1,852 matches
-
acestui Studium. Cine v-a condus la Florența? Cine a planificat totul? Și În ce măsură această idee a căpătat contur În mintea lui Bonifaciu, cum se spune? Cei doi interlocutori Își azvârliră o căutătură fugară, ca pentru a se consulta pe ascuns. Apoi privirile lor reveniră asupra lui. — Nimeni, messer Durante, răspunse Antonio. Nimeni nu ne-a convocat. Papa Încurajează apariția universităților, pentru ca prin ele să se răspândească gândirea favorabilă cauzei sale În disputa cu teologii imperiali. Dar asta nu ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care Îl chemase pe asasin. Exista unul, se gândi. Cercul de aur pe care meșterul din Como i-l Încredințase lui Teofilo. Aurul acela care, poate, fusese fabricat prin utilizarea unui secret teribil. Aurul acela care circula prin Florența pe ascuns, care strălucea pe pielea unei femei. Trebuia să vorbească cu ea. Singur. Și, de data asta, fără să se lase trădat de vin. Dintr-o dată Îi reveni În minte misterioasa dispariție a Antiliei, chiar din acea prăvălie. Cine a descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
aplecându-se din pricina efortului. Îi lipsea pe adversari de plăcerea de a se insulta față În față, de a-și alege potrivnicul cel mai urât, de a-și dezlănțui ranchiuna personală sub pretextul rivalității politice. Avea senzația că omul acela ascuns fusese ucis În mod deliberat, pentru a ascunde ceva mai grav. — Cine a stârnit răscoala? Îl Întrebă pe Bargello, care gâfâia lângă el. Dar, Înainte ca acesta să apuce să spună ceva, știa cât de inutil ar fi fost orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
spre oblând, desprinse plosca și trase o dușcă bună. „Iuuhuuhuuuu!” - strigară din urmă cazacii, văzând gestul atamanului, apoi scoaseră și ei ploștile. Era strict oprit să bei în expediție, dar acum bătrânul știa că fiecare din voinicii lui ia pe-ascuns câte-o ploscă și-și moaie gâtlejul ca să-și dea curaj, nu voia să-și întărâte oamenii și-și luase și el una. Fiind ataman, era o rușine să ai o ploscă mai mică decât supușii tăi, așa că-și luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cămile pe care le aveau și douăzeci și patru de oi și capre, precum și o grămadă de săculeți cu cele mai bune semințe. În felul acesta, cei cinci membri ai familiei și o mână de servitori credincioși porniră, la începutul iernii, pe ascuns, într-o călătorie spre miazăzi, în căutarea pământului făgăduinței care se putea afla în orice loc din nesfârșitul pustiu. Vreme de cinci luni au străbătut sute de kilometri, departe de orice drum cunoscut, ocolind cât puteau satele și oazele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
așa de înspăimântat și demoralizat cum nu fusese nici în cele mai groaznice coșmaruri ale sale. Începu să plângă. De câteva zile simțea nevoia s-o facă fără să se stăpânească, dar nu-și îngăduise să plângă decât noaptea, pe ascuns și în tăcere. Acum, convins că nimeni nu-l vedea, plânse cu sughițuri, nemângâiat, copleșit de frică și de mila ce-o simțea pentru el însuși și pentru cei lăsați în urmă, despre care știa că erau condamnați să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
fel de copilărie. Iar eu am reușit să mai adaug câte ceva la toate cele ce rămăseseră pe dinafară din povestea cu pisicile. Totul a început, nu-i așa, cu faptul că am tranșat câteva animale. Pisicile din întâmplare, găina pe ascuns și cel mai mult m-a șocat faptul că, după intervenția mea, nu a mai rămas în viață nici una. Așadar, din uvertură lipseau tocmai cele ce ar fi constituit circumstanțele unei copilării obișnuite. Bucuria descoperirilor, a mirărilor, a misterelor. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
mormăia apoi toată ziua, așa că nu merita. Uneori simțeam că eram ca niște paraziți pentru ea. Dar dacă n-am fi fost paraziții ei, ar fi murit. O singură dată s-a îngroșat gluma, când Engelhard a fotografiat-o pe ascuns. Tocmai fluiera la un turist care se bălăcea incorect și a apărut pe coperta revistei Vremuri fericite. Am suferit de foame patru zile, atât de mult a plecat. Naiba a crezut că n-o să se bucure - a spus Engelhard și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
