553 matches
-
face ea prin palatul viziriului, din ce loc se trage, unde-i sunt hainele, care-i capitala Moldovei, ce-i cu semnul ăla de pe șold, e aluniță sau ce dracu’ e, și altele și altele, toate însă cu același rezultat. Asudat și încruntat spătarul se răsuci spre patul lui Barzovie-Vodă: — Măria-ta, dormi? — Pe lancea lui Hector, nu! - răspunse Vodă. — Dar ce faci? Picotesc și cuget - surâse Barzovie-Vodă, scoțându-și de sub plapumă frumosul său cap buclat. — De picotit văd că picotești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
făcu el și începu să-i care la palme și pumni, dar curând obosi și se opri, pentru că Vasâle era cât un munte și nici nu se clintise, ba chiar părea că nici nu se trezise din somn în timp ce Vodă asudase pleznindu-l pe unde se nimerea. Gâfâind, Vodă se lăsă pe un divan din care ieșeau câlții. — De ce bei tu, mă Vasâle? - întrebă el potolit, ștergându-și sudoarea de după ceafă. Ia șezi tu colea lângă mine. Vasâle se așeză cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
jumătatea rămasă liberă din Țara Moldovei; ceilalți s-au răspândit prin satele Încă libere, Încă neprefăcute În danii Împărătești, sate În care oamenii erau Încă oameni, Încă ne-suflete - dăruite de proaspeții-stăpâni, Rușii, mai cu seamă proaspeților-ruși - care, să recunoaștem: asudaseră din greu - și culmea: cu credință! - la edificarea celui mai tiranic stat, În interior și a celui mai expansionist imperiu; și a celei mai ipocrite politici „externe”: Marea, Eterna Rusie! Casele din lut, acoperite cu stuf, odată părăsite, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
țărani’... Tata nu ia În seamă ironia mea (lui nu i-a displăcut ’dopera camilpetrească). Continuă: - În 1812, când ne-a furat jumătate din Moldova - n-a fost o Întâmplare, nooo!, ci răsplată, plată, câștig trudit, binemeritat, pentru care a asudat din greu, mult Înainte de... bătălie, a tras ca-n jug, săracul, la formularea explicației pe care avea să o dea... cum altfel?, multă vreme după... S-a pregătit Rusul de cuvinte ca de o mare bătălie... - Care fiind cuvintele? Explicația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
parlamentar: Hrebenciuc, Cozmâncă, Mitrea, Tărăcilă etc. În spatele lor se aliniază oastea cea mare a baronilor locali, sau cum se spune mai nou, a oprișanilor. Până și Boda e același. Fostul consilier al lui Iliescu, reciclat în analist, face turul televiziunilor, asudă din greu să ne convingă ce nou e vechiul PSD. Și totuși s-ar putea să nu ajungă, cel puțin așa spun sondajele. Opoziția, deși pasivă peste vară, suflă în ceafa PSD-ului, nici un risc nu mai poate fi asumat
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
mici izvoare de gînduri grandioase de pretutindeni murmurînd în grotele sintetice și stropi de coniac în iarbă radioși cum buburuzele nimic nu s-a schimbat prin eoni eterurile se reazămă lasciv tîmplă la tîmplă peste lăzi pline de coca-cola amiaza asudă cum Îngerii cîntînd la trompetă. DEALURILE Și unul după altul dealurile pielea lor de rinocer sub bărbia noastră uriașele lor labe așezate prietenește lîngă picioarele noastre ochii lor mici neliniștiți proptiți în ochii noștri liniștindu-i unul după altul dealurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ri, mă pipăiau de fapt pe dinafară și pe dinăuntru, intrau în mine ca niște furnici într-un mușuroi, îmi vizionau fantasmele și îmi notau gîndurile. a doua zi la ora șapte dimineața m-am smuls din patul în care asudasem de atîta agitație, am făcut un duș, m-am ras, am încercat să-mi remodelez fața pentru a șterge de pe ea trăsăturile de insectă și de a-i reda un aspect uman. mi-am făcut o cafea și am băut
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
un piept bombat bine profilat în tricoul său pe care scria LET FREEDOM RING !. în timp ce eu arătam puțin jerpelit, cu o barbă neîngrijită, cu cearcăne la ochi, eram cu un cap mai mic decît fratele meu și infinit mai sfrijit, asudînd într-un sacou pe care nu avusesem prezența de spirit să-l scot și să-l pun într-o valiză. — Hai că ne vom ocupa de tine, îmi spuse Victor pe un ton consolator. ne-am oprit în fața unei mașini
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cotă babană dă marafeți peșin, or reputațea damei care ambâțu meu se refuză să-i zică pă nume rămâne, si você m’entende, pătată. Voința lu bietu nehotărât părea să tremure Între pofta să mă pedepsească și greață. Io tomna asudam rece după niște ensaimadas asumate vizavi dă Zoologică, ca să nu mai vorbesc dă fideaua fină care dăduse prestigiu la masa dă prânz când - să-mi trăiesc! - a câștigat factoru greață. Adversaru și-a mușcat buzele și m-a Întrebat, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
prejudicieze refacerea noastră întîrziată destul de mult" și alte asemenea jumătăți de adevăruri ca să acopere alte jumătăți de minciună, de interese mărunte făcute peste noapte idealuri, gîdilituri în gușa neisprăviților ca să se simtă îndreptățiri la pîine și la cuțit fără să asude și fără să priceapă ceva, numai așa, pentru că aveau gușă de gîdilat și prostie cît încape. Pe adjutantul Popianu de fapt nu l-a interesat niciodată cine și cum a ajuns la guvern, el era "om de meserie" și știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
