475 matches
-
e Înțeles, poate că Valer ar putea face ceva... În jurul unei tăvi cu prăjituri, au depănat amintiri din Pișcari. Vorbeau de vii și de morți, de nunți și de divorțuri, de Maica Sfîntă, de electrificare, de biserica satului și de asfaltarea trotuarelor din porunca noului primar - „Valerucu nost’, deie-i Dumnezău zile și noroc!“. După care musafira Își relua jeluirile pentru cîte un necaz, cîte un ghinion. Nu biruiau a se lămuri dacă lumina electrică În biserica din Pișcari, unde pogorîse
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
drumului cînd veneam din spre Rătești cu autobuzul. Mașina urca greu serpentinele care Îmbrățișau biserica pe toate laturile. Motorul se chinuia la deal, iar as cen siunea lui gîfÎită și curbele strînse făceau să Înghețe de tot vorbăria călătorilor. La asfaltarea șoselei, au mai netezit serpentinele, le-au mai scurtat și Îndreptat. În jurul acestei biserici se ridicase și crescuse Ardudul, mai ales prin defri șarea imensei păduri În mijlocul căreia prinsese a se În j gheba. De altfel, numele său spune totul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
noi facem pe cont propriu.” „Și, fie-mi iertată curiozitatea, ce fel de afaceri Învârte acest domn cu un nume atât de curios...” „Nu e vina lui că poartă acest nume”, Îl apără din nou Bikinski, adăugând: „Se ocupă de asfaltări...” De Loto-Prono, de jongleriile cu zaruri și cărți măsluite, de restaurantul Corso pictorul nu pomeni nimic. „Prin urmare, netezește și el o cale... Calea sufletelor ce vor ajunge-n iad”, spuse starețul, clătinând ușor din cap. „Vă rog să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
a numit dumnezeu lumina ziuă, și întunericul l-a numit noapte. Și a fost seară, și a fost dimineață: ziua întâi”. (Facerea, I, 5). Se pare că de pe vremea aceea durează obiceiul de a relua lucrările făcute de mântuială, precum asfaltările din zilele noastre, fiindcă în ziua doua moșneguțul cel pus pe treabă, s-a apucat să creeze... ce credeți? Iarăși cerul! Să citim cum descrie Biblia această operație prin care Dumnezeu a creat pentru a doua oară cerul: „Și a
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
oraș dedicat petrolului. Altminteri, treceai pe lângă acele guri fără să le observi, ascunse cum erau sub mici capace de fontă pe jumătate acoperite de pământ și de iarbă. Nu știu pentru ce fuseseră prevăzute, dar știu că am prins prima asfaltare a străzii din toată istoria ei începând de la înființarea primei vămi și până în zilele noastre. Și gurile de gaz metan și-au arătat utilitatea din plin. Pregătirile pentru asfaltare au început cu aducerea unui cuptor rudimentar, de fier, vechi, ruginit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
știu pentru ce fuseseră prevăzute, dar știu că am prins prima asfaltare a străzii din toată istoria ei începând de la înființarea primei vămi și până în zilele noastre. Și gurile de gaz metan și-au arătat utilitatea din plin. Pregătirile pentru asfaltare au început cu aducerea unui cuptor rudimentar, de fier, vechi, ruginit și probabil foarte greu. Cu ce să-l asemuiesc? Să zicem cu un dulap masiv, lătăreț, înalt cam de un stat de om (sau poate de un stat de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
însuși cilindrul, care ieșea un pic în afara carcasei. Iar lateral, o altă roată dințată, mult mai mică, cu manivelă, angrena cilindrul. O fantă în interiorul circumferinței dințate, închisă cu o ușiță glisantă, se învârtea o dată cu cilindrul. Câțiva lucrători se ocupau de asfaltarea străzii. Cu salopetele lor vechi, zdrențuite și murdare, înnegrite de bitum, devenite de-a dreptul scorțoase, arătau ca ieșiți din iad. Aprindeau gazul metan în focar, focul începea să duduie cu vigoare; un altul venea cu materialele bucăți de bitum
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de pildă, bătrânica lungită sub Škoda galbenă, care chiar avea brațul drept ridicat, dar nu În Încercarea de-a se pricopsi, ci pentru a implora Îndurarea automobilului, lucru inutil, Întrucât acesta a storcoșit-o fără milă. Sau muncitorul care lucra la asfaltarea carosabilului, dar care acum, după ce o betonieră Își răsturnase asupră-i conținutul cochiliei rotitoare, Încremenea lin pe marginea drumului. Un singur cetățean se păstrase cumva deasupra Întregii situații și, cocoțat la postul lui din centrul intersecției, Își revenea În simțiri
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
