3,212 matches
-
Apă și oțel. Două pasiuni. Apa-i viața. Celălalt element, modelarea metalului, atât de caracteristică arădenilor... se constată numaidecât pe străzile așa de îngrijite... Ringuri, rastele de fier, migălos făcute, cu o pedanterie, cu o manie de gospodar, unde, lângă asfaltul neted, parcă spălat, oamenii își lasă libere bicicletele în trecere pe la vecini. Țiganii... Până și țiganii sunt altfel, disciplinați, curat îmbrăcați, respectuoși, cu un accent dur, unguresc. Centrul, parcă periat și el, cu aceeași manie, "boala civilizației"...fiindcă, "asta", care
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
contondente: "o palmă sau un pumn bine aplicate, trebuie că au o rezonanță de realitate, un aer vioi, cert, incontestabil. O palmă pe obrazul unui ideolog torturat de viziuni interioare cred că sună ca o ploaie de primăvară pe un asfalt ars de soare (...), mărește vitalitatea Parlamentului (...), seamănă cu niște figuri de gimnastică suedeză: ele accelerează circulația sângelui, dezvoltă mușchii și reglează respirația" 9. Politicienii, în general, se dau drept martiri ai onoarei și idealului în stare de jertfă și eroism
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
nu pentru pensia dumneavoastră, care sperați să v-o luați de la Primărie! De fapt, în orașul ăsta de rromi și țărani, cine să vă tragă la răspundere, ăștia care venind din noroi se bucură că au văzut un pic de asfalt???!!! FELICITĂRI CĂ I-AȚI PROSTIT DE ATÂTEA ORI!". Răspuns: ,,Strategia o găsiți pe site-ul Primăriei. Dumneavoastră chiar credeți că toți suntem romi și țărani?". Sursa: www.domnuleprimar.ro.
Constantin Boșcodeală (PSD): Chiar credeți că toți suntem romi și țărani? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81711_a_83036]
-
mai vine pe la Putna câte un funcționar ministerial/departamental, catadicsind să-și miște trupul și pe la bisericuța asta, se uită (ca prin sticlă?), constată (ca expertul?), câte unul chiar se miră de ce poate să facă timpul și cariile (om de asfalt, de birou), dă din cap cu superioră înțelegere a situației, o califică - gravă, desigur -, "așa nu se mai poate", se mai pune o hârtie la dosarul cu pricina, eventual, semnată, parafată, că la brodit hârțoage ne pricepem, se mai întrunește
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
fără complicații stilistice, o privire, un gest fac mai mult decît o sută de metafore, însă regizorul nu renunță la acest joc secund al fanteziei. În cele din urmă, nimeni și nimic nu împiedică visul și aventura să înfloreas-că în mijlocul asfaltului găurit al străzilor și al betoanelor, dragostea poate ridica la puterea sublimului, - chiar dacă numai pentru o clipă -, micul infern cotidian.
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
implicit sau explicit, o bună doză de vehemență, în altele e evidentă consonanța afectivă cu exemplaritatea unor modele (de pildă, seria de bucăți dedicate Iașului - Funcția emotivă și cea de atestare, Biblioteca Asachi - 85, Orașul celor șapte coline, Polenul de sub asfalt), unor pattern-uri de cultură și civilizație (Civilizația lui Peer Gynt, Domnu' Trandafir din Boston, Calendarul, Hrană, Mâncare și menu, Povestea sertarelor, Un ONU al religiilor) și câtorva scriitori români, cărora li se dedică frumoase portrete: Axa Dosoftei-Marin Sorescu-Nichita Stănescu
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
dorință de a afla cum se înfățișează tărâmul cellalt. Apetituri suicidare... Și iată că, într-o noapte când, după ingurgitarea de hapuri naturaliste, se putea afirma că dorm, pe când visam, tradițional, că bicicletei mele, pe care lunecam juvenil pe line asfalturi, i se spărsese un cauciuc, lumină se făcu, înțelesei. Era clar că în sfintele zile de sărbători o schimbare se petrecea în viața vechiului pieton al cotidianului, răsfățat de încarnate obiceiuri - habitudini în limbajul care se respectă. Așa cum se produce
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
că-tre o co-mi-sie elec-to-ra-lă do-mi-na-tă de re-pu-bli-cani, în câr-dă-șie cu Sudul ne-răb-dă-tor să sca-pe de pro-tec-ția acor-da-tă po-pu-la-ției sale de cu-loa-re de că-tre tru-pe-le Nor-du-lui), ast-fel că ul-ti-ma treaptă de granit da di-rect pe trotuar, un trotuar se-pa-rat de asfaltul străzii de o fâșie în-gus-tă de iar-bă, care ră-mâ-ne ver-de doar câ-te-va săptămâni pe an, îna-in-te că ar-și-ța verii și un lung șir de pași ne-pă-să-tori să transforme ve-ge-ta-ția pri-mă-vă-ra-ti-că în-tr-o masă in-for-mă de iar-bă pâr-jo-li-tă. Din-co-lo de bordura, stra-da
