2,165 matches
-
În timpul primului război mondial, când serviseră În Armata Roșie (și care se vedeau probabil În fruntea noilor ferme colective). Vezi Figes, „Peasant Aspirations and Bolshevik State-Building”. Exista, de asemenea, o tendință de a ascunde veniturile provenite din activități complementare meșteșugărești, artizanale și comerciale, precum și recoltele obținute În „grădină”. Trebuie să mai menționăm și că, În cursul aceleiași perioade, resursele insuficiente - În ceea ce privește forța de muncă, animalele de povară, Îngrășămintele și semințele - făceau ca o parte a terenului arabil să nu poată fi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
locuitori au fost cei care stabilit acest lucru. Un alt mister rămâne felul În care erau aranjate inițial casele vechi, care au fost mutate. Desigur, aceeași logică se aplica și industriei, unitățile mai mari fiind preferate fabricilor mici sau producției artizanale. După cum remarcă Jeffrey Sachs: „Planificatorii de la centru nu voiau să coordoneze activitățile a sute sau mii de mici firme dintr-un anumit sector, dacă aceeași activitate putea fi desfășurată o singură Întreprindere mare. De aceea, o strategie era aceea de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de scrabble (2002), propune o lirică meditativă originală, construită în bună parte pornind de la un „pretext” ludico-lexical: experiența jucătorului de scrabble, ceea ce înseamnă joc, reflecție asupra cuvintelor etc. În tonalitate familiară, fără încruntări și fără afectare, aparent intimist și grațios artizanal, versul lui I. are de fapt o miză gravă. SCRIERI: Cuvânt despre tinerețe, București, 1953; Așa va fi la festival, București, 1953; Urmașii lui Roaită, București, 1953; Fructe în mai, București, 1956; În preajma lui Lenin, București, 1957; Pe acest pământ
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
14. Observații similare au fost făcute și de străinii care au vizitat România în acea epocă, ei constatând cum evreii sunt extrem de bine reprezentați în toate meseriile și ocupațiile „burgheze“. Este cunoscut faptul că dezvoltarea industrială și, mai întâi, cea artizanală și meșteșugărească s-a făcut simțită mai pregnant și mai profund în aglomerările urbane, într-un anume sens industrializarea și urbanizarea fiind fenomene conexe, acestea devenind adevăratele centre dinamizatoare ale dezvoltării în sens modern. Din acest punct de vedere, procentul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
am pus toate cărțile pe masă și se află În fața noastră, ca pe podiumul unei expoziții. Și eu tot nu știu ce să cred. Fără să mă mai uit În ochii lui, mă duc la bucătărie și Încep să deschid dulapurile construite artizanal ale Fabiei, căutînd ceaiul. Dumnezeule, asta cică e casa mea. S-ar zice că știu unde e ceaiul. — Încearcă-l pe ăla, zice Luke, În clipa În care eu deschid un bufet plin cu cratițe și-i trîntesc ușile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-ți face griji. — Bine atunci, odihnește-te. Nu-ți risip energia, scumpa mea. — Așa o să fac, Încuviințez. Pa, mamă. După ce pleacă toți, locul rămîne tăcut și anost. Rămîn singură cu toate cadourile. Mă duc În camera copilului, mîngîi ușor pătuțul artizanal și legănașul mic, alb. Și coșul Moses, cu baldachinul lui absolut superb de olandă. (Am vrut să-i ofer copilului șansa de a-și alege singur culcușul În care vrea să doarmă.) E ca un decor de scenă. Nu facem
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Înfometat și amărît și n-ar fi mîncat doar acum o oră. Chestia cu copiii e că știu precis ce vor. Lucru pe care Îl respect foarte tare. Cum ar fi faptul că lui Minnie nu-i place deloc leagănul artizanal. A stresat-o teribil și a făcut-o să se foiască Întruna, lucru un pic cam nașpa avînd În vedere că am dat pe el cinci sute de lire. N-a fost impresionată nici de leagănul pe care poți să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
rezultatului. Nu puține sunt și piesele unde, printr-o neașteptată străfulgerare, apar imagini expresive care sugerează o intensitate emoțională remarcabilă. De altfel, și în volumele următoare, Vânătorile (1969), Balcanice. 100 balade (1970), se remarcă aceeași atenție acordată stilului, aceeași aptitudine artizanală de a găsi cuvinte colorate, și mai puțin capacitatea de a construi un univers liric unitar și coerent. Poeții de douăzeci de ani (Covor românesc) (1972) surprinde prin maniera total diferită de aceea a cărților anterioare. Este o culegere de
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
