1,870 matches
-
Dan Diaconescu. Deși se poartă că un Jay Leno autohton, nu el a inventat divertismentul în România. O fi fost el primul care s-a cerut băgat în tomberon în direct, dar asta nu-i dă dreptul să vorbească cu aroganță despre oameni care chiar fac jurnalism. Cât despre originalitatea mea, cred ca e suficient să amintesc că am fost primul care a făcut farse vedetelor, pe tronsonul meu orar, în rubrică "la mulți ani marca Happy Hour", înainte cu mult
Măruță îl ironizează pe Dan Diaconescu by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72794_a_74119]
-
plauzibil, doar că francezul nu este tout ŕ fait francez. Și, pentru ca lucrurile să fie limpezi dintru bun început, naratorul (care nu se sfiește să se arate pretutindeni în text și să exceleze, deopotrivă, prin omnisciență și printr-o - ușoară - aroganță față de cititorul devenit, la rându-i, personaj anonim, trebuind să se mulțumească cu dramul de informație, pe care cel dintâi i-o oferă sau i-o ascunde) intervine, dezvăluind întreaga identitate a protagonistului: "Cine? Vasile, care Vasile? Vasile Cârlice, alias
Pierdut în tranziție by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7129_a_8454]
-
sînt încă ținute în captivitate, că n-au fost promovate în marile muzee și că n-au fost disponibilizate pe marile piețe, acolo unde relația vie cu actorii specializați face infinit mai mult decît toate crizele noastre de narcisism, frustrare, aroganță și suficiență la un loc.
Între vocația culturală și provocările pieței by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7629_a_8954]
-
printr-un cuvânt, praful (analog minimei) dispărând în cerul albastru, mâna albită de lumina arhetipală, pot depune la rândul meu mărturie că acesta este locul. Bianca Marcovici reușește să transmită acest sentiment: "Ierusalim, noaptea viselor, divinitatea atât / de aproape, dispare aroganța spirituală/ apare grădina noastră în lumina feerică, revelația/ Zidul Plângerii noastre singura scenă din viață/ în care te simți tu însuți/ spatele la public cu degetele răsfirate, plângând/ cu inima pe zidul de granit/ te rogi pentru copiii tăi, poporul
Cele opt note ale gamei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7647_a_8972]
-
dar incapabilă să treacă de granițele țării. De ani de zile, francezii se plâng de "americanizare", "mcdonaldizare" și "cocacolizare", dezvoltând o veritabilă fobie față de valorile venite dinafară. N-ar fi exclus ca, în clipa de față, ei să plătească polița aroganței și disprețului arătate multă vreme celorlalte culturi. Evident că afirmația nu are acoperire sută la sută: în multe privințe, Franța a reprezentat un adăpost și o rampă de lansare pentru artiști proveniți din țări mai prost plasate pe harta valorilor
Cine a ucis cultura franceză? (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7468_a_8793]
-
de ape, care nu și-a practicat niciodată propria lui meserie, simplu mînuitor de forme fonetice fără conținut lexical, să se trezească subit istoric de artă, să dea undă verde unei aventuri, disprețuind fățiș opiniile de specialitate și sfidîndu-i cu aroganță pe cei cîțiva care trudesc la cercetarea operei lui Brâncuși de zeci de ani sau chiar de o viață? Foarte simplu. Pentru că istoriografia noastră de artă n-a reușit să construiască și să impună o imagine credibilă și autoritară a
Brâncușologia împotriva lui Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7507_a_8832]
-
sistemul s-a ruinat, vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar cărțile de estetică au amorțit și ele. Dacă privim, însă, cu puțină atenție în jurul nostru, omul nou este încă destul de vioi; atîta doar că a schimbat spaima în aroganță și obediența în resentiment. ...și Piața Universității De nouăsprezece ani, Piața Universității este un loc privilegiat. Dintr-un banal spațiu public, la fel ca multe altele din București și din țară, ea a devenit peste noapte unul al jertfei și
Somațiile memoriei (...după 19 ani) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7232_a_8557]
-
am urcat pe scenă pe Dan Bittman. Era un studențaș cu fumuri, care își dorea puțină faimă și aventură. Părinții lui mi-au fost prieteni de parcă ei erau colegii mei de trupă. Niște oameni deosebiți, nu ca el, pe care aroganța și micimea îl fac să fie cu nasul pe sus", a spus fondatorul trupelor Iris și Voltaj.