bazele unei fundații de într ajutorare care îi poartă numele și oferă îngrijiri și asistență socială persoanelor care se cer protejate, se dedică acțiunilor edilitar-gospodărești de natură să ducă la urbanizarea satului Dolhești, în primul rând: modernizarea rețelei stradale prin asfaltări de drumuri, c onst rucții de poduri și podețe din materiale durabile, acostamente și șanțuri betonate; în același sens acționează și o altă fundație în colaborare cu parteneri din Franța. Față de anul 1989, satele comunei Dolhești, în ciuda faptului că presa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai în fiecare locuință, biserici refăcute, împrospătate, cămin cultural și sediu de bibliotecă, sedii de unități medicale și de poliție de nerecunoscut; o mulțime de proiecte în derulare, generatoare electrice eoliene, captarea și îmbutelierea apei minerale medicinale din resurse locale, asfaltarea șoselei publice Ciortești-Dolhești- Bunești, lucrări de îmbunătățiri funciare și colectarea apelor dr enat e, noi măsuri de modernizare a activității la fermele zootehnice, la asociațiile agricole locale și cu mențiunea, ca perspectivă, că satul Petriș stă pe un „munte” de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dl. Nicolai Gane, pentru a cincea oară. În timpul acestei Administrații se traduce în fapt aducerea apei dela Timișești...” Să-ți spun ce a mai făcut Nicolae Gane în cele cinci rânduri când a fost primar. Lui se datorează pavarea și asfaltarea străzilor, construirea Halei, terminarea și inaugurarea Teatrului Național, concesionarea iluminatului electric, construirea Băii Turcești și a Băii Populare, amenajarea Râpei Galbene, canalizarea pârâului Cacaina, construirea Pieței Păcurari, construirea a 11 școli primare. Îmi place, dragă prietene, cum readuci timpurile ca
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dezvoltare cu o serie de universități (din Freiburg, Cluj, București) și ONG-uri în care localnicii s-au inițiat în turismul rural, ecoturism, exploatarea durabilă a plantelor medicinale; - proiect aprobat de realizarea alimentării cu apă prin Ordonanța nr. 7; - modernizarea (asfaltarea) drumului, realizată prin FRDS; - pietruirea drumului spre Călineasa; - amenajarea peșterilor Poarta lui Ionele și Ghețarul Scărișoara. Toate acestea au pus comunitățile pe un trend ascendent de dezvoltare comunitară. O recunoaștere a acestui lucru s-a făcut și prin selectarea comunei
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Serviciilor Tehnice din cadrul fiecărei primării. Vom încerca, pe baza unei cuprinderi cvasigenerale, o amănunțită trecere în revistă a acestora: lucrări de aliniere stradală și de bazaltare a trotuarelor (ce vor continua și în perioada 1918-1938); lucrări de pavare sau de asfaltare a principalelor străzi ale orașelor, (aceste lucrări au fost demarate în deceniul opt al secolului al XIX-lea și au continuat până la sfârșitul perioadei interbelice); amenajarea Grădinilor Publice (Bacău - 1864, Piatra Neamț - 1876, Roman - 1868-1870, Botoșani - 1869-1870, Târgu Ocna - 1896-1900); canalizarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
străzi, 1925 - 121 de străzi, 1930 - 190 de străzi (un total de 43 kilometri și 347 metri). Dacă perioada 1921-1936 a fost caracterizată de intensificarea procesului de pavare a străzilor, sfârșitul anilor ’30 a făcut loc și primelor campanii de asfaltare a infrastructurii rutiere a Bacăului. Profitând de prezența băcăuanului Mircea Cancicov în fruntea Ministerului de Finanțe, dar și de aprobarea de către ministrul Lucrărilor Publice a proiectului de asfaltare a unor porțiuni de drum de pe traseul Buzău-Bacău-Slănic Moldova, primarul liberal Constantin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a străzilor, sfârșitul anilor ’30 a făcut loc și primelor campanii de asfaltare a infrastructurii rutiere a Bacăului. Profitând de prezența băcăuanului Mircea Cancicov în fruntea Ministerului de Finanțe, dar și de aprobarea de către ministrul Lucrărilor Publice a proiectului de asfaltare a unor porțiuni de drum de pe traseul Buzău-Bacău-Slănic Moldova, primarul liberal Constantin Zlotescu (1934-1938) a reușit să finalizeze la sfârșitul anului 1937 lucrările de asfaltare pe străzile Regele Ferdinand (între strada Busuioc și piața Sf. Nicolae), Mihai Viteazul (fostă strada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fruntea Ministerului de Finanțe, dar și de aprobarea de către ministrul Lucrărilor Publice a proiectului de asfaltare a unor porțiuni de drum de pe traseul Buzău-Bacău-Slănic Moldova, primarul liberal Constantin Zlotescu (1934-1938) a reușit să finalizeze la sfârșitul anului 1937 lucrările de asfaltare pe străzile Regele Ferdinand (între strada Busuioc și piața Sf. Nicolae), Mihai Viteazul (fostă strada Mare), I. G. Duca, 10 Mai și pe calea Mărășești. Astfel, municipiul de pe malul drept al Bistriței intra, alături de București, în „clubul select” al primelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perioadei interbelice Bacăul a cunoscut un amplu proces de modernizare urbană. Proiectele de canalizare și alimentare cu apă potabilă, drumul parcurs de la iluminatul stradal cu ajutorul fânarelor la energia electrică produsă de hidrocentrala de la Gherăești (printre primele din spațiul vechiului Regată, asfaltarea străzilor centrale sunt doar câteva din elementele probatorii ale acestui proces. Totuși, în pofida acestor progrese, în pofida pașilor făcuți de administrația locală spre civilizația urbană de tip occidental, nota dominantă a orașului a fost în ton cu deprinderile balcanice ale locuitorilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate și alimentarea cu apă a satelor, denumit în continuare Program, reprezintă sprijinul acordat de către statul român echipării comunelor și satelor din componența acestora cu lucrări de infrastructură rutieră și edilitară, prin continuarea și extinderea Programului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191716_a_193045]