Aceste manifeste, la Început de proastă calitate, au fost Îmbunătățite ca urmare a creșterii numărului de deținuți de război germani și constituirii Comitetului Național al Germaniei Libere (Nationalkomitee Freies Deutschland) din soldați și ofițeri prizonieri. Cursanții deprindeau de asemenea proceduri artizanale de fabricare a manifestelor În ilegalitate, cursuri la care era interzisă luarea de notițe, totul trebuind să fie memorat. Școlile antifasciste În perioada celui de-al doilea război mondial, structurile de Învătământ ale Kominternului au fost mobilizate la o muncă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să trăiască exclusiv din ceea ce publică, adversarii lor din Uniune acuzându-i de altfel că ar fi „scriitori fără opera”. Obligați să se editeze singuri, pretenția la un statut de „manager” ascundea mai curând regresiunea către un stadiu mai mult artizanal al producției literare. Privatizarea rapidă, dispariția pieței protejate care existase Înainte, furtul de copyright internațional de către sutele de mici editori improvizați Începând cu 1990 a pus autorii români contemporani În fața unei concurente nemiloase, constrânși fie să publice pe cont propriu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aproape de egalitate a soțului și a soției la diverse activități. Calculând un scor global al mai multor treburi domestice (bucătărie, cumpărarea de îmbrăcăminte, reparații etc.), el găsește următoarea distribuție: 6,86 la femeile casnice, 6,75 la femeile din comerțul artizanal, 6,74 la femeile muncitoare, 6,57 la funcționare și 6,26 la cadre superioare (intelectuale). Acest scor este unul al participării relative a bărbatului și a femeii, situația de participare egală fiind dată de 4 puncte pentru fiecare. Datele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În fabrici și birouri pentru a mări productivitatea, cu toate că și acolo au fost primite cu suspiciune, În special În afacerile familiale care Încă dominau În Europa. Acolo, metodele manageriale de modă veche, care combinau un paternalism benign, respect pentru tradițiile artizanale și antagonismele de clasă au acționat ca o frână pentru entuziasmul nestăvilit cu care a fost primit taylorismul În America. Europenii erau și mai puțin Înclinați să introducă eficiența În sfera personală, socială și culturală. Aceasta din nou se datorează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puterea lorzilor locali. Dacă un iobag, de exemplu, scăpa de stăpânul său, fugea Într-un oraș și rămânea acolo pentru un an și o zi, era considerat liber, trecând din jurisdicția stăpânului său În jurisdicția cetățenilor orașului 1. Fiecare industrie artizanală a Înființat o breaslă pentru a reglementa activitatea membrilor săi. Breslele erau răspunzătoare pentru menținerea standardelor de calitate pentru industria lor, stabilirea nivelului de producție și vânzare, precum și a prețului corect pentru vânzarea produselor și serviciilor lor. Economia de breaslă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că atunci când Dimitrie Cantemir vorbea despre prostituate, la începutul veacului al XVIII-lea, „instituția” (atentat violent la pudoare - spune Jean Claude Bologne într-o Histoire de la pudeur -, indicator limpede al degradării moravurilor) avea în țările Române, chiar sub chipul ei „artizanal” medieval, o vechime considerabilă. Curvia însemna în limba românească veche și „prostituție”, dar și „practicarea unor relații sexuale extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
formație livrescă și tentația pentru structuri prozodice de factură clasicistă, sonetul fiind cultivat predilect. Conceput sub forma unui lung colocviu cu sinele, Ibis devine reprezentarea metaforică a unei încăperi sufletești, mobilată conform gustului propriu și confortului (intelectual) personal. Sunt prelucrate, artizanal, numeroase motive livrești, reintegrate în tiparul afectiv al discursului liric propriu. Influența simbolismului exotic minulescian aduce pe același plan imaginea „palidelor fecioare” cu „tam-tamul” tobelor, stelelor, durerii, valurilor. Poemul este cutreierat de Isolde și Melisande, Pulcinele, trubaduri și truveri. În
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
să cânți, vocal sau la un instrument; să joci jocuri verbale, să participi la dezbateri; să citești cu voce tare, să reciți fragmente din piese sau filme etc. c. Un loc în care poți desena, picta, sculpta sau crea obiecte artizanale; să scrii sau să dactilografiezi, să efectuezi activități ce implică mâinile, așa cum sunt cântatul la un instrument, jucatul de șah, dame etc.; să construiești machete. d. Un loc în care poți să faci sport, să joci jocuri cu mingea, ori
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
sau diversele intervenții în chestiuni de literatură în „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, precum și în o seamă de ziare („Scânteia”, „Libertatea”, „Viața capitalei”, „Viitorul”). În poezie, însușirea definitorie a lui T. este iscusința artizanală. Evoluția sa învederează un dar deosebit de a făuri impecabil în orice stil, de a pune în funcție „mașinării romantice”, potrivit unei specificări titulare, sau aflate la antipodul romantismului. Prima carte, Pasărea albastră, se înscrie, cu toată absența spiritului religios, în