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
culoare într-un sens estetizant, somptuos ca la, spre exemplu, Peter Greenaway, ci într-un sens muzical, impresionist. Culoarea prezentă nu pe pînză, sau reificată în obiect, ci ca efect luminos, vivant, vibrant răspunde în ecou emoțiilor: tenta albastră a asfaltului șoselei, reflexul albăstriu al lămpii pe chipul Juliei, hîrtia albastră în care e învelită acadeaua cu care se joacă Anna cu puțin înainte de accident, reflexul apei în bazinul în care înoată Julie etc. Albastrul este nu numai culoarea melancoliei, ci
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
foarte bine șeful, când era vorba de scheme electrice ori soluționări rapide și eficiente, adesea subalternul dădea afirmativ din cap Înainte ca „nea Nelu” să fi terminat expunerea, dar partea aceasta lumească nu i-o stăpânea, șeful său crescuse „pe asfalt” și fusese un șmecher-golănaș de oraș, iar prin fabrică Își căpătase renumele de „don Ioan”, aluzie directă la vestitul personaj Don Juan. Îl privi Întrebător iar acesta spuse ambiguu. Las’că mai cunoaștem și noi la oameni că doar n-
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nici slănină n-am mâncat...”, păi nu?, continua șeful să-l tachineze. Rică se Îndreptă, Îl privi În ochi și Întrebă: Nu știu despre ce vorbiți și vă rog să mă lămuriți, știți că eu nu umblu cu ...”subtilități de asfalt”! Ei, gata, ne-am supărat de-o glumă acolo. Ești chemat la Birouri, etajul I, ultimul birou pe stânga, știi tu, ai mai fost, nu? Niciodată și nu știu nimic! Mergi și vezi că are un termoplonjon defect! Fără limită
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
în apele mlăștinoase ale ligii a doua franceze. Pe la mijlocul romanului, SCO Angers, dintr-o confuzie generală, va promova, pentru o noapte, în Ligue 1. A, să nu uit: aproximativ prin mijlocul orașului trece râul Maine. La periferie, a crescut din asfalt, prin anii ’80, un bloc de opt etaje, identic cu alte blocuri care au apărut pletoric în acea perioadă, ca să facă față unei demografii debordante. Blocul are garsoniere și apartamente cu două camere, dar n-are interfon. În loc de interfon, există
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
chinez pe acoperișul blocului. Chinezul duce ceva în brațe. Se apropie de streașină. Strigă: — Société Générale, n-o să mă ai! Sare în gol. Kiril se așază exact sub chinez și-l prinde în brațe înainte de-a se izbi de asfalt. Nu mai are timp să realizeze ce ține chinezul în brațe pentru că pietroiul respectiv îi zdrobește capul. Chinezul are la gât o pancartă pe care scrie Mai bine la ruletă decât la bursă! Încă amețit de șoc, fără să-și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a șchiopătat toată nunta, dar asta e partea a doua. Și o amintire frumoasă. O amintire șchioapă. Prostituția e cea mai sigură sursă de venit în orășelul despre care vorbim. Putem anexa aici o cugetare din filmul lui Nae Caranfil Asfalt tango, unde un polițist cinic face o paralelă între proxenetism și turism. Nu pot reproduce cugetarea pe de-a-ntregul, esențialul e că, dacă ai o țară frumoasă și o închiriezi și altora să se bucure de ea, nu o ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
circulă vorbe șchioape, urmele acestora fiind acoperite cu o peliculă abil țesută pentru a nu fi dezvăluită adevărata fațetă a lucrurilor. După scurgerea unui timp, când cele două prietene nu-și auzeau decât zgomotul surd lăsat de tocurile pantofilor pe asfaltul a toate răbdător, Simona întrebă: Vali, ai început o discuție, dar nu ți-ai dus gândul până la capăt!... Aaaa, nimic, mă gândeam în sinea mea că dacă ai fi mai prudentă, nu ți-ar strica. Simona găsi în spusele colegei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
părea mai potrivită asemănarea cu un ciulin. Avea încredere în Teo. Nimic însă nu e imposibil sub cerul imprevizibilului. Neliniștile ei sporiră când reflectă, referindu-se la puterea firului de iarbă care, deși pare atât de firav, străpunge chiar și asfaltul. Era un fenomen verificat în practica de zi cu zi. Doina avea suficiente exemple în acest sens. PARTEA A DOUA 1 L a prima oră a dimineții directorul spitalului îl chemă la el pe doctorul Teodoru. Vezi că se internează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nu voia să uite nimic. Era hotărâtă să ia cu dânsa tot ce considera că îi aparține din această rezervă, în primul rând noaptea trecută cu toate ale ei. Ieși pe porțile spitalului, neștiind dacă sub tălpile pantofilor e un asfalt obișnuit sau covoare de lumină. Era fericită. În