și ritmică a expresiei. E. LOVINESCU Luat în totalitate, M. Sadoveanu e un mare povestitor, cu o capacitate de a vorbi autentic enormă, asemănător lui Creangă și lui Caragiale, mai inventiv decât cel dintâi, mai poet decât cel de-al
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
posibilă a persoanei și vieții acesteia: tipul de persoană deschisă și tipul de persoană-limită. Le vom analiza În continuare. 1. Persoana deschisă și modelul său de existență Înțelegem prin persoana deschisă acel tip uman echilibrat, cu o structură și dezvoltare armonică, egală, stabil, rezultat al acțiunii formatoare a factoriilor pozitivi la care am făcut referință anterior. Acest tip uman este echilibrat, calculat, Întâi gândește și apoi acționează, evaluează anticipativ acțiunile sale și judecă În mod critic consecințele. Este o persoană liberă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unui compatriot, junele înamorat, pentru a-și îndepărta rivalul, îl provoacă să declare vehement că e adeptul lui Venizelos, ceea ce o umple de mânie pe frumoasa grecoaică, regalistă înfocată. Scriind despre Popi, Paul Zarifopol remarca buna „concentrare artistică”, apoi „compoziția armonică”, „echilibrul delicat între plastic și dramatic”, „sobrietatea elegantă”, pentru a conchide că textul se înscrie „la loc bun în inventarul artei narative europene”. Romanul Concina prădată are un substrat satiric, infuzat cu o perfectă artă a voalării, a disimulării, lăsând
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
logosului(„numai cuvântul poate învia lucrurile”). Revin nostalgiile campestre, amplificate și prin contrastul dintre limbajul științific prezent în versuri și melancolia celui care vede „dincolo de marile ziduri/ caii despletind verdele insolit al câmpiei”. Continuând mesajul cărților anterioare, Improvizații pe cifraj armonic (1998) stăruie asupra forței de comunicare și asupra capacității de a transfigura care textualizează lumea înconjurătoare („cândva vom fi texte vii/ într-un stomac orbitor de oraș scufundat/ exact în cuvântul oraș”). În erotica lui S. ființa iubită se poate
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
optzecist, căruia poetul, totuși, îi aparține. SCRIERI: Duminica realului, Iași,1984; Zid și neutrino - Wall and Neutrino, ed. bilingvă, tr. Liviu Martinescu, Pitești, 1994; Axolotul - The Axoloth, ed. bilingvă, tr. Liviu Martinescu, postfață Florin Vasiliu, București, 1998; Improvizații pe cifraj armonic, Botoșani, 1998; Orașul alchimic, Cluj-Napoca, 2002; Imperiul sacru. Mănăstiri și biserici din nordul Moldovei, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Al. Cistelecan, „Duminica realului”, F, 1985, 2; Ioan Holban, Fizică și metafizică, CRC, 1985, 30; Laurențiu Ulici, „Duminica realului”, RL, 1985, 44
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
1995, 3; Rachieru, Poeți Bucovina, 398-400; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 235-238; Constantin Severin, PRA, I, 479-480; George Șipoș, Mai nimic despre „lirica niponă”, RL, 1999, 13-14; Olimpia Iacob, „Axolotul”, CL, 1999, 3; Carletta-Elena Brebu, „Improvizații pe cifraj armonic”, ATN, 1999, 8; Ion Roșioru, „Improvizații pe cifraj armonic”, CL, 1999, 9; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 436-437. A. St.
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
Instantanee critice, Iași, 1998, 235-238; Constantin Severin, PRA, I, 479-480; George Șipoș, Mai nimic despre „lirica niponă”, RL, 1999, 13-14; Olimpia Iacob, „Axolotul”, CL, 1999, 3; Carletta-Elena Brebu, „Improvizații pe cifraj armonic”, ATN, 1999, 8; Ion Roșioru, „Improvizații pe cifraj armonic”, CL, 1999, 9; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 436-437. A. St.
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
de prudență exagerată, adesea nejustificată. 2. Conflictul și competiția Orice conflict este o confruntare, o ciocnire între două forțe. El constă dintr-un obstacol care se opune tendințelor primare ale persoanei. Pentru N. Mărgineanu, conflictul desemnează o lipsă de colaborare armonică între factorii care stau la baza organizării sistemului personalității și de care depinde echilibrul acesteia. După originea și modul lor de a acționa, conflictele sunt de două feluri: conflicte externe, datorate unui obstacol activ exterior persoanei, constând din repetarea situațiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Acest principiu orientează educația sănătății mintale în direcția formării unor deprinderi pozitive, a unor modele de comportament care să asigure adaptarea corectă a individului la realitate, la familie și societate, ajutându-l pe această cale să se integreze pozitiv și armonic în familie, în societate, în grupul profesional-școlar. h) Principiul diferențierii riscului. În sensul acesta, educația sănătății mintale trebuie să-l pregătească pe individ pentru a sesiza riscul și direcția acestuia, sursele și consecințele sale. Trebuie cunoscute caracteristicile riscului, ale grupelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale pe o dreaptă, sub acțiunea unei forțe de tip elastic, adică o forță atractivă proporțională cu distanța până la poziția de echilibru, F
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale pe o dreaptă, sub acțiunea unei forțe de tip elastic, adică o forță atractivă proporțională cu distanța până la poziția de echilibru, F = Ky (sau F = Kx). Relație între mișcarea
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale pe o dreaptă, sub acțiunea unei forțe de tip elastic, adică o forță atractivă proporțională cu distanța până la poziția de echilibru, F = Ky (sau F = Kx). Relație între mișcarea circulara uniformă și
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]