-
continuare Program, reprezintă sprijinul acordat de către statul român echipării comunelor și satelor din componența acestora cu lucrări de infrastructură rutieră și edilitară, prin continuarea și extinderea Programului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate și alimentarea cu apă a satelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Programul este compus din: ... a) Subprogramul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate, prevăzut în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191716_a_193045]
-
nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate și alimentarea cu apă a satelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Programul este compus din: ... a) Subprogramul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate, prevăzut în anexa nr. 1; ... b) Subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor, prevăzut în anexa nr. 2. ... Articolul 2 (1) Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea Programului se cuprind și se derulează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191716_a_193045]
-
Locuințelor coordonează realizarea Programului, fundamentează, împreună cu consiliile județene, necesarul anual de fonduri de la bugetul de stat și urmărește, prin organele sale, realizarea Programului, în conformitate cu Legea nr. 500/2002 , cu modificările ulterioare. Capitolul II Subprogramul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate Articolul 5 (1) Prin drumuri de interes local, în contextul finanțării Subprogramului privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate, se înțelege drumurile comunale și drumurile de interes județean. Fac obiectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191716_a_193045]
-
Legea nr. 500/2002 , cu modificările ulterioare. Capitolul II Subprogramul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate Articolul 5 (1) Prin drumuri de interes local, în contextul finanțării Subprogramului privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate, se înțelege drumurile comunale și drumurile de interes județean. Fac obiectul Programului drumurile județene care asigură legătura între comune, sectoarele de drumuri județene situate în intravilanul localităților rurale, între reședințele de comună cu orașe, municipii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191716_a_193045]
-
vor elabora detalii-tip de amenajare a accesului, obligatorii pentru fiecare locuitor riveran drumului. Art. 9 În situația în care un drum comunal este administrat pe tronsoane de către mai multe consilii locale, iar Programul prevede pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea integrală a acestuia, atribuțiile fiecărei primării se vor stabili pe bază de protocol, cu avizul consiliului județean. În protocol se va desemna consiliul local care răspunde de realizarea unitară a proiectului. Proiectul tehnic va fi aprobat prin ordin comun al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191716_a_193045]
-
de proiectare vor face precizări cu privire la respectarea parametrilor tehnici impuși de aceste normative. (2) La proiectarea și execuția străzilor principale din interiorul comunelor, autoritățile locale vor avea în vedere următoarele aspecte: ... a) denumirea proiectului (obiectivului): "Pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea străzilor principale în comuna ................, satul ..............., județul .................." sau "Pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea străzilor principale în zona periurbană a orașului ....................., județul .............." sau "Pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea străzilor principale în satul (satele) aparținător (aparținătoare) orașului ................., județul ................."; ... b) în cadrul proiectului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191716_a_193045]
-
2) La proiectarea și execuția străzilor principale din interiorul comunelor, autoritățile locale vor avea în vedere următoarele aspecte: ... a) denumirea proiectului (obiectivului): "Pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea străzilor principale în comuna ................, satul ..............., județul .................." sau "Pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea străzilor principale în zona periurbană a orașului ....................., județul .............." sau "Pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea străzilor principale în satul (satele) aparținător (aparținătoare) orașului ................., județul ................."; ... b) în cadrul proiectului vor fi definite, separat pentru fiecare stradă, următoarele elemente: denumire, traseu, poziții kilometrice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191716_a_193045]