scăunaș într-un colț. Boierul asculta încremenit pe scaunul lui, în bătaia focului cu tresăriri și bâzâiri încete. Da’ eu ce fac? zise deodată hoțul de lemne... Eu zic una, boierul zice alta... Cucoane! șopti el cu durere, cucoane! am asudat ani de zile pe lanurile dumnitale; dă-mi v’o două parale să-mi cumpăr păpușoi pe iarnă... Acu eu zic altfel: mă duc să-mi vând boii că n-am ce le da de mâncare... Răstimp de tăcere. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fata. Și privindu-l simți un fior prin inimă. Domnul Rusu începu să râdă cumplit. —Te doare capul? Așa? te doare capul? Crezi că eu nu știu de urmările tale, madamo? Crezi că dacă eu umblu pe coclauri muncind și asudând, nu știu nimica? De ce te doare capul? Ce ai?... Fata privea țintă hârtia boțită pe care tată-său o ținea în mâna stângă. — Ce hârtie e aceea? zise ea deodată amețită. —Mă mai întrebi? strigă cu mânie picherul. Mă întrebi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
adevărat că voi nu vă radeți pe picioare, și nici acolo, știi tu, am auzit că e interzis, nu cred că scrie de asta în Coran, dar poate altundeva, eu știu, vreo lege mă cam încurc, un alt japonez dispare asudat în spatele volanului, din nou, sub povara unor ochelari imenși, femeia celeilalte Asii râde. Pe Rezvan, în ciuda fundamentalismului ei ortodox, o poți întreba orice. Ea îți spune totul. În plină criză a invadării Libanului de către Israel, îți trădează, ca pe un
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dintre principalii pioni ai tratatului urma să fie eliminat din partida istoriei. ― Excelență, îmi cer scuze dacă vorbele unui valet nepriceput într-ale diplomației... ― Caută o trăsură! Acum, imediat! Hai, repede! Julien era ușor derutat de această victorie nesperată. După ce asudase toată dimineața umblând de colo-colo, furios și țâfnos, contele își freca acum mâinile extrem de mulțumit. Ba, mai mult, dorea să revină imediat acasă. Valetul ridică din umeri. Bine că i-am urnit totuși mintea aia înceată spre cap! Bichon intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pe zi și una albastră pentru zece ore de muncă pe zi, nouă din cei zece ar Încerca să obțină panglica albastră. Tot ce vrea instinctul competitiv este o decorație. Dacă decorația constă În dimensiunile casei omului, pentru asta va asuda. Dar și dacă nu-i decât o panglică albastră, sunt absolut sigur că va munci pe brânci. Așa s-a Întâmplat și În alte epoci. - Nu pot fi de acord cu dumneata. - Știu, a zis Amory, mișcându-și capul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nu mai trebuiau să se lepede de ei înșiși. — Ei, haide, senior Velasco, n-ai vrea să chemi aici încă și mai mulți padres din Nueva España? Vocea seniorului Shiraishi era blândă și ademenitoare. Misionarul își încleștă mâinile până îi asudară încercând să nu se lase înfrânt de glasul acela blând. Cum era tare mândru din fire, nu-i plăcea deloc să fie luat peste picior în acest fel de către japonezi. Vă bateți joc de mine? Nu vă cred. De ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
conservatori ereau luptători de sezon. Luptau primăvara și iarna, însă când venea vara, plecau la Paris, în Elveția, în Italia sau pe la moșii; nu ereau mulți cari și-ar fi jertfit petrecerile din stațiile balneare sau din capitala Franței pentru ca să asude la munca politică în București. De aceea, cum au dat căldurile, mai toți corifeii s-au risipit, iar agitația politică a încetat. La alegerile generale pentru Parlament, opoziția liberal-conservatoare Vernescu-Catargiu s-a abținut, iar în luptă au rămas numai Dumitru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ai copilărit și ai crescut. Nu e un păcat prea mare și de multe ori e spre binele tău. Tot omul se dezvoltă, pâinea - ca și munca - educă. Mai neplăcut e să-ți schimbi caracterul după felul pâinii pentru care asuzi: să fii brav pentru o pâine neagră și laș când e vorba de una albă și pufoasă. Sunt unii care, preferând intermediara, adoptă un caracter intermediar. Și mai neplăcut e să-ți schimbi opiniile pentru o pâine - dar și asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Dumnezeu. Dacă predicatorul reușește să înlăture piedicile care vin din partea lui și din partea auditoriului, și totuși predica nu are succes, înseamnă că intervine și o a treia cauză: „metoda învechită omiletică”. „Te cuprinde adesea mila, când vezi câte-un preot asudând și oftând sub sarcina acestor forme și cu tot năcazul său privind la rezultatul și efectul predicei, vezi că e descurajat, căci se încredințează însuși că munca sa e zadarnică”. În continuare, autorul trece la subiectul propriu-zis al lucrării sale
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
portiera albastră a mașinii lui Harry ca să nu cad. Știi de ce nu avem bani pentru mâncare, Putti? Pentru că se fac scrum. Scrumul de la țigările tale împuțite. Durerea dispăru la fel de repede pe cât apăruse, dar știam că nu mi se păruse. Stăteam asudând în amurgul care punea stăpânire pe cer, paralizat de frică. Doctorul Gabor și ceilalți doctori se înșelau. Durerea fusese mult prea ascuțită pentru a fi de natură psihosomatică. Trebuie să fie simptomul unei boli fatale. Am întârziat zece minute la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
toată nebunia crimelor, a scrisorilor trimise la „San Francisco Chronicle“, a pistelor duse în paralel de poliția din 3 locuri și de jurnaliști ajunge să te