506 matches
-
literară a anilor '80, pe care le aveam bătând frumoasa Piatră în lung și în lat sau în garsoniera ta dintr-un bloc de nefamiliști. Boema noastră era o formă de rezistență la încercarea de comunizare a gândirii și de aservire a creației de către regimul Ceaușescu pe care îl detestam împreună. Cu regretatul nostru prieten, Aurel Dumitrașcu, făcusem deja cunoștință la Cluj, unde a venit cu vreun an înainte să-și ridice premiul acordat de revista Tribuna, în care publicase niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de partid, pentru a înlătura proletcultismul de inspirație stalinistă și a servi cauza național-comunismului care avea nevoie de scriitori "noi", uniți strategic de această idee. Generația '80 s-a născut însă spontan, ca reacție în grup a scriitorilor tineri la aservirea politică a celei anterioare și întârzierea literaturii române în orizontul neomodernismului. Ea și-a asumat ostentativ postmodernismul de influență americană, în încercarea de resincronizare la mișcarea ideilor literare occidentale. De aceea, noi eram în vizorul Securității niște "vânduți" Occidentului. Securitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
senzația schimbării vremii. Aveau un aer vesel la simpla vizită a unei lumini aurii, în timp ce zilele de ploaie puneau un văl gros peste fața și gândurile lor. Câteva săptămâni mai înainte, ei erau scutiți de această slăbiciune și de această aservire nesocotită prin faptul că nu erau singuri în fața lumii și pentru că, într-o anumită măsură, ființa care trăia cu ei se așeza între ei și univers. Începând din această clipă, dimpotrivă, ei au fost, vădit, dați pe mâna capriciilor cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
MONOTONE PE CARE ULTIMII INȘI, CA DE PILDĂ RAMBERT, LE FĂCEAU PENTRU A-ȘI REGĂSI FERICIREA ȘI PENTRU A SUSTRAGE CIUMEI ACEASTĂ PARTE A EULUI LOR PE CARE O APĂRAU ÎMPOTRIVA ORICĂREI ATINGERI. ACESTA ERA MODUL LOR DE A REFUZA ASERVIREA CARE ÎI AMENINȚA ȘI, CU TOATE CĂ APARENT ACEST REFUZ NU DĂDEA ACELEAȘI REZULTATE ÎN COMPARAȚIE CU CEL AL LUI TARROU, PĂREREA NARATORULUI ESTE CĂ AVEA TOTUȘI O SEMNIFICAȚIE ȘI CĂ MĂRTURISEA ȘI EL, PRIN ÎNSĂȘI VANITATEA ȘI CONTRAZICERILE LUI, TOT CE ERA ATUNCI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
încă, Eckhart considera că prin viața sa spirituală, omul transcende dincolo de sine, și poate crea pe Dumnezeu. În felul acesta, cel mai de seamă mistic al Evului Mediu depășește nu numai creștinismul, ci și orice religie, căci toate religiile concep aservirea omului de către divinitate. Iată un text capital: Când sufletul se desprinde de esența sa creată, strălucește pe el imaginea originală increată în care și el se află ca un lucru increat". Este "moartea în Dumnezeu moartea divină" . Drept care, la finele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în care alegeau să pescuiască sau să se tolănească la umbră, vor lăsa casa sau copacul la jumătate, fără să stea mult pe gânduri că și-ar fi asumat o responsabilitate. „Responsabilitatea“ era un concept inexistent pentru indian. Responsabilitatea însemna aservire, iar aservirea însemna o frână pentru libertatea lui. Indianul amazonian nu admitea să fie responsabil de nimic. Nici ca tată, nici ca soț - nici măcar în calitate de membru al unei comunități - nu își asuma obligații, nici nu le cerea din partea nimănui. Copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
alegeau să pescuiască sau să se tolănească la umbră, vor lăsa casa sau copacul la jumătate, fără să stea mult pe gânduri că și-ar fi asumat o responsabilitate. „Responsabilitatea“ era un concept inexistent pentru indian. Responsabilitatea însemna aservire, iar aservirea însemna o frână pentru libertatea lui. Indianul amazonian nu admitea să fie responsabil de nimic. Nici ca tată, nici ca soț - nici măcar în calitate de membru al unei comunități - nu își asuma obligații, nici nu le cerea din partea nimănui. Copiii veneau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
tărâmul vrăjit. Apoi, a rămas infirmă, umilită. A întrerupt, de altfel, curând această experiență. Ultimele luni de lehuzie ratată, un coșmar. A suportat golirea de tot ce crescuse tiranic într-însa, împotriva ei, dezgustând-o, umi lind-o. Atâtea forme de aservire și tulburare a simțurilor care, apoi, culmea ! îi lipseau. Ca și cum se rupsese din ea ceva, totuși, de neînlocuit. Lăsând-o în frig și jale, ca pe o jivină oarecare. Fiul ipotetic ar căuta în desenele acelea pierdute prevestirea înghețului și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
prin următoarele forme: executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat, cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate, ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire, folosirea unei persoane pentru săvârșirea de diferite infracțiuni, obligarea la practicarea prostituției, la reprezentări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală, prelevarea de organe*3). ------------- *3) Conform art. 2 din Legea nr. 678
