1,691 matches
-
raritatea extremă a idolilor de tip plat în aria culturii Cucuteni Ariușd din regiunile intracarpatice, constatare care sporește, o dată în plus, valoarea descoperirii de la Păuleni-Ciuc. În această privință, piesa discutată contribuie la mai buna cunoaștere a difuziunii unor astfel de artefacte (încărcate de semnificații din domeniul spiritualității) și la îmbogățirea repertoriului lor. 9. Analogii Criteriile pentru stabilirea analogiilor pentru idolul plat din corn de cerb de la Păuleni-Ciuc avute în vedere sunt: ● materia primă de origine animală (respectiv, osul); ● morfologia generală a
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
tipo-morfologice de „idoli «en violon»” a fost adoptată și folosită, prin extensie, și pentru alte reprezentări antropomorfe neo-eneolitice și ale epocii bronzului din spațiul egeo-anatolian și sud-est european. Din acest punct de vedere trebuie să remarcăm marea variabilitate morfo-tipologică a artefactelor în discuție; se cunosc exemplare cu un geometrism accentuat care, efectiv, nu sunt apropiate morfologic de „corpul” sau cutia de rezonanță a unei viori. În același timp, avem de-a face cu o diversitate de materii prime care au servit
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
de 29 exemplare, descoperite la: Hoisești; Igești; Isaiia; Păuleni-Ciuc; Poduri; Ștefănești; Târpești; Traian-Dealul Viei (România); Florești I; Florești III; Rogojeni (R. Moldova); Koszylowce (Ucraina) - pentru detalii și bibliografie a se vedea repertoriul. Nu este lipsită de interes ipoteza după care artefactele din lut ars, materii dure animale și piatră sunt imitații (din materii aflate la îndemână), ale celor mai prețioase, realizate din metal (mai ales cupru). Se pot evoca, astfel, spre exemplu, similitudinile clare între piesa de la Păuleni-Ciuc și piesele de
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
este naturală, ca și inciziile, care separă „brațele” de tors, sau picioarele. Celelalte incizii au fost realizate artificial, prin percuție, cu scopul de a accentua asemănarea cu o antropomorfă. A fost acoperită cu ocru, ceea ce nu se poate spune despre artefactele din apropiere. S-a putut emite, astfel, ipoteza unei funcții simbolice, poate religioase (R. G. Bednarik, 2002). Aurignacianul Cele mai vechi statuete feminine, confecționate de Homo sapiens, sunt de vârstă aurignaciană. Ele provin exclusiv din Europa Centrală, având drept unic
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
să urmeze calea occidentală a dezvoltării pentru a atinge modernitatea” (So, 1990, p. 96). Pentru a reda starea țărilor lumii a treia, Frank propune conceptul de dezvoltare a subdezvoltării, dezvăluind faptul că „subdezvoltarea nu e o condiție naturală, ci un artefact creat de lunga istorie a dominației coloniale” (So, 1990, p. 96). Pentru subdezvoltare, Frank propune așadar o „explicație externă”. Întârzierea nu poate fi explicată, apreciază el, prin feudalism sau tradiționalism pentru că țări precum China sau India erau țări avansate înainte de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lui Heidegger) și care presupune decriptarea a trei mari regiuni ale «celor ce sunt»: 1) regiunea celor ce sunt diferite de Dasein, dar care se manifestă numai în măsura în care acesta le întâlnește pe parcursul preocupărilor sale (regiunea lucrurilor din natură și a artefactelor; așadar, piatra, râul, șopârla, dar deopotrivă scaunul, pălăria sau automobilul); 2) regiunea celor ce sunt ca mine, dar distincte de mine, regiunea ocupată de Dasein-ul «celorlalți» și care face cu putință ceea ce Heidegger va numi «faptul-de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul», Miteinandersein; 3) regiunea Dasein-ului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
naratorului, a registrului stilistic, a timpului ori locului narațiunii, destructurarea până la aneantizare a cronologiei ficționale etc.), fantezismul fără limite, subminarea funcției de reprezentare a realului (susținută de credința că realul nu există în afara jocurilor de limbaj), autoreferențialitatea, deconspirarea ficțiunii ca artefact și convenție, recursul la metalimbaj, preferința accentuată pentru ludic, ironie, contradictoriu, incertitudine referențială, experiment lexical, caracterul fragmentar și dezorganizat al textului, repudierea elitismului și a seriozității convenționale, caracterul aparent fortuit și derizoriu al imageriei și al intrigii (conform unui model
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
sociologie decât în științele naturii. De ce cad corpurile? De ce există munți și mări? La aceste întrebări, un răspuns cauzal este firesc. O configurație de fenomene naturale produce respectivul fenomen. Fenomenele sociale nu se produc însă precum cele naturale. Ele sunt artefacte, produse ale colectivității umane. Școala, arta, armata, statul, religia nu se „nasc” precum fenomenele naturii, ci altfel. Oamenii le fac, orientați de anumite finalități. Și chiar dacă am considera că ele sunt produse în aceeași manieră ca fenomenele naturii, odată apărute