fine, era fericită! Putea să se îmbete cu minunile dăruite de luna mai. Spera să fi primit în această primăvară cel mai generos cadou din viața ei... Speranțele ei deja porniseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cum o făcea în fiecare zi după terminarea cursurilor, supraveghindu-i la trecerea străzii principale. Fiind o stradă cu un trafic intens, putea pune copiii în orice clipă în pericol. Deodată, auzise scrâșnetul strident al unor roți de cauciuc pe asfalt, urmare a unei frâne bruște pusă de un taxi care ajunsese pe contrasens. Dar ceea ce-i atrăsese în mod deosebit atenția era un copil care alerga zăpăcit, în neștire, când într-o parte, când în alta, putând fi accidentat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
avusese curajul să-i mărturisească cumplitul adevăr. La locul accidentului fu chemată Miliția pentru a efectua cercetările ce se impuneau. O mare de oameni împietrise locului, într-o muțenie desăvârșită. Plângeau femeile, plângeau bărbații, parcă plângeau și pietrele dislocate din asfalt la frânarea bruscă a camionului. Toți cei de față trăiau cu intensitate un eveniment fără precedent. Când apăru Simona, intui de departe că se întâmplase ceva groaznic cu copilul ei. Începu a urla smulgându-și părul, cerând mulțimii îngăduința de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
la adresa conducătorilor. Se spune că cei adunați acolo au început să țipe ceva despre drepturi și ceva despre alegeri, ce le trebuie la aceștia drepturi când nu ai ce face cu ele, casa e a statului, fabrica e a statului, asfaltul pe care umbli este al statului, autobuzele care te cară la serviciu sunt ale statului, stațiunile unde te duci să-ți tratezi reumatismele, după ce iarna crăpi de frig la locul de muncă, sunt ale statului, nisipul de pe plaja Mării Negre este
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Dar gândurile și frământările lui nu se lăsau strivite asemenea ierbii întâlnite în cale. Dimineața aceea părea a nu se deosebi cu nimic de celelalte trecute ale lui Cuptor. Începuse cu un soare arzător ce ajunsese să topească până și asfaltul trotuarelor. Pe toate străzile orașului, oamenii erau grăbiți să prindă un crâmpei de umbră, însă căldura necruțătoare a soarelui era mereu pe urmele lor. Muncitorii alergau după autobuzele arhipline, suportând în interiorul acestora adevărate băi de aburi; funcționarii își zoreau pașii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unchiul a fost chemat mai repede din serviciul de apărare al patriei să mă oprească din ofensivă. Recompensa a fost pe măsură, consemn în cazarmă, fără întâlnirile cu băieții de cartier cărora le dădeam lecții, și noaptea, la fotbal pe asfaltul străzii. Din hainele militare pe care nanu Mișu le înlocuia o dată la un an sau doi, mama, care se pricepea și la croitorie, mi-a confecționat pantaloni, veste și haine de culoare kaki, căci țesătura materialului era de o calitate
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Nu mai e mult până la scara blocului În care locuiesc. De la fereastra unei clădiri cu obloane mari, se aude o voce de bărbat strigând interminabil “Ma-ri-ciii-caa...Ma-ri-cicaaaaa...” Lumina puternică a amiezii Îmi conturează umbra foarte clar, proiectând-o viu pe asfaltul Încins al trotuarului. E de un negru foarte Întunecat, aproape ireal. Consistența nefirească a umbrei mele mă derutează pentru Început, dar mă și provoacă. Sar de pe un picior pe altul, ridic și cobor mâna cu repeziciune, Însă umbra, lipsită de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
sparge între dinți. În fața blocului coboram uneori să mă joc. Ne ascundeam unii de alții pe după mașini, la ghenă sau la uscătorie ca să nu vedem cum creștem. Până numărătoarea ajungea la zece, eram deja mari și ieșeam din ascunzători. Pe asfaltul pe care desenasem șotronul, ne-au crescut oasele. Eu voiam să le storc bine, ca să încapă iar în hainele de anul trecut, dar mama mi-a cumpărat haine noi. De la etajul unu, doamna Olga îmi spunea să nu mă mai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nu era decât un fir de cacao rămas în colțul gurii, părând urma unui zâmbet. PĂDUREA DIN INTERIOR Presupun că prima dată te-a durut când i-ai văzut rădăcinile vibrând în soare sub lama zimțată a fierăstrăului. Frunzele umplură asfaltul și ai fi putut crede că înmuguresc acolo dacă n-ar fi venit mașina de gunoi și nu le-ar fi strivit. Apoi totul a devenit ca o durere de dinți, te ținea o perioadă și îți trecea. Zilnic se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]