peste el. 15 Întrebările îl frământau pe inspectorul Toma. Găsise niște răspunsuri, însă problema principală nu avea încă soluție. Nu se apropiase nici măcar cu un pas de criminal. Frustrarea era și mai mare deoarece era obligat să facă cercetările pe ascuns, ferindu-se de comandantul Pop. Se bucura că aflase de planul pus la cale de bătrân, împreună cu Pohoață. Măcar știa de cine trebuie să se ferească. Dar poate nu era atât de rău că Vasilică se ținea pe urmele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
carte, perioada următoare a fost grea. Opoziția mujahedinilor a condus la un război de uzură pe care armata rusă nu era pregătită să-l poarte. Desigur că țara era ocupată și garnizoanele sovietice erau desfășurate pe întreg teritoriul, însă rebelii ascunși în munți duceau un război de hărțuire, constituind un inamic practic invizibil. Nici trupele guvernului afgan nu erau în totalitate loiale, pactizând de multe ori cu inamicul. Când Boris Godunov sosise în Afganistan, armata rusă trecu se de la acțiuni militare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
morții, pe velința muruită și putregăită care se rărise sub povara trupurilor lor, căci arareori mai fremătau printr-un zvîcnet involuntar adormiții vlăguiți de viață și mișcare, pe deplin adormiți; membrele Îi mai trădau uneori, ce-i drept, tresăltînd pe ascuns, iar pe alocuri velința se subțiase, acolo unde piatra stîncii o bătucise de atîta somn Împovărător, de atîta Încremeneală a trupurilor, ori cînd mai palpitase lutul trupului, cînd mai fojgăiseră oasele, căci velința putredă și rugoasă se mîncase de la duritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
loc și așa. într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, la priveghi erau organizate de către cei mai îndrăzneți, glumeți și netemători, mai multe jocuri cu nume diferite: Băgatul aței în ac, Boldul, Cusutul Hainelor, Morișca, Vulpea, Calul, Mișca, Ascunsul, Prinsul, Baba-Oarba, Iepurele, Bâza, Inelușînvârtecuș, Paiul, Crai-crai, ce poruncă-mi dai? etc. Unele din aceste jocuri s-au practicat și în satele comunei Filipeni, le-am cunoscut în copilărie, mi-au fost amintite și descrise de oamenii din satul Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cicatrizată, devorată de foc. Acela era țesutul mort pe care Îl atinsese Clara. — Să le ard, murmură el, cu glasul și privirea otrăvite de ură. O adiere a brizei Îi stinse chibritul dintre degete și chipul său rămase din nou ascuns În beznă. — O să ne mai vedem, Daniel. Eu nu uit niciodată o față și cred că, Începînd de azi, nici tu, zise el Încet. Spre binele tău și al prietenei tale Clara, am Încredere că vei lua decizia corectă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nu aveai să vezi În mine ceea ce văzusem eu În tine. Vreau să știi că te-am iubit din prima zi și că te iubesc În continuare, acum mai mult ca oricînd, chiar dacă ție Îți pare rău. Îți scriu pe ascuns, fără știrea nimănui. Jorge a jurat că are să te omoare dacă va da cu ochii de tine. Nu-mi mai dau voie să ies din casă și nici să mă mai arăt la fereastră. Nu cred că mă vor ierta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
înlocuiește noile servicii cu produse industriale, iar munca forțată cu sistemul salariat; ea concentrează tot mai mult bogăția în mâinile unui număr restrâns de proprietari, acordă libertăți tot mai mari cetățenilor și consumatorilor, punând în același timp la punct, pe ascuns, noi forme de alienare pentru muncitori. Această a cincea „inimă” nu mai este un simplu oraș; acum este vorba de o întreagă regiune; industria e concentrată la Leiden, iar șantierele navale la Rotterdam. Regenții burghezi ai Amsterdamului domină provincia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ne facă, totuși, să uităm realitățile neliniștitoare de astăzi, ca aceea de care tocmai am luat cunoștință în acest moment și care constă nu numai în faptul că se află acolo spionii, cu figură de distrați, ascultând și înregistrând pe ascuns ce se spune, dar există și automobile care alunecă suav de-a lungul cozii părând că umblă în căutarea unui loc unde să parcheze, dar care au înăuntru, ascunse privirilor, camere video de înaltă performanță și microfoane de ultimă generație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Nu va trebui decât să am inamicul în bătaia săgeții, Dar exact asta este problema, nu știm unde este inamicul, nici măcar nu știm cine este el, Trebuie să apară, domnule președinte, e o chestiune de timp, nu pot să rămână ascunși pe vecie, Atunci să sperăm că o s-avem timp, O să găsim o soluție, Aproape am ajuns la frontieră, continuăm conversația în cabinetul meu, veniți mai târziu, pe la șase după-amiază, Da, domnule președinte, voi fi acolo. Frontiera era la fel în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