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o ipotetică situație de teorie a jocurilor și studia rezultatul în funcție de alegerile strategice ale jucătorilor. Se pot face observații în mod nemijlocit, urmărind subiecții și comportamentul lor în arenele respective, sau se pot face observații în mod indirect, prin examinarea artefactelor produse de aceștia (de exemplu, urme arheologice ale civilizațiilor trecute,dale uzate din pardoseala unui muzeu, cantitatea și tipul de deșeuri sau gunoi produse). Aceste observații pot fi libere, permițând celui care este observat să afle de prezența observatorului, sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
deschis / între două limanuri”, „împărăție dintre două lumi”; una e proiecție imaginară a eului, land alb, cu ghețari plutitori fumegând în cascade de arșiță, cealaltă e un spațiu întunecat, „de umbră” - oraș („sterp”) sau insulă („ipotetică”) de cuvinte, e un artefact discreditat și recuzat („depărtează de mine vremea cuvintelor”), o fatalitate sfidată de exaltata credință că „poeme sublime sunt gesturile simple”. Mimograma acestei expresivități esențiale o execută personajele-emblemă ale cărților, teatrului sau circului. Metaforismul anxios al intermundiului - limbul, laguna, ținutul „amfibiu
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
comunismului românesc -, ce poate satisface interese dintre cele mai felurite: curiozități factologice, resemnificări istorico-sociologice ale unor evenimente, antrenamente memorialistice desfășurate cu mult talent, cunoașterea unor noi modalități de identificare cazuistică, a unor mărci hermeneutice de interpretare a socialului, a noi artefacte metodologice sau reperajul unor electivități ideologice (inclusiv la nivelul autorilor) etc. Despre valoarea acestui volum? Întrezărim cel puțin două registre de evidențiere a acesteia: a) o valoare imediată, apropiată, prin faptul că se consemnează o serie de Întâmplări chiar de către
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de studiu, și anume problematica identității la nivel epistemologic (J. Cole, M. Mesnil) și În jurul ideii de romanitate (M. Herzfeld, I. Bot), apoi reinterpretarea unora dintre lucrările clasice ale etnografiei și folclorului românesc (N. Constantinescu, G. Pizza) și a unor ,,artefacte” sau ritualuri revendicate În mod obișnuit ca ,,tradiționale” (M. Lörinczi, I. și O. Benga, V. Mihăilescu); Într-o ultimă secțiune, sunt examinate o seamă de aspecte asociate cu ,,tranziția” socioeconomică din România (D. Kideckel et al., C. Papa și V.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poate arsurile/ și vedenia” (După-amiază cu academică vedenie într-o dugheană). Tensiunea poemelor provine din împărțirea, sfâșierea eului poetic între înlăuntru și afară („homo conclusus” - se mărturisește P. într-un poem), între reveria realului și percepția lui, între conștiința unui artefact poetic geometric și presiunea senzației viscerale. Dacă într-o primă secvență, cu versuri discursive și conversații aulice desfășurate în ritmuri largi, domină o perspectivă fundamental estetă și autoreferențială, în ultimele cicluri, Capricii cu retori și alții și Negru pe negru
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
este îndestulată decât de apele Duhului. Recunoașterea luminii cerești, sugerează starețul mănăstirii Simonos Petras, succedă mărturisirea și precedă recunoștința. Recunoștința este altoită pe trunchiul comuniunii - în matricea evenimentului liturgic al Trupului lui Hristos. Actul euharistic al mulțumirii nu este un artefact lingvistic; recunoștința se face întru cunoștință; ea este nedespărțită de plânsul curățitor „al inimii îndurerate” de golul absenței lui Dumnezeu. „Când îți vei întoarce duhul tău, adică mintea ta, în acest mod, vei vedea un fapt neobișnuit. Acolo unde nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cultural imaterial (PCI) sau patrimoniul viu este sursa principală a diversității noastre culturale, continuarea sa fiind o garanție pentru o creativitate continuă. Conform acestei Convenții, prin patrimoniu cultural imaterial înțelegem practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele și toate îndemânările, precum și instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale care le sunt asociate pe care comunitățile, grupurile și, dacă este cazul, indivizii le recunosc ca făcând parte din patrimoniul lor cultural. Acest patrimoniu cultural imaterial, transmis din generație în generație, este recreat în permanență de comunități
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Vatra”, precum și la „Change”, „Art et poésie”, „Caractères” (Franța) și „Ombrela” (Grecia). Poezia lui A. este caracterizată de un lirism intelectual, în care folosirea cu predilecție a noțiunilor abstracte și atenția acordată obiectului ca artefact conturează un univers poetic dominat de tristețe, solitudine și dezabuzare. Volumul de debut al autorului, Lumina pământului (1964), abordând o tematică „obligatorie” în epoca realismului socialist (șantierul, noile cartiere, bucuria muncii), oscilează între o poezie vitalistă, de celebrare a vieții
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