Bittman este "cu nasul pe sus", susține un compozitor by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/72685_a_74010]
-
a acumula, strînge și îngrămădi, fără să știi să selectezi, să discerni. O nulitate tristă, speriată, care se mîngîie cu ideea că are aparate electronice de ultimul tip, mobilă de la Ikea, mașină nouă în care-și plimbă vidul moral și aroganța. Care e fericit dacă concetățenii actuali îi silabisesc corect numele neuitînd inițialele, dacă îl invită la o recepție, unde gazda îi întinde două degete și-și întreabă imediat secretarul, în șoaptă, ŤCine dracu mai e și acesta?ť" (p. 53
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
reîntors la credință", țara nu s-a liniștit încă după războiul civil, atentatele sângeroase și represiunea brutală sunt monedă curentă, bau-baul este Universal Fruit Company, trust american care exploatează, trage sfori, perpetuează marasmul. Colorit: strident, cu mici inserturi pastelate. Teme: „Aroganță, onoare, moarte', accentul căzând pe moarte. Sloganul aparține matadoarei, care-l rostește în japoneză și în spaniolă înainte de fiecare luptă. Obsesia morții este comună aproape tuturor personajelor. Nu la libera lor alegere, ci pentru că destinul le-a fost distorsionat. Erotism
Logodiți cu moartea by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5994_a_7319]
-
cu prudență, iar pe inelar verigheta ce simboliza cincisprezece ani tihniți de căsătorie. Lângă mine, Claudia, asociatul meu Eduardo și soția lui, Milagros... , toți patru privind obiectivul, ținând pahare de whisky în mână ca pe niște trofee, învăluiți în afectuoasa aroganță a zâmbetelor noastre, ca și cum tocmai am fi primit premiul pentru cele mai fericite cupluri de la petrecerea aceea. Într-o zi, la micul dejun, Claudia îmi arătă revista cu fotografia. Cumnată-mea îmi telefonă puțin mai târziu la birou. „Arătați nemaipomenit
Alonso Cueto - Ora albastră by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/5993_a_7318]
-
vieții, carnea n-a fost nicicând tristă pentru sibaritul cu vocația tuturor bucuriilor. Îmbinând modestia celui care știe că nu știe nimic (mărturisită în formulări ca „această carte este un fel de cafenea a cosmologiei și a istoriei lumii”) cu aroganța supremă a autorului care-și permite să facă pe „negrul” lui Dumnezeu și să scrie romanul lumii din perspectiva creatorului ei, Jean d’Ormesson nu-și refuză nicio libertate. Iată cum îi deosebește Bătrânul pe oamenii de știință, care „descoperă
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
sănătate și cultură, zero absolut. Se bate monedă pe criză, criza financiară, desigur, cînd noi nici nu mai trăim... Moralitate, principii, lege, conștiință, responsabilitate? Banul mai înainte și mai presus de orice. Dar banul unora, care le înmulțește averea și aroganța. Pentru cei mai mulți, absența banului duce la însumarea umilințelor. Enorme, zilnice și de toate felurile. Sentimentul că nimic din ce face un intelectual nu contează crește odată cu decăderea țării. Pentru că sîntem un popor înapoiat și fudul, totodată, și nici prin cap
Maestrul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6067_a_7392]
-
aceasta într-un mesaj electronic. Comitetul Nobel s-a "dezonorat", a apreciat cotidianul oficial Global Times, adăugând că premiul pentru Pace a fost transformat "într-un instrument politic în serviciul unor motivații antichineze". Încă o dată, Comitetul Nobel și-a demonstrat aroganța și prejudecățile față de o țară care a făcut progrese remarcabile în ultimele trei decenii în domeniul economic și social", potrivit unui editorial care face referire la acordarea, în 1989, a Nobelului pentru Pace liderului spiritual tibetan Dalai Lama, acuzat de
Nou val de arestări printre disidenţii chinezi, după atribuirea premiului Nobel pentru Pace pe 2010 () [Corola-journal/Journalistic/61780_a_63105]
-
la rând campionatul italian, Inter Milano, e alcătuită exclusiv sau aproape exclusiv din jucători străini e limpede că nu prea ai bază de selecție pentru o națională puternică. În cazul Franței, lucrurile au fost limpezi încă înainte de declanșarea ostilităților. Incompetența, aroganța, încăpățânarea - pe scurt, prostia - unui antrenor s-au combinat cu lipsa de formă sau retragerea din activitate a jucătorilor care, cu doar patru ani înainte, mâncau jăratic. Postcolonialismul și-a arătat, în 2010, o fațetă surprinzătoare: miza existențială majoră reprezentată
Anul vuvuzelei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6194_a_7519]
-
îndreaptă, de ani buni, doar absolvenții care n-au reușit să emigreze și cei incapabili să facă față într-o economie competitivă. Profitând de corupția și „lanțul slăbiciunilor" din sistemul de recrutare, au umplut la refuz școlile și liceele cu aroganța lor defensivă - nu cumva să se vadă cât sunt de inculți și găunoși. N-au mai pus mâna pe o carte de când au absolvit facultatea, dar sunt „intelectuali"! Aici e sursa și duritatea problemei: în permisivitatea născută din lipsa de
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