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Vor rodi pământul vechilor dureri./ Cum să plec aiurea, către nicăieri,/ Când mai am o floare de cules din rouă?” (Rondelul unui epicureu). În următoarele plachete, Dealul brândușelor (1974), Fulg și zăpadă (1978), autorul își asumă mai decis postura livrescă, artizanală sau doar ocazională, dar își diminuează astfel simțitor palpitul poetic. SCRIERI: Poetul G. Tutoveanu, Bârlad, 1928; Istoria literară a Bârladului, București, 1936; G. Ibrăileanu și Bârladul, Fălticeni, 1939; Tecuciul literar, Bârlad, 1943; N. Beldiceanu, București, 1961; Memorialistica în opera cronicarilor
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
dintre toți „manieriștii” români nu numai de azi este Romulus Vulpescu. Gustul pentru decor, pentru podoabă, spectaculoasa vocație bibliofilă și anticarială în genere îl determină pe acest poet cu daruri de caligraf și miniaturist, pe acest insațiabil degustător de frumuseți artizanale să acorde aspectului tehnico-grafic al cărților pe care le semnează (opere originale și tălmăciri) tot atâta însemnătate, dacă nu chiar mai multă uneori, ca și conținutului lor: să aleagă formatul cel mai agreabil adecvat, să asigure cât mai ademenitoare coperți
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
o strofă din Primăvara îl vestește pe Ion Minulescu, apar chiar stihuri de rezonanță argheziană („A luminat din tine vibrații din avântul / Ce-a fost la începuturi când tot era Cuvântul” - În ruine). Poezia e, în bună măsură, de speță artizanală, dovadă și polimetria experimentală din Strofe, Versuri heterometre, Opt rânduri, Quarta rima, Versuri în heterometre albe, Strofe stinghere. Întotdeauna Z. compune, literaturizează. De obicei urmează canonul, o poetică normativă clasicizantă ordonează cuminte și cele mai romantice motive. Versurile exprimă sensibilitatea
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
va fi menținută doar pentru o scurtă perioadă de timp. Situația este mai simplă dacă avem la îndemână un pat mobil ce permite ajungerea pacientului în toate pozițiile dorite sau dacă există aparatura necesară poziționărilor. Această aparatură poate fi realizată artizanal cu ajutorul unor plăci de lemn căptușite cu buret, melană sau lână. Placa susține greutatea pacientului permițând așezarea acestuia în poziția dorită și ajungerea treptată în poziția ortostatică. (Lucille Whaley) O altă complicație ce poate să apară în condiții de imobilizare
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
Amfiteatru”, „Viața românească”. ș.a. De la prima carte, Elementele, V. se dovedește un poet aplecat spre calofilie, iubitor al sonorităților ce imprimă versurilor o eleganță care tinde spre prețiozitate. Rima și ritmul derivă dintr-o cantabilitate căutată, poetul demonstrând o plăcere artizanală în cizelarea imaginilor, cu predilecție spre regia metaforică. Sentimentul îmbracă adesea forma versului tradițional, cu aspect de cântec, de incantație; „Pulbere, pulbere, / Mâna e negură, mâna e pulbere / Trupul e pulbere, sticlă și pulbere. / Vântul zăpezilor, lacrima tulbure” (Pulbere, pulbere
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
adevăr” sau „viață” în titlurile cronicilor, ci și frecventul semnal de alarmă pe care criticul îl trage cu privire la „pericolul livresc”. Dar, mai ales, o arată selecția și interpretarea textelor, proces în care cronicarul dovedește prea puțină simpatie pentru scriitura gratuită, artizanală, experimentală sau autoreferențială, ceea ce explică, între altele, afirmația că Adrian Păunescu ar fi „poetul cel mai pur, adică cel mai puțin livresc din literatura contemporană”. Chiar și atunci când are de-a face cu un adept învederat al livrescului ca M.
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
Transilvania”, „Vatra”, „Viața românească”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Contrapunct”, „România literară” ș.a. În contrast cu moda textualistă din anii ’80, M. scrie o proză parabolică, cu un epic redus, cu elemente fantastice și poematice, grefată pe tipare mitice și turnată într-o scriitură artizanală, uneori prolixă. Astfel, romanul În preajma legendei (1989) conjugă tema creației cu erosul și cunoașterea, descriind alienarea individuală și posibilitatea transcenderii. Susținut de o metafizică spiritualistă, provenită din simbioza dintre reverberațiile arhetipale și speculațiile paraștiințifice, textul descrie autocreația personajului-narator, care parcurge
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
literatură se naște din proza jurnalistică” și comentează copios atât autori români, cât și străini. Specia e studiată de la apariția ei, ajungându-se la concluzia că „abia cu Ion Heliade-Rădulescu, Gr. Alexandrescu, Eminescu, Caragiale, A. Bacalbașa putem vorbi de conștiința «artizanală» a unei literaturi pamfletare”. M. are în atenție și (re)definirea pamfletului din perspectiva celor mai actuale teorii despre text și genurile literare. În capitolul intitulat Zonele de contact pamfletul e studiat ca artă a elocinței, e raportat la presă
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]