752 matches
-
București (1940-1946). A fost arestat în 1949, condamnat la 5 ani și încarcerat la Aiud. „Închisoarea avea și o infirmerie. Erau și 12 paturi - își amintește dr. Constantin Hagi. La infirmerie lucrau medici deținuți. Lucra acolo și profesorul Petre Topa, aromân și el. Era din Macedonia... Îl cunoșteam pe profesorul Topa, fiindcă lucrasem cu el la Spitalul Floreasca din București, eu nu eram bolnav, adică nu eram un caz ca să fiu operat. Dar mă prezentasem la profesorul Topa, fiindcă aflasem că
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
vroiam să-l văd. Îmi făcusem planul să inventez o boală, ca să pot rămâne în infirmerie alături de cumnatul meu. Consultațiile medicului se făceau în prezența unui gardian. Când am ajuns în fața lui Topa, am început să-i spun în dialect aromân, intenția mea. Îl rugam să mă opereze neapărat de apendicită, tocmai pentru a putea sta internat acolo, ca să vorbesc cu cumnatul meu. Profesorul Topa a înțeles imediat și a zis, „Da, o să te operez.” Ne-a auzit însă gardianul care
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Iașul s-a aflat la peste 1000 km de punctele europene de efervescență electrotehnică, influența și propagarea lor spre Moldova a fost surprinzător de rapidă pentru acele timpuri. Se pot da diverse exemple care să susțină acest lucru. Astfel, învățatul aromân Nichifor Theotokis, profesor la Academia Domnească din Iași tipărește în anii 1766 - 1767 două volume de “Elemente de fizică” în care, capitolul 27 este intitulat “Despre magneți”, iar capitolul 28 este dedicat problemei corpuscului electric. În 1851 Paharnicul Teodor Stamati
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
nu-și mai pot dezvolta aiurea ființa națională", militând, deci, pentru asigurarea dreptului de imigrare al aromânilor pe teritoriul României. În acest context, el critica atitudinea guvernului, apreciind că acesta acorda o atenție prea mare bulgarilor din Cadrilater, în loc să asigure aromânilor dreptul de colonizare promis în 1929670. În același timp, ziarul "Mișcarea" semnala eforturile făcute de conducerea partidului pentru a atrage reprezentanți ai populațiilor conlocuitoare, dorind să strângă "în jurul ideii de stat românesc, cetățeni, indiferent de naționalitate și confesiune"671. Astfel
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
S.U.A., Canada, Australia, în unele dintre țările Americii de Sud și dintre țările vest-europene. Limba română are patru dielecte: dialectul dacoromân, pe baza căruia s-a creat limba română literară și cu care se identifică însăși limba română în zonele menționate, dialectul aromân (sau macedoromân), dialectul meglenoromân și dialectul istroromân (acesta dispărut astăzi). Ultimele trei dialecte se vorbesc în sudul Dunării, de obicei în zone rurale, supuse deznaționalizării, și în localități dispersate. Elementul de substrat al limbii române este relativ unitar, fiind reprezentat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
felon din 1761 aflător în Muzeul Palatului Metropolitan din Cernăuți; Al. Lupu, Un portret al lui C. Porumbescu și al pictorului Ep. Bucevschi, cu informații noi asupra acestor doi mari artiști ai Bucovinei; Chr. Geagea, Maia Zora, schiță în dialect aromân importantă pentru dialectologi; dr. V. Paschivschi, O ediție necunoscută a istoriei lui Arghir și Elena de Bărac - este vorba de o ediție, a II-a neștiută până acum, care să fi apărut nu mult după 1802 și din care dl.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o serie de cuvinte comune)? Ele sugerează că, Într-o fază inițială, cele două popoare ar fi fost vecine. Fondul slav din limba română (ca și din cultura și societatea românească) este, de asemenea, de factură balcanică. Dialectul macedo-român sau aromân (vorbit În Grecia, Albania și În Macedonia) se aseamănă Îndeajuns cu româna de la nord de Dunăre pentru a-i „atrage“ din nou pe români spre Balcani. La toate acestea, susținătorii români ai continuității nu sunt lipsiți de replică. Ei explică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
România, mai ales În Dobrogea. Sunt percepuți de români drept foarte Întreprinzători și perseverenți. Și-au manifestat calitățile În primul rând În comerț, dar au dat și nume În viața intelectuală a țării. Statele balcanice practic nu recunosc o minoritate aromână; ei sunt pe cale de a-și pierde identitatea (oficial deja și-au pierdut-o, fiind ignorați În recensăminte, ceea ce face problematică Însăși aprecierea numărului lor). De altfel, nici românii din nordul Peninsulei Balcanice, situați imediat la sud de Dunăre, În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Iustin Tambozi * Dumitru Garofil * Lefterie Naum * Dumitru Copilu-Copilin EMINESCU ÎN BALCANI (J. Tambozi, D. Garofil, Lefterie Naum) În conștiința popoarelor balcanice, Mihai Eminescu a pătruns, de-a lungul vremii, în bună măsură și datorită revistelor sau cărților publicate în limba aromână, limbă în care opera acestuia a fost tradusă. Nume de seamă s-au ilustrat în această muncă nobilă de tălmăcire dar unii au scris ei înșiși poezii originale sub semnul autorului Luceafărului: de la George Murnu sau Victor Eftimiu la Teohar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Teohar Mihadaș ori Hristu Cândroveanu ș.a. Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea poetului, sub egida Fundației Societății Academice Moscopolitane, a apărut un substanțial volum de articole, creații beletristice (versuri și proză) închinate lui Mihai Eminesu în limba aromână, dar și un bogat sumar de poezii și pagini de proză (de fapt articole din publicistica gazetarului de la Timpul, în care se face referire directă la această populație) și ele în traducere aromână 5. Studiul introductiv este semnat de Justin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
proză) închinate lui Mihai Eminesu în limba aromână, dar și un bogat sumar de poezii și pagini de proză (de fapt articole din publicistica gazetarului de la Timpul, în care se face referire directă la această populație) și ele în traducere aromână 5. Studiul introductiv este semnat de Justin Tambozi care face trimiteri și la traducerile în limba macedo-slavă (semnate de Dina Cutava) și în albaneză, pe care le consideră "un act cultural notabil și necesar". Cât despre demersul transpunerii în limba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
5. Studiul introductiv este semnat de Justin Tambozi care face trimiteri și la traducerile în limba macedo-slavă (semnate de Dina Cutava) și în albaneză, pe care le consideră "un act cultural notabil și necesar". Cât despre demersul transpunerii în limba aromână, este apreciat cu atât mai mult cu cât, spune autorul studiului, "trăitori prin secole în spațiul balcanic, aromânii, numiți și vlahi, macedo-vlahi etc., și-au păstrat cu stăruință propriul grai, datinile și tradițiile culturale, în pofida atâtor împrejurări nefaste. În ultimele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
propriul grai, datinile și tradițiile culturale, în pofida atâtor împrejurări nefaste. În ultimele secole, din rândul lor s-au ridicat numeroși cărturari, literați, poeți etc., mulți cu o contribuție remarcabilă în istoria culturală a diferitelor țări balcanice. [...] scriitori importanți de obârșie aromână din Macedonia, Albania, Serbia etc. au aflat în centrele universitare românești un mediu prielnic de formare și afirmare." Nu puțini dintre aceștia s-au stabilit definitiv în România, activând în diferite domenii, fiind apreciați cu calificative superlative. Memoria acestora este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a discuțiilor privitoare la originea numelui, multe dintre ele fanteziste dar, sprijinit pe afirmațiile unor cercetători de reală probitate profesională și științifică, își asumă responsabilitatea de a nuanța demersurile în această direcție, din care nu se exclude și o componentă aromână: "ipoteza lui D. Caracostea după care strămoșii în linie paternă ai marelui poet ar fi fost de obârșie aromână (macedoromână), citând, în acest sens și pe N. Iorga, Th. Capidan sau Dușan Popovici, cu date referitoare la aromânii stabiliți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
profesională și științifică, își asumă responsabilitatea de a nuanța demersurile în această direcție, din care nu se exclude și o componentă aromână: "ipoteza lui D. Caracostea după care strămoșii în linie paternă ai marelui poet ar fi fost de obârșie aromână (macedoromână), citând, în acest sens și pe N. Iorga, Th. Capidan sau Dușan Popovici, cu date referitoare la aromânii stabiliți în Banat în urma războiului turco-austriac din 1736-1739. [...] autorul citat acceptă inițial că posibila ipoteză după care "niște aromâni, cu numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
însă nu trebuie să le respingem prea categoric. În fine... Valoarea adevărată a volumului omagial (în felul său) constă în traducerile prezentate, bilingv, arătând pe de-o parte talentul poetic al traducătorilor, dar și, poate în primul rând, muzicalitatea limbii aromâne, atât de apropiată de limba română, probând trunchiul comun din care s-au dezvoltat. Se impune, așadar, să cităm, la rândul nostru câteva exemple edificatoare: "Stelele-n cer Deasupra mărilor Ard depărtărilor, Până ce pier" (Stelele-n cer) "Steali pi tser
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