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205870_a_207199]
-
acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin acțiuni de provocare de război contra țării sau de înlesnire a ocupației militare străine, ori de subminare economică sau politică a statului, ori de aservire față de o putere străină, sau de ajutare a unei puteri străine pentru desfășurarea unei activități dușmănoase împotriva siguranței statului, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Tradarea prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
au putut schimba structurile social-economice și lingvistice găsite la fața locului, deoarece erau puțin numeroși și inferiori ca civilizație. În principiu și analogic este de admis că obștile sătești autohtone, producătoare a bunurilor necesare existenței, se găseau în raporturi de aservire colectivă, nu individuală sau familială, față de noii stăpâni ai Daciei, alogeni de neamuri diferite. Ele erau obligate să le furnizeze tributul anual în produse agricole și animale, anumite prestații în muncă și diverse corvezi oneroase. Spre deosebire de autohtoni și cu excluderea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se prezintă ca o instituție comună celor mai multe obști din Europa medievală. Dar, la români, ea a fost atât de puternică încât juriul alcătuit din elemente locale a putut constitui o apărare (pavăză) eficace a drepturilor obștilor libere împotriva încercărilor de aservire feudală până la mijlocul secolului al XVII-lea. Unii cercetători au pus originea dreptului nescris (consuetudinar) în moștenirea dacilor sau romanilor. Însă Panaitescu consideră dreptul consuetudinar românesc ca fiind de origine gentilică, deci mai vechi. Predominarea organizării satelor de moșneni și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și obțin de la obștile romanice supuse dijmă în produse și clacă (muncă gratuită). Această nobilime tribală, viitoarea clasă feudală stăpânitoare, aparținea aproape exclusiv populației alogene, slave și turanice. Dintre acești alogeni, cei ce au jucat un rol mai important în aservirea vechilor obști ale autohtonilor (românilor) au fost slavii. Aceștia, stabiliți în nordul Dunării, în a doua jumătate a secolului al VI-lea, au rămas o populație distinctă de români, până în secolul al XI-lea, când procesul de românizare (asimilare) a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dar, mai târziu, când obștile, libere odinioară, au fost aservite, în cadrul sistemului stăpânirii nobiliare, și pentru că obștea și-a păstrat organizarea internă și sub stăpânirea cnezilor și a boierilor, termenul vecin a devenit sinonim cu om dependent. Aceasta dovedește că aservirea obștilor libere a început anterior așezării slavilor în Dacia sau în paralel cu așezarea acestora. Putem concluziona că, în principal, originea clasei stăpânitoare a feudalismului românesc provine din diferențierea internă a obștilor autohtone și constituirea unei clase suprapuse, puternice și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
diferențierea internă a obștilor autohtone și constituirea unei clase suprapuse, puternice și avute, în sânul acestora. Dubla terminologie în limba română medievală, ce desemnează pe stăpâni și supuși, e o dovadă istorică despre închegarea clasei feudale la români, atât prin aservirea lor de slavi, după instalarea acestora, cât și prin diferențierea internă a obștilor autohtone.13 Nobilimea prestatală românească, cnejii sau juzii Începuturile feudalismului românesc datează din secolul al X-lea, așadar cu patru veacuri înainte de constituirea statelor medievale. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
economică a obștei românești din această perioadă a dus la diferențieri între membrii ei. Acumularea treptată de bunuri de către membrii de frunte, înstăriți, ceea ce i-a situat mai presus de masa membrilor de rând ai obștei, marchează începutul raporturilor de aservire și nașterea relațiilor feudale în spațiul românesc. Un rol însemnat în accentuarea diferențierii sociale l-a avut funcția social-politică încredințată unor fruntași ai obștei, învestiți cu puteri mari-această autonomizare a funcției față de obște avea să ducă, în perspectivă, la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a avut funcția social-politică încredințată unor fruntași ai obștei, învestiți cu puteri mari-această autonomizare a funcției față de obște avea să ducă, în perspectivă, la dominația asupra ei. În paralel cu diferențierea socială, care a dus la instituirea relațiilor de aservire în obște, s-a desfășurat diferențierea economică (de avere), ceea ce a dus la acumularea de bogății-germen al destrămării obștei ca unitate economică și socială anterior existentă. Concret, punctul de plecare l-a constituit obștea sătească, în cadrul căreia cele două forme
