3,559 matches
-
fi; - verb + FI: pot fi, poți fi, să poată fi, să poți fi, vei putea fi. De asemenea, substantivele masculine cu rădăcina terminată în -i au la plural nearticulat -ii (i din rădăcină + i desinența de plural) și la plural articulat -iii: copil - copii - copiii. Copiii învață cu drag la limba română (primul i face parte din rădăcină, al doilea i este desinență de plural, iar al treilea i este articol hotărât). Structura „Aveți detalii în atașament” se regăsește în aproape
Școala se mută pe Facebook: ora de gramatică by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78467_a_79792]
-
face obiectul (77), criticul notează, în acest volum, despre metode: "Avantajul lor este că nu implică atitudinea critică și sunt indiferente la axiologie." (260). Fără atitudine și valori nu e mai rău decât cu iluzia acestora? În realitate, metoda adecvată, articulată cu suplețe, nu doar presupune, dar chiar impune criteriul critic și pe cel axiologic. În continuarea extinderii literarității, greu de spus cât de realist și cât de iluzoriu, E. Negrici, scepticul hermeneut (crezând că nici o interpretare nu află Sensul ultim
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
de plăcere?". Subtextul nevinovatei întrebări era transparent. Pentru a putea juca rolul de comentatori, profesioniștii lecturii, cei oarecum sastisiți de hectarele de pagini intrând în porția săptămânală, trebuie să fie întâi și întâi consumatori. Și dacă textele critice pot fi articulate și modulate în fel și chip, textele citite trebuie consumate ca atare, indiferent de plictiseala sau dezgustul pe care ni le mai provoacă. Cititorul obișnuit își alege în mod liber cărțile. Întrerupe adesea lectura uneia sau alteia dintre ele. Renunță
Smintitul și nebunul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7868_a_9193]
-
este dat de gradul ridicat de violență, ci de combinația ei cu un mind game bine regizat. Cu toate acestea, Marc Forster ne-a scutit de scene de un penibil hilar precum cea din anterioara producție în care Bond era articulat nemilos peste testiculele sale marca MI6 în timp ce sfida inamicul cu injurii profesioniste adăugînd un profund sentiment de jenă publicului masculin și de părere de rău publicului feminin pentru o asemenea întrebuințare neadecvată a armelor din dotare. Oricum, noul Bond pierde
Bond. James Bond by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7877_a_9202]
-
cu ei în vorbă, să-i ascult cum rostesc, suitor-muzical, cuvintele, cu o dulceață și o expresivitate care-mi dădeau adevărate vertijuri. Știam că n-am să reușesc niciodată să vorbesc atât de frumos, că n-am să pot niciodată articula atât de elegant vocalele și că, la mine, consoanele vor suna întotdeauna hârâit-hârșâit, și nu vor avea vreodată înaltul prestigiu aristocratic pe care-l distingeam și-l savuram cu un fel de beție necunoscută. Era o limbă de domni și
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
carne și îți îmbracă pe dinăuntru trupul,/ Își trece o mână prin pletele coastelor și-ți scoate inima/ S'o atârne ca pe un lampion în cortul din piei sălbatece/ Al întunericului." (IX) Nepregătită pentru bine, poezia lui Voronca se articulează pentru a trage alarma dezarticulării, capătă nu doar coerență, ci chiar forță de a convinge, cînd arată într-acolo unde nu e nimic de care să te convingi, fiindcă nu face decît să transcrie, cu anume cruzime expresionistă, știutele nespuse
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]
-
Michael Jackson, pe 25 iunie 2009. Acuzarea a difuzat integral mesajul audio care a șocat publicul prezent la acest proces. În acest mesaj, înregistrat de medicul Murray pe telefonul lui mobil pe 10 mai 2009, Michael Jackson abia reușește să articuleze cuvintele, însă ambiția lui artistică era intactă. Evocând seria de 50 de concerte pe care urma să le susțină la Londra, ce trebuia să marcheze marea revenire pe scenă a sa, Michael Jackson declara: "Trebuie să fie ceva fenomenal. Când
Michael Jackson vroia să înfiinţeze un spital pentru un milion de copii () [Corola-journal/Journalistic/68757_a_70082]
-