frumoasă prin tocmai arhaitatea ei fonetică și morfologică, la o adică. Sunt de menționat, din numeroasele poezii cu caracter strict omagial, de fapt niște închinări galante, simple discursuri versificate, dar simțite, oricum, dezvoltate cu mult afect, cele semnate de poeții aromâni Nida Boga, Clarisa Cavachi, Constantin Colimitra, Sirma Guci, Kira Manțu, Zahu Pană, D. Pariza, George Perdichi, Aura Pașa, Ionel Zeana ș.a. Sunt prezente, tălmăcite în aromână, și poezii de Vasile Voiculescu, Dimitrie Anghel, Lucian Blaga, St.O. Iosif, Victor Eftimiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Wydawnietwo Uniwersytetu Jagiellonskiego, Krakow, 2012 4 George Ene, Eminescu. Securitatea și siguranța națională a României, Editura Eikon, Cluj-Napopca, 2014. 5 Justin Tambozi, Dumitru Garofil, Lefterie Naum, Eminescu aromân/român. Fundația Societatea Academică Moscopolitană, Editura Justin & George Justinian Tambozi, Editura Cartea Aromână, Constanța, 2000. 6 Acest studiu, ca și studiul introductiv la M. Eminescu, Basme în proză (Ediție îngrijită de Ion Pillat. Editura Cartea Românească, București, 1939), Eminescu și basmul popular, alături de studiul introductiv Postumele lui Eminescu, la ediția M. Eminescu, Poezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sale vechi în diferite zone de influență, fiecare identificându se cu un reper anume. De pildă, cartierul nostru se numise inițial Izlaz, ulterior schimbându-și numele în Nedelcu Chercea la inițiativa autorităților locale. Familia Chercea descindea dintr-o prosperă ramură aromână și ridicase aici între anii ’30 -’40 câteva obiective însemnate pentru membrii comunității, între care: Biserica „Sfântul Mina”, „Școala de fete”, „Școala de băieți” și „Dispensarul medical”. Destinația acestora a rămas neschimbată, iar cele două corpuri de școală au căpătat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
noiembrie 2012 Ultima săptămână. Din cărțile selectate ieri pentru a fi donate bibliotecii moineștene, iată alte câteva autografe: Distinsului Prof. Cornel Galben Stima și aleasa prețuire a autorilor 20.06.2003 Bacău (Justin Tambozi, Nelu Badea - Mihai Viteazul, Editura Cartea Aromână, 2000); Tovarășului Cornel Galben Un cuvânt despre stele pentru un maestru al cuvântului, cu toate urările de bine și... cât mai multe cuvinte apărute. Din partea autorului, Bacău, noiembrie 1986 (Matei Alexescu - Laboratorul astrofizicianului amator, Editura Albatros, 1986); Domnului Cornel Galben
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
mult gust și pline de originalitate, și Încărcate cu juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se văd brățări de filigrane și paftale, cu mare meșteșug lucrate de harnicile și măestrele mâini ale argintarilor și aurarilor aromâni olimpiani [...]. Mai nu se vede pe stradele Salonicului evreică care să nu aibă și ceva mătasă pe ea, măcar brâul, dacă nu poate mai mult. Evreicele bogate, Însă, sunt În toate zilele săptămânii Îmbrăcate În rochii de mătasă de mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ambasadei am avut câteva runde de discuții la Ministerul de Externe și la ministerele culturii și învățământului, pregătind semnarea noului Acord de colaborare cultural-științifică. Într-o zi de duminică am plecat cu ambasadorul la Korcea, în munți, zonă cu concentrație aromână. Între cele două războaie mondiale statele balcanice se înțelegeau mai bine, noi având în Grecia, Bulgaria, Albania, Serbia școli, biserici, centre culturale... Odată cu comunismul, toate astea au dispărut, instaurându-se peste tot un naționalism exacerbat. Așa au dispărut și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
E. Balan, N. Pogolșa, I. Conțescu - Chișinău, T. Tabunșcic, I. Iovcev - Transnistria, Vasile Pruteanu - Bălți, Mircea Guțu - Edineți, P. Ababii - Drochia, M. Bejan - Soroca, E. Belinschi - Fălești, Dumitru Ghivireac - Herța, Z. Foltea, V. Arteni - Nisporeni, precum și colectivele de români, vlahi, aromâni din Voivodina, Albania, Valea Timocului. Imaginile din capitolele următoare redau În mare parte participanții la acțiunile Societății Ginta Latină, membrii, corespondenții și colaboratorii la publicistica organizației. 1990 Agenda activităților Cu prilejul Anului Nou 1990 am avut onoarea să fim felicitați
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
celui politic au fost cauzele masivei deznaționalizării a românilor. Bulgaria. Prima statistică efectuată În anul 1910 consemnează pe teritoriul Bulgariei 79.429 români, În 1920 - 57.312 iar În 1926 - 69.000. Date neoficiale estimează la 250.000 vlahi și aromâni. Zona Vidinului este cea mai populată având cca 160.000 români. Activitatea culturală se desfășoară prin Asociația Vlahilor din Bulgaria cu sediul la Vidin și o filială la Sofia a macedoromânilor. Are o publicație bilingvă - precumpănitor În limba bulgară. Numeroase
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
noastră considerație. Președinte Vlad Bejan Secretar Dr. Ing. Ionel Humiță CAPITOLUL VI 1994 Aromânii Răspândiți pe Întreg teritoriul al Traciei, vechii aromâni, sau macedoromânii mai dăinuie și astăzi În grupări răzlețe sub denumirile date de populația majoritară din țările balcanice aromânii cuțovlahi, fârșeroți, rumeri, vlahi, etc. Știri despre existența lor Încep cu aproape 1000 de ani În urmă, când feudalul bizantin Kekaumenos aduce prima atestare scrisă asupra aromânilor pe teritoriul Greciei de azi cu precădere În Thessalia, Pind și Macedonia. El
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]