de instruire mai ridicat), apărarea cel mai des întâlnită este sublimarea. Comentând acest rezultat, Vaillant (1993) notează totuși că, deoarece deplasarea evaluează înspre sublimare, diferența dintre „Bărbații din Boston” și celelalte două grupuri poate fi reală sau poate reprezenta un artefact legat de nivelul de studii al subiecților. De pildă, faptul că a desena graffiti pe vagoanele de metrou este clasat ca deplasare, în timp ce a scrie versuri în ziarul New Yorker este clasat ca sublimare poate reflecta o diferență de maturitate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vechi. Fără a arunca totul la „coșul” istoriei, e obligatoriu să supunem la proba faptelor ceea ce ne vine din trecutul formării noastre culturale. Cu spirit critic, discernământ, moderație. Și cu multă responsabilitate. Procesele lumii actuale ne obligă să schimbăm și artefactele teoretice de asumare sau prefigurare a acestora. Procesul/produsul nou apărut generează la om și nevoia de a-l asalta în modul lui de a fi sau de a se impuneă Lucrarea prezentă asta încearcă să facă: să semnaleze că
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
timpului. Dacă totul s-ar realiza acum, nu ar rămâne nimic de atins în viitor. La scară individuală sau socială, posibilul ne mobilizează, ne împinge înainte, ne înalță valoric. Artificializarea despre care pomenim nu are numaidecât consecințe negative. Crearea noilor artefacte asigură individului o cunoaștere și o întrebuințare efectivă a lumii în care existăm. Lumea „se dedublează” prin intermediul spațiului virtual. Ceea ce realitatea nu îngăduie la un moment dat este lăsat la discreția virtualului. Pe de altă parte, și această lume plăsmuită
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în predare, secvențial, un program de computer. Din punct de vedere fundamental, noile tehnologii clatină poziția profesorului de emitent sau generator central al cunoașterii, translând și altora ceva din autoritatea lui epistemică. În plus, computerul nu rămâne doar un simplu artefact ce maximizează medierea. El nu întreține un raport neutral față de cunoașterea ce o transmite. Acesta produce o reașezare și o rescriere a tezaurului cunoașterii. Cunoașterea vehiculată de computer este recompusă, filtrată și structurată în consens cu alte liniamente formale, inducând
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cunoștințe, ci și la structuri de dispunere, corelare și interrelaționare a acestora. Strategiile de amenajare a cunoașterii devin ele însele conținuturi (meta)cognitive cu caracter metodologic. Schemele, organigramele, corelațiile dintre cuantele informaționale, integrate într-un program de învățare, devin din artefacte elemente propriu-zise de conținut, care pot fi „încărcate” de către elevi, cu conținuturi permutabile. A preda în noile condiții înseamnă a găsi și a propune structuri de cunoaștere, algoritmi, scenarii de aranjare și de interpretare a cunoașterii. Cunoașterea transmisă digital îmbie
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de informații, la segmente rupte din niște ansambluri care nu întotdeauna se decelează de către consumator. Fărâmițarea cunoașterii trebuie să fie complementată de exerciții de semnificare și de integrare în câmpuri mai largi ale cunoașterii. Se manifestă un predirijism insinuat în artefactele care ajută la descoperirea cunoașterii, în sensul că rutele următoare de căutare să fie prefabricate, nelăsând receptorului să meargă acolo unde ar vrea. „Căutările”, ca și „găsirile” ulterioare sunt determinate de performativitatea programelor (a motoarelor de căutare, de pildă), ce
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
puncte de vedere între parteneri; circumscrierea unor obiective comune; planificarea și gestionarea în comun a timpului de învățare; organizarea efectivă a muncii prin detalierea și convenirea asupra unor etape; împărtășirea unor experiențe, competențe, cunoștințe validate personal; colaborarea și coelaborarea unor artefacte, produse, conținuturi informaționale; validarea împreună a unor ipoteze, sugestii, informații; dimensionarea în comun a unor dispozitive de accesare a cunoașterii; structurarea și definitivarea unor competențe ale grupului respectiv de învățare. Munca în echipa virtuală presupune și anumite dependențe (ralierea la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formarea la distanță și e-learning-ul sunt ipostaze ale comunicării pedagogice mediatizate. Dar ce este mai exact mediatizarea? Nu trebuie confundată cu medierea. Mediatizarea este acel proces de scenarizare a conținutului, de transpunere a acestuia în consens cu specificul mediului, al artefactului tehnic (prin formatare digitală, de pildă). Este procesul de transpoziție didactică despre care se vorbește în teoria curriculumului. Medierea, în schimb, are o conotație relațională și vizează stabilirea unor punți de legătură între subiecți, între un subiect și un anumit
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
110). Posibilitatea de a spune despre ceva că este real devine ea însăși problematică, în condițiile în care validitatea sau autenticitatea dimensiunilor realității nu pot fi universale, general valabile. Extrema sceptică a postmodernismului susține imposibilitatea noastră de a distinge între artefact și simulacru. Tot ceea ce ne înconjoară, toată așa-numita „lume reală” este doar o combinație de simulacral environements (Baudrillard, 1989). Reflecția postmodernă afirmativă sugerează câteva perspective de analiză, mai aproape de noua viziune asupra realității și cunoașterii din cadrul științelor socioumane. a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]