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unele persoane, obligațiile membrilor obștei față de aceste persoane, consecințele materiale concrete ale instituirii dominației politice a alogenilor au adâncit diferențierea socială deja existentă.16 Aceasta a dus la însușirea de către fruntașii obștei a unor posesiuni individuale de pământ, sfârșind prin aservirea materială (economică) a unor membri mai săraci ai ei, până atunci liberi. Progresul economic, surplusul de produse agricole au constituit baza obiectivă a repartiției inegale a bunurilor și a pământului, a prelevării surplusului de către fruntașii obștei. Și în cadrul așezărilor, aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stratificarea social-politică, conturată în secolul al X-lea. În preajma Anului 1000, biserica era o instituție ce sprijinea pătura conducătoare a formațiunilor politice. Înzestrată cu pământ și alte bunuri de căpeteniile politice, biserica, ca instituție, se feudalizează, devine un factor în aservirea obștilor sătești. Localități, ca Alba Iulia, Dăbâca, Cenad erau centre ale organizării politice, dar și reședințe bisericești, sedii ale unor episcopate. În Banat, în vremea lui Ahtum, secolul al XI-lea, mănăstirile aveau deja proprietăți întinse-de pildă, mănăstirea Sf. Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunăre și Balcani. Inclusă în Imperiu înainte de 1018, Bulgaria dintre Dunăre și Haemus cuprindea, în secolele XI-XII, latifundiile unor familii precum Anghellos, Ducas, Comnen, Paleolog. Feudalismul bizantin în Bulgaria, pe parcursul celor două secole, înseamnă dominația stăpânilor de pământ bazată pe aservirea țăranilor, care vor fi deposedați de terenuri și sărăciți. Pământul aparținea atât aristocrației bizantino-bulgare, cât și bisericii ortodoxe din aceste teritorii. Referitor la formațiunile politice de la Dunăre și din sudul Dobrogei, P. P. Panaitescu spune: "Unii istorici români au crezut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dispărea totuși. Chiar și atunci când ajungea în stăpânirea unui feudal, obștea își mai păstra oarecare libertate, iar pământul era stăpânit în comun de membrii ei și de noul stăpân. Însă după o anumită perioadă de timp, se ajungea inevitabil la aservirea obștei și a oamenilor ei. În acest timp, locuitorii obștilor erau oameni liberi, ca statut juridic, dar această libertate se diminuează pe măsura ofensivei feudale, iar obligațiile în muncă sau în natură aveau să-i transforme în țărani dependenți.41
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
își apărau libertatea prin toate mijloacele posibile, astfel, "Registrul de la Oradea" amintește despre iobagi învinuiți de furt, ucideri ș.a. Să precizăm că, în secolul al XII-lea, majoritatea oamenilor aflați în stare de dependență feudală aparțineau bisericii și mănăstirilor-gradul de aservire era mai mare în cazul acestora, astfel că nu exista mănăstire mai însemnată sau episcopie care să nu aibă în stăpânire iobagi. În fața capitlului din Oradea, între 1208-1235, au fost prezentate 32 de cazuri de iobagi învinuiți (conform DIR C
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fondul vechilor uniuni de obști, autonome, ele fiind conduse de cnezi și voievozi, aveau unele avantaje fiscale și judiciare, dar și îndatoriri fiscale și militare. Și la sud și est de Carpați, procesul de feudalizare a continuat și acesta viza aservirea țărănimii libere din obști care, în secolele XIII-XIV, rămâne o importantă categorie socială, o particularitate a evului mediu românesc.23 Structuri politice românești în secolul al XIII-lea Am văzut mai sus (capitolul IX) cum a evoluat organizarea politică între
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
păcii, dar era interesată ca autoritatea Rusiei să nu se întindă „sub o formă oarecare asupra principatelor Moldova și Valahia”, după cum nu-și îngăduia să privească cu indiferență stabilirea nelimitată a rușilor la Marea Neagră, într-o insulă din arhipelag și aservirea Poloniei. Este vorba, deci, de liniile politice directoare ale Franței, pe care ea nu le putea impune decât prin intermediul aliatului austriac, ceea ce nu i-a reușit decât parțial. Francezii au încercat să-l atragă de partea lor și pe fostul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nsemnat obligă?ia de a aplica politică economic?, social? ?i cultural? a U.R.S.S. (P. Calvocoressi, Politica mondial? dup? 1945, Ed. All, Bucure?ți, 2000). Mai exact: colectivizarea, industrializarea (aberant?), urbanizarea (construc?ia de block-uri), ultracentralizarea tuturor activit??ilor colective, aservirea mass-media etc. Cei care apreciau Occidentul sau aveau prieteni acolo deveneau susceptibili de �nalt? tr?dare�. Economia (planificat?) a fost condus? dup? criterii ideologice (conduc?torii de partid aveau toat? puterea f?r? a putea fi tra?i de cineva
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]