sunt formule ale remobilizării: ne îndepărtăm vertiginos de cel dispărut pentru a ne concentra pe suferința anticipată a propriei extincții. Nu e doar o chestiune a psihanalizei, e chiar unul din punctele nodale ale civilizației noastre. Ceea ce părea se să articuleze într-o triadă, melancolie-pierdere-doliu, se relevă tot mai mult drept o goană pentru recuperarea ființei de după suferință. Pierderea e un reproș adus Divinității care ne-a diminuat sinele, făcând din noi niște entități fragile: "Cât despre pierdere, despărțirea ca ruptură
Pe cine a iubit Roland Barthes? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6881_a_8206]
-
am și despărțit de ei. Trecutul meu apropiat de poet cu înclinații spre formele libere m-a împiedicat să mă cufund în romantism sau, mai bine zis, în poezia noii sensibilități. Am încercat să mă țin departe de sentimentalism, să articulez mai mult sensibilitatea, iar lumea imagistică a poemelor am lăsat-o în seama asociațiilor libere. Prin urmare, era firesc ca din poezie să-mi dispară existența personală, iar locul ei să fie luat de un observator mai obiectiv. Astfel s-
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
Dumitriu în Cehoslovacia și R.D.G. (ianuarie-februarie 1960), pe parcursul căreia scriitorul va depăși Cortina de Fier, Proprietatea și posesiunea va mai vedea lumina tiparului abia în 1991, o dată cu ediția de la Dacia îngrijită de Geo Șerban. Un roman me-mo-ra-bil, perfect construit și articulat pe o tematică la antipodul celei realist-socialiste, a rămas astfel necunoscut publicului nostru; ca și specialiștilor, cărora orice referință critică (critică, nu acuzatoare) pe marginea operei "transfugului" le-a fost ulterior interzisă. Proprietatea și posesiunea îmi pare a avea, în
O vară de neuitat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7931_a_9256]
-
acea infinit permisiv al poeziei ca atare, unul ce pare deprins de la marii mistici. Punându-se pe sine într-un plan îndepărtat, Gabriela Melinescu are, sever, aceeași pretenție din partea cititorilor ei. Și există, în Jurnal suedez IV un fragment nodal, articulat cu insistență pe două zile, care dovedește asta fără umbră de dubiu: "9 februarie 1998. Vis ciudat: primisem de la scriitoarea și criticul R.T. o sticlă în formă de cizmă care s-a spart! Ceva mai târziu am primit și tălmăcirea
Frecvențe de emisie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7968_a_9293]
-
forma se folosește, identic, în două tipuri de contexte, atît în cel în care substantivul este nearticulat ("nu-i place să fie pozat de paparazzi", Evenimentul zilei = EZ, 3345, 2003), cît și în cel în care ar trebui să fie articulat: "dar cum naiba au reușit paparazzi ăia de la Cațavencu să mă surprindă atît de perfect?!" (Academia Cațavencu, 8.10.2008); " au surprins-o pe Nicole Kidman" (realitatea.net, 14.09.2008). E însă destul de frecventă și adăugarea în scris a
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
sursă și fără istorie. Eu îl ascult, vocea lui sfătoasă și pătrunsă vizibil de o responsabilitate cu care s-a împăcat deja, o voce prietenească și oarecum paternă, desfășoară imagini ample, panoramează istoria artei de la plain air-ism și pînă astăzi, articulează, în stilul unic al epicii bănățene, fraze enorme, despletite, cu subordonate multiple și cu ideea recuperată abia la sfîrșitul întregii demonstrații. Asta era, Silviu, îi răspund eu, chiar de acest moment aveam nevoie ca să pot începe textul, de acestă reconfirmare
Silviu Oravitzan sau o poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6831_a_8156]
-
cu ei în vorbă, să-i ascult cum rostesc, suitor-muzical, cuvintele, cu o dulceață și o expresivitate care-mi dădeau adevărate vertijuri. știam că n-am să reușesc niciodată să vorbesc atât de frumos, că n-am să pot niciodată articula atât de elegant vocalele și că, la mine, consoanele vor suna întotdeauna hârâit-hârșâit, și nu vor avea vreodată înaltul prestigiu aristocratic pe care-l distingeam și-l savuram cu un fel de beție necunoscută. Era o limbă de domni și
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
de a-și reveni, răspunde la stimuli, nu are sânge pe creier și nici nu a avut vreodată. Sunt mult mai optimist cu privire la șansele de recuperare. Nu mai e intubat, nu mai e ventilat artificial și a început să și articuleze primele cuvinte", a declarat pentru liga2.ro doctorul jucătorului de la Posada Perișani, Corneliu Toader.