culise de teatru, precum cortinele Îndărătul cărora saltimbancii Își pregătesc farsele, pentru o tragedie ce fusese scrisă altundeva. Toți actorii veniseră din afară. Și probabil că urmau să mai sosească și alții. Iar dacă totul trebuia să se petreacă pe ascuns, nu era oare tocmai aceasta cortina care masca secretul? Cuvintele tânărului Colonna continuau să Îi răsune În minte. „Când vom fi toți”, spusese el. Și unde s-ar fi putut Întâlni mai bine cei ce erau așteptați decât Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pergamente prăfoase. - Iată-l! Ochii Îmi sunt obosiți, Însă memoria mea e Încă neatinsă. Știam că trebuiau să fie aici. Le Întinse filele sub ochi. - O copie făcută de mine Însumi, pe când am fost coleg de breaslă cu Bigarelli. Pe ascuns, adăugă el cu un fior, de parcă s-ar fi temut că vechiul maestru se mai putea Încă răzbuna. Dante se aplecă peste desene. Așadar, ceea ce avea sub ochi era proiectul capodoperei lui Frederic, lucrarea despre care povesteau pelerinii Întorși de peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ea, nu? — După miracolul ghiulelei de foc, tata a început să se ascundă de ceilalți și să studieze cu interes mitologia, nu numai pe cea românească, ci toată mitologia, de la cea grecească la cea celtică, indo-europeană, ariană, slavă, citise pe ascuns Eliade, gândindu-se, de fapt, la apariția mea în lume, eram muritor, venisem de sus, fusesem însemnat de zei prin bila de foc?, ce mituri născuseră pământurile din Cristești, credințele alea cu Muntele Kogaion, care dintre ele își puseseră amprenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
sfert de ceas Înainte de miezul nopții, Amory a dat solemn mâna cu Isabelle, În mijlocul unui grup adunat ca să-i ureze drum bun. O clipă și-a pierdut controlul și s-a enervat puțin când o voce satirică, aparținând unui ghiduș ascuns, a strigat: — Du-o afară, Amory! Când i-a luat mâna, a strâns-o puțin, iar ea i-a răspuns tot cu o apăsare, cum procedase cu alte douăzeci de mâini În seara aceea. Atâta tot. La ora două, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
inerțială a sacrificiului putea duce la ruină; trecerea valului emotiv care-l făcuse posibil Îl putea lăsa pe cel care se sacrificase surghiunit pe vecie pe insula disperării. ...Amory Își dădea seama că după aceea Alec Îl va urî pe ascuns, fiindcă făcuse atât de multe pentru el... ... Toate acestea i-au fost aruncate În față lui Amory ca un sul de pergament derulat, iar În urma sacrificiului și speculând pe marginea lui se aflau cele două forțe fără răsuflare care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se întoarcă stomacul pe dos. Apartamentul e plin de colțuri ticsite și de nișe în care se adună gunoaie. Mic‑burghezul are întotdeauna ceva de ascuns, de aceea există aceste colțuri. La familia Witkowski poți admira tot ce are de ascuns mic‑burghezul, fiindcă ei nu aruncă nimic. În fața acestor colțuri stă cetățeanul mereu gata să se retragă cu iuțeala fulgerului și să săvârșească porcării, neobservat de nimeni. Gemenii sunt superiori în nefericirea lor, pentru că s‑au eliberat de toate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
amenință cu tata. Anna nu poate decât să râdă, dar nu cu voioșie. Spune că tăticul ar prefera să‑mi facă același lucru, numai că nu îndrăznește. Mama se liniștește cu gândul că cei doi doar ascultă discuri, fumează pe ascuns și vorbesc în taină despre artă. Cum să vorbești cu ăsta despre artă?! Pe Hans îl încearcă un sentiment tulbure, pentru că faptul de a fi prima oară singur cu o fată îi dă multă bătaie de cap; aici treci mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
gemeni e prea scump, așa că întorc capul când vine chelnerul, dar el e deja obișnuit cu asta. Hans comandă ceva și mai scump, maică‑sa s‑ar răsuci pe scaunul vechi de bucătărie, dac‑ar ști. Orele suplimentare făcute pe ascuns. Anna spune că în natură cel slab se supune celui puternic, de exemplu trestia vântului nordic. Sau tăcerea - pădurii. Rainer: Va să zică va fi un atac în scop de jaf. Hans: Doar nu m‑am dilit. Nu știți ce vorbiți, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]