firii noastre în care suntem egalii lor. Superioritatea noastră constă în parte în aceea că noi stăpânim și alte zone, în parte că... ne pricepem mai bine ca ei la spus povești. Copilul care ne citește nu trebuie tratat cu aroganță, nici idolatrizat: vorbim cu el ca de la bărbat la bărbat”. În aceeași notă de seriozitate (dar nu lipsită de ironie și umor) sunt scrise și eseurile Despre gusturile copiilor, Despre literatura științifico-fantastică, Hobbitul, Moartea cuvintelor, Proprietăți imaginare ș.a. De fapt
C.S. Lewis și literatura pentru copii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4884_a_6209]
-
inedite semnate de Daniel Turcea, eseul critic în marginea laureatului pe 2008 al Nobelului (Le Clézio), alături de ancheta consacrată unei teme acerbe: „Elita intelectuală în România de azi”. Tinerii care răspund la întrebările Ralucăi Naclad au elanul vîrstei, dar și aroganța îngustă a ignoranților naivi. Unul dintre ei este Daniel Clinici, literat constănțean aflat la studii în Amsterdam, ale cărui păreri seamănă leit cu un conspect sîrguincios făcut din tomurile lui Foucault: aceleași clișee anti-elitiste inspirate de revolta împotriva interdicțiilor și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
Alexi, care ridică din umeri și ne înapoiază pașapoartele. La scurt timp după aceea părăsește apartamentul ușor iritat. Mi se face rușine. Uneori, într-o țară ca aceasta, rolul unui turist nu se deosebește prea ușor de cel al colonialistului: aroganța, superioritatea morală, intențiile cele mai bune care deseori trebuie să camufleze intenții ceva mai puțin bune. — Sper că n-am aruncat pe cineva în stradă închiriind acest apartament, spune Olav. Apartamentul dă într-adevăr impresia că cineva a locuit aici
Arnon Grunberg - Transnistria () [Corola-journal/Journalistic/5323_a_6648]
-
lui Marx s-au dovedit criminale; și îl compătimesc fiindcă simt cît elan romantic și cîtă zădărnicie stă în efortul pe care l-a făcut în ultimii ani pentru a defini un regim politic pe care parlamentarii de la Bruxelles au aroganța de a-l absolvi de vini postume. De aceea, cînd e vorba de respingerea răului, mă regăsesc în mai mare măsură în Tismăneanu decît în niște eurodeputați care au ajuns să nu mai reprezinte azi pe nimeni. În privința volumului de
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
poarte cu tine condescendent și protector" (G. Ibrăileanu, Adela); "Și Gaittany, cu o gingășie exagerată, plecând capul ceremonios, întinse mâna lui Pomponescu și-l concedie în mijlocul străzii, urcându-se în mașină, de unde îi mai trimise un salut subtil condescendent. Această aroganță moale indispuse pe Pomponescu, pentru întâia oară în viața sa plantat în drum așa de expeditiv" (G. Călinescu, Bietul Ioanide). Ce se mai întâmplă azi? Din păcate, ultimele mari dicționare apărute nu corectează explicația cuvintelor condescendent și condescendență. O excepție
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
viața, relațiile cu ceilalți. A refuzat să mai stea să aștepte să o mai zărească cineva și, de o vreme încoace, s-a pus, și altfel, pe lucru. Mie nu mi s-a părut niciodată că face treaba asta cu aroganță sau cu suficiență, de pe poziția unui regizor atoateștiutor. Mi s-a părut că dorește să învețe un nou limbaj, că a reușit să aducă în circuit o piesă ca „Biloxi Blues", de pildă, că nu obosește scormonind și citind texte
Trei americani la Comedie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6501_a_7826]
-
De ce este atât de simplu pentru tine?” întreabă un comentator, în timp ce altul scrie: „Nu îmi pasă cât de multe prietene își face postând un videoclip, această abordare arogantă nu e una firească”. De asemenea, o utilizatoare crede că bloggerul demonstrează „aroganță, nu încredere în sine. Acest videoclip încerca să arate încredere, dar modul în care a fost făcut a fost un eșec. De obicei e previzibil când cineva se crede atât de important”. Video-ul care a fost publicat pe 23
De cât timp e nevoie pentru „a agăța” o fată? De 30 de secunde. Vezi cum. Video by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/65114_a_66439]
-
fără personalitate. El nu are șansa, carevasăzică, să rămînă în istorie cu fapte remarcabile, ci cu găinării, cu lovituri sub centură pe care le aplică intelectualilor, oamenilor de cultură, valorilor. Tendința este cea spre uniformizare, încurajîndu-se accesul la șmecherii, la aroganță, incompetență și dispreț. Da, disprețul este la cota cea mai ridicată la bursa mitocăniei. Ceilalți nu mai au dreptul nici la disperare - depresiile sînt costisitoare, nu doar devastatoare -, poate doar la o sfî-șietoare resemnare. Ca în fața unui val tsunami. Alt
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
geografia cu promisiunea reanimării istoriei. Statuia lui Avram Iancu de la Cluj, păstorită de Gheorghe Funar, este exemplul cel mai elocvent în acest sens și el ar trebui să figureze în toate manualele de psihiatrie. Din aceste construcții aberante, în care aroganța se întîlnește cu veleitarismul, cel mai păgubit iese, pînă la urmă, modelul însuși care devine peste noapte, dintr-un reper eroico-metafizic, o biată caricatură, obiect al unui spectacol degradant și inutil. Monumentul public și instituțiile ierarhice Dacă am spune, la
Negoțul cu eternitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6533_a_7858]