Portarul Alex Cruceru, refuzat la Spitalul Floreasca () [Corola-journal/Journalistic/75872_a_77197]
-
și constat acum că realitatea se poate lipsi de logică, dar arta în nici un caz nu./ În fapt, și eu sunt primul care o recunoaște: romanul acesta se prezintă ca o harababură; nu are episoade care într-o narațiune sunt articulate, chiar dacă nu derivă unul dintr-altul; personajele apar și dispar fără relație, decât unilaterală, cu câte unul singur din ele și de aici încolo parcă aspiră la independență; stăruința de a acoperi , de a tăinui, a regimului comunist, care determină
În umbra unei crime by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7523_a_8848]
-
nu rămâne monocord dezvoltând în spiritul său ludic-fantast până la parabolă anecdota savuroasă și iute. Nici lui Danny Boyle nu-i lipsește anecdoticul, episoadele existenței lui Jamal K. Malik (Dev Patel) și a fratelui mai mare, Salim, alcătuiesc o istorie coerentă articulată ingenios ca răspuns al fiecăreia din întrebările puse la concursul "Vrei să fii milionar?", care-l scoate din anonimat pe Malik. Fiecare răspuns câștigător are propria istorie crudă, însă Danny Boyle pare decis să respecte tradiția bolly/hollywoodiană a happy
Love story de Mumbai by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7529_a_8854]
-
astfel de traiectorii epifanice. Pentru el, universul nu implică semnificații reale, în varianta unidirecționalității, ci, exclusiv, în structură tripartită, de prăbușire, ispășire și salvare. La finele traseului se află, de obicei, revelarea adevărului absolut. În toate capodoperele sale, autorul își articulează strategia narativă pe această idee a schimbării de personalitate, a modificării de eu, care i se pare sursa principală de material ficțional. De pildă, unul dintre primele romane, Decline and Fall/Declin și cădere (1928) urmărește tribulațiile studentului oxfordian Paul
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
complexă țesătură. M-am așteptat la un roman de dragoste în stilul cunoscut al autorului, cu mult erotism, asociații de idei, reflexivitate etc., - dar e departe de a fi numai atît, departe de tot. Există un întreg univers care se articulează în jurul unei axe principale - iubirea, începutul, dezvoltarea și sfîrșitul ei -, cu o sumedenie de personaje, majoritatea româno-israelieni; cu incursiuni în fibra intimă a Israelului, în geografia, istoria și moravurile sale social-politice puse adesea în antiteză cu cele din România ceaușistă
O carte complexă by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7291_a_8616]
-
ce ni le oferă au de regulă un bun simț ce le propulsează în sfera credibilității. O recurență a politicului altminteri direcționat, însă cu aceleași reflexe cu iz fanariot ale serviciilor aduse puterii în curs, constituie astfel o manifestare ce articulează protestul energic al lui Nicolae Florescu. Verva d-sale propune o imagine de crude constatări în tonalitate interogativă, în chiar inima prezentului: Cine nu-și aduce aminte de modul în care Marin Sorescu, pe cale de a deveni ministeriabil, se înghiontea
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
să obținem - toate acestea ne-au devenit deodată străine, neimportante, indiferenteť (7 decembrie 1991, sâmbătă) Cele două suflete ale Marianei Șora sunt când Ťvagulť romantic versus autoironie, când Ťsufletul arzător, care vrea să se comunice și nu reușește decât să articuleze fraze bombastice...ť balansat de Ťsterilitatea spleenuluiť, când Ťsetea de senzație, de viață și de glorieť îndată reprimată: ŤCe caraghios!ť (21 martie 1940), când încrederea versus îndoială. Credința în Dumnezeu ocupă reflexii importante în suprafața celor două oglinzi. ŤNu
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
întuneric pentru a adormi, însă regele este orb, iar din gestul său se desprinde dorința de a scăpa de imaginile terifiante, imagini ale detritusului uman, imagini care-l fac pe Mr. Kurtz al lui Joseph Conrad din Inima întunericului să articuleze cu ultima suflare: "Oroare. Oroare". O altă scenă elocventă este aceea în care găsind un magazin unde să se adăpostească, soția doctorului îndepărtează un grup rătăcit de teritoriul luat în posesie cu un gest similar unui mârâit, unui lătrat agresiv
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
familias în aparență, ale cărui orori, incest, proxenetism, victime fiind fiica și nepoata, par a fi bănuite de familie, dar ascunse din frică. Spectatorului nu-i rămân, mult timp, decât semnele de întrebare, punctul de pornire al unei istorii bine articulate din punct de vedere cinematografic. De ce se aruncă de la balcon fiica de numai 11 ani, exact în ziua aniversării ? De ce este mereu neliniștită, ca sub apăsarea unei dureri nemărturisite, mama ? Încet, încet, totul iese la iveală, pedeapsa cumplită venind chiar
Veneția, 2013: Un infern numit familie by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/73354_a_74679]
-
programului, consistența spirituală a muzicii propuse, densitatea trairii emoționale, autocontrolul și acuratețea realizării acestuia; am în vedere meditația ce susține relația muzicii beethoveniene cu natura romantică a Sonatei în si bemol minor de Frederic Chopin, de asemenea viziunea sculpturală ce articulează realizarea Sonatei în si minor de Franz Liszt.
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7627_a_8952]
-
alții au definit fenomenul, l-au analizat, în profunzime, au demonstrat cum se negociază înțelesurile și se recuperează componentele socio-culturale ale unei semnificații mereu în mișcare, cum se face trecerea de la un sistem de semne la altul și cum se articulează sistemul cu noua sa reprezentare, subliniind în repetate rânduri că textul nu este doar o țesătură de citate, ci și o zonă a prolificității, a nașterii, a cultivării, a revărsării și a rezonanțelor. S-au inventat noi concepte, precum cel
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]