13,806 matches
-
vieții persoanelor cu probleme de sănătate mintală, prin integrarea într-un program formativ-lucrativ prin intermediul căruia acestea să dobândească diverse abilități necesare traiului de zi cu zi. Lansarea oficială a proiectului va avea loc în data de 15 iulie, la sediul „Armonia“ din str. Dreptatea nr. 47. Sunt invitate să participe atât persoanele interesate să se înscrie în acest program, cât și instructorii specializați în prelucrarea lemnului care doresc să se implice în astfel de activități. M. D. P. Campanie A.P.F.R.
Agenda2004-28-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282631_a_283960]
-
pentru luna iulie asistenții personali și persoanele cu handicap accentuat și grav care nu figurează la asociații (orar: de luni până joi între orele 8,30-14, iar vineri, între 8,30 și 13). Astfel de abonamente se eliberează la Asociația „Armonia“ din Bd. I. Maniu nr. 38, între 2 și 5 iulie (orar: 9-14), la Asociația „Speranța“ din str. Fagului nr. 17 (orar: 9-14), la Asociația Handicapaților Locomotor din Bd. C.D. Loga nr. 58, în 8 iulie (orar: 13-17), în 9
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
luat inima-n dinți și i-am zis: Îmi pare rău, vreau să studiez muzica. Era să înnebunească! Și la muzică m-am dus, am intrat în 1974 la Facultatea de Muzică din Timișoara, la secția pedagogică. Am ales pianul, armonia, dirijatul. Îl aveam dascăl pe domnul Ilin la armonie și contrapunct, printre profesorii de-atunci se numărau Ovidiu Giulvezan, Damian Vulpe, dar cel mai drag dintre toți mi-a fost domnul Românu. N-am să uit niciodată ce-mi spunea
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
pare rău, vreau să studiez muzica. Era să înnebunească! Și la muzică m-am dus, am intrat în 1974 la Facultatea de Muzică din Timișoara, la secția pedagogică. Am ales pianul, armonia, dirijatul. Îl aveam dascăl pe domnul Ilin la armonie și contrapunct, printre profesorii de-atunci se numărau Ovidiu Giulvezan, Damian Vulpe, dar cel mai drag dintre toți mi-a fost domnul Românu. N-am să uit niciodată ce-mi spunea, azi spun același lucru coriștilor mei: Partitura s-o
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
Pișchia, Topolovățu Mic, Cladova, consumatori Schela de Petrol zona Satchinez, Denta (p), Stamora Germană (p), Pădureni - Colonie, I.A.S. , Ape Uzate. JOI: Timișoara (străzile Nekrasov, Cassian Munteanu, Alexandru Lăpușneanu, Negulici, Calea Aradului nr. 12, Ion Ionescu de la Brad (p), Margina, Armoniei (p), Aurora, U.M. - str. Câmpina, Oficiul Refugiați - str. Armoniei), Pișchia (p), Clarii Vii - Colonie, Cheglevici, Chereștur, Beba Veche, Colonia Bulgară, Hitiaș (p), Topolovățu Mare (p), Cladova, I. A.S.+”Mobifon” Foeni, SP Otelec Sud. VINERI: Timișoara (străzile Cuza Vodă, Hașdeu, Aprodul
Agenda2004-29-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282672_a_284001]
-
Satchinez, Denta (p), Stamora Germană (p), Pădureni - Colonie, I.A.S. , Ape Uzate. JOI: Timișoara (străzile Nekrasov, Cassian Munteanu, Alexandru Lăpușneanu, Negulici, Calea Aradului nr. 12, Ion Ionescu de la Brad (p), Margina, Armoniei (p), Aurora, U.M. - str. Câmpina, Oficiul Refugiați - str. Armoniei), Pișchia (p), Clarii Vii - Colonie, Cheglevici, Chereștur, Beba Veche, Colonia Bulgară, Hitiaș (p), Topolovățu Mare (p), Cladova, I. A.S.+”Mobifon” Foeni, SP Otelec Sud. VINERI: Timișoara (străzile Cuza Vodă, Hașdeu, Aprodul Movila, Cireșului, Roșiori, Calea Aradului nr. 10, UNISEM - str.
Agenda2004-29-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282672_a_284001]
-
ajungă acolo unde inteligența cu care ne mândrim ne poate duce“. Trebuie doar să muncim. Japonia Țara Soarelui-Răsare văzută prin ochii unui timișorean. Un ținut fabulos, care merită cercetat: „În-tr-un cuvânt, trăsătura care mie îmi pare definitorie pentru Japonia este armonia. Obsesia binelui și răului nu există, în schimb, în orice acțiune, acestea se contextualizează, astfel încât rezultatul să fie în armonie cu mediul. Este un model mult mai apropiat personal. Sunt multe domenii în care se manifestă această armonie, poate cel
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
ochii unui timișorean. Un ținut fabulos, care merită cercetat: „În-tr-un cuvânt, trăsătura care mie îmi pare definitorie pentru Japonia este armonia. Obsesia binelui și răului nu există, în schimb, în orice acțiune, acestea se contextualizează, astfel încât rezultatul să fie în armonie cu mediul. Este un model mult mai apropiat personal. Sunt multe domenii în care se manifestă această armonie, poate cel mai vizibil este modul în care ei înțeleg să limiteze șomajul: există o serie de meserii, în esență inutile, inexistente
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
Japonia este armonia. Obsesia binelui și răului nu există, în schimb, în orice acțiune, acestea se contextualizează, astfel încât rezultatul să fie în armonie cu mediul. Este un model mult mai apropiat personal. Sunt multe domenii în care se manifestă această armonie, poate cel mai vizibil este modul în care ei înțeleg să limiteze șomajul: există o serie de meserii, în esență inutile, inexistente în societățile occidentale. Un exemplu, puzderia de angajate care, într-un mare magazin, te îndrumă înspre lift sau
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
7 decembrie, Corul Liceului Pedagogic Carmen Sylva - dirijor Nicolae Sincari, Corala Memorial - dirijor prof. Alexandru Crețescu, Corul de tineret Exultate al Domului Romano-Catolic, dirijor Bajkai Robert, pianistă Simona Mustețiu, violoniste prof. Agneta Popescu și Andreea Popescu l 8 decembrie, Corul Armonia al parohiei Mehala - dirijor Radu Bogdan, Corurile reunite Filocalia și Mezzo - dirijori Daniel Știrlea și Laurian Popa, Corul Bisericii Penticostale Elim - dirijori Emanuel Alăzăroaie și Daniel Hasan, Corala Carmina Dacica - dirijor prof. Flora Toth, la pian Teodora Matei l 9
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Carmen Sylva al Facultății de Muzică - dirjor Mariana Muller l 10 decembrie, Corul Bisericii ortodoxe din Oravița - dirijor Nicolae Chirilă, Corul „Laudes Christi“ al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea - dirijor Lucian Oniță, soliști Rareș Păltineanu și Emanuel Ghișoiu, Corul „Armonii sacre“ al Bisericii Baptiste „Emanuel“, dirijor Eugen Drăgoiu, la pian Radu Drăgoiu, soliști Alina Seica, Liviu Hențiu, Eugen Drăgoiu, Corul bărbătesc „Eclesia“ al Facultății de Teologie, dir prof. pr Nicolae Belean. Cenadul cultural l Sesiune de comunicări științifice Cenadul va
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Orezărie), Peciu Nou - Tâmplărie, str. Bisericii, Hidrofor, Brutarie, Primărie, Cireșu, Pădurani, Buziaș (p), Valcani (p) - Gară, Hidrofor, „Comcereal“ Lovrin, Giera, Toager. VINERI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (p), străzile Leonard (p), Calea Dorobanților, bl. E1, scările A, B, C, bl. 7A, 7B, Armoniei (p)), Secaș, Nemeșești, Buziaș (p), Jebel (p). Citiri de regularizare în perioada 31 martie - 4 aprilie Casieria Ștefan cel Mare: străzile Zăvoi, E. Teodoroiu, Negruzzi, Ion Creangă, Petre Ispirescu, Câmpului, Cezar Bolliac nr. 2-42, 1-33; Inocențiu Klein nr. 2-32, 1-23
Agenda2003-13-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280850_a_282179]
-
corpului și a sufletului, prelungirea vieții și atingerea longevității; descoperirea capacităților deosebite ale fiecăruia și consolidarea lor; modelarea caracterului și capacitatea de control a moralei. Practica regulată duce la obținerea unei stări în care sufletul e liniștit și energia în armonie, până și gândurile devenind, fără nici un efort, conforme cu morala universului, cu legile nescrise ale firii. Pentru a afla câte ceva din tainele „artei de a trăi“, am stat de vorbă cu dl Dan Martin, cel care a susținut alături de maestrul
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
Ciocârlie își încheie, cu un superb patetism cartea: ăChiar dacă răstignirea nu mai e urmată de înălțarea la cerul metafizic, seninătatea greu cucerita a bietului corp postmodern sugerează trecerea (prin renunțare sau orbire) din starea de confuzie în starea de armonie. Dincoace - și nu dincolo - de cositorul oglinzii, gestul imprudent al lui Narcis capătă sensul regenerator al prăbușirii Meșterului Manole: din cenușă relației speculare izvoraște, totuși, sfioasa, tăcută, de nimeni luată în seamă, o "fântână lină / cu apă putină"ă (p.
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
din engleza-americană din care multiculturalismul a fost împrumutat și care creeaza specialiștilor dificultăți majore. În SUA, patria multiculturalismului, conceptul are un înțeles exact contrar aceluia din uzul de ocazie care i s-a dat în română: nu înseamnă combinație, sinteză, armonie de două sau mai multe culturi, egale și tolerîndu-se reciproc. Dacă e să vorbim tranșant, multiculturalismul se opune meritocrației, alt cuvînt recent din Dicționarul dnei Dimitrescu, dar și din cel de neologisme al dlui Marcu. Meritocrație înseamnă puterea meritului. Cuvîntul
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
Cronicar Armonica ARMONIA e un "periodic social-cultural" editat de Centrul Internațional Ecumenic (fondator - dr. Ion Popescu, director - Dinu Săraru, redactor șef - Aureliu Goci). Fiindcă, probabil, se plătește mai bine decît la alte reviste culturale, colaborează armonios și intelectuali veritabili - e drept că mulți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
șef. Primul a înlocuit limba de lemn comunist cu lemnul de esență popeasca, la fel de găunos cît timp e folosit că unealtă primitivă de propagandă. O iasca fără scînteie. Iată doar două fraze din delirantul editorial al lui Dinu Săraru: "Doctrina Armoniei interetnice și interreligioase, doctrina Armoniei dintre și între toți oamenii, convinși că deasupra noastră, a tuturor, se află același cer înstelat și unul și același Dumnezeu, că existența umană, ființa umană însăși, șunt expresia celei mai desăvârsite armonii, că se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
de lemn comunist cu lemnul de esență popeasca, la fel de găunos cît timp e folosit că unealtă primitivă de propagandă. O iasca fără scînteie. Iată doar două fraze din delirantul editorial al lui Dinu Săraru: "Doctrina Armoniei interetnice și interreligioase, doctrina Armoniei dintre și între toți oamenii, convinși că deasupra noastră, a tuturor, se află același cer înstelat și unul și același Dumnezeu, că existența umană, ființa umană însăși, șunt expresia celei mai desăvârsite armonii, că se înfățișează că expresii virtuale ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
Săraru: "Doctrina Armoniei interetnice și interreligioase, doctrina Armoniei dintre și între toți oamenii, convinși că deasupra noastră, a tuturor, se află același cer înstelat și unul și același Dumnezeu, că existența umană, ființa umană însăși, șunt expresia celei mai desăvârsite armonii, că se înfățișează că expresii virtuale ale desăvârsirii, că fiecare om este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și se cuvine să fie, prin întreaga lui viața, cu adevarat chip al lui Dumnezeu, întrupare a firii lui Dumnezeu, aceasta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
ce nu poate fi slujit decat prin propria noastră decizie de a fi convingător, pentru semeni, frații acestora." Departe de a fi convingătoare, demagogia lui Dinu Săraru nu e nici macar coerentă. * În plus, revista să pusă sub semnul tutelar al armoniei și frăției are o orientare politică evidență și îndîrjita, mai ales în paginile de literatură - scrise integral de Aureliu Goci, un ratat care, pînă la 50 de ani, nu a produs decît recenzioare mediocre. Avînd acum atîta spațiu la dispoziție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
Aș spune, printr-o imagine puțin stîngace: lasă și a lăsat, mai cu seamă, peste tot, amprente digitale. Se pretează mai mult ca un mit decît că un învățător." Cerîndu-i-se opinia despre tendințele artei în acest sfîrșit de mileniu, adeptul armoniei clasice nu se sfiește să-și exprime dezacordul: "Trăim o mare criză culturală. Noi orizonturi se întrevăd, dar forțele anihilizatoare ale prezentului predomina. Forțe nevăzute parcă, diabolice, atrag oamenii care cred că trebuie să se exprime într-un mediu de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
un moment dat, lumea printr-o scindare antinomica: "- Privește lumea cît e de cinica!/ am exclamat./ - Privește lumea cît e de pură!/ a spus fratele meu" (Pătură de campanie). Neîndoios, pentru Lucian Vasiliu însuși lumea e pură, nu printr-o armonie superficială, făcută, ci prin ceea ce gînditorii mistici au numit coincidentia oppositorum. Echilibrîndu-se, melancolia devenită ironică și ironia melancolizata echilibrează sufletul acestui poet inspirat de magia Dulcelui Tîrg precum de-o irezistibila muză. Lucian Vasiliu - Lucianograme, Ed. Axa, Botoșani, 1999, 98
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
faptul că întreaga expoziție este organizată că o încăpere, o încăpere în care pătrunzi și din care, ieșind, păstrezi nu imagini fragmentare ci...o stare. O emoție. Că la teatru! Costumele Doinei Levinta de la "Richard al doilea" stînd în buna armonie cu decorurile Liei Mantoc de la "Petru" - piesa lui Vlad Zografi, sau cu cele ale lui Puiu Antemir la spectacolele sale Molière... Am vorbit și cu cîteva studente la scenografie din diferite țări, și ele aflate în "încăperea românească." Sentimentul dominat
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
unice prin bogăție și prin dramatism, dar al căror orizont estetic este radical diferit, și-au publicat, aproape simultan, memoriile. Unul este Ion Popescu-Negreni (n. 1907), iar celălalt Vasile Dobrian (n. 1912). Primul este un impresionist tîrziu, un poet al armoniilor subtile și al raporturilor cromatice îndelung studiate, un melancolic și un contemplativ, iar cel de-al doilea un constructivist, un vizionar al ordinii geometrice, un lucid care caută inefabilul, paradoxal, tocmai în exactitate și în rigoare. Ion Popescu- Negreni este
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
exactitate și în rigoare. Ion Popescu- Negreni este, cu alte cuvinte, un tradiționalist mereu proaspăt și permanent disponibil în față provocărilor din lumea tangibilă, în timp ce Vasile Dobrian este un insurgent în spațiul limbajului, un spirit avangardist, o conștiință care pîndește armoniile inalterabile de dincolo de lumea fenomenala. Așadar, cei doi artiști, chiar dacă au străbătut același timp, au înfruntat în mod distinct istoria și sînt radical diferiți atît că experiența imediată cît și că experiența interioară: Ion Popescu-Negreni a fost prizonier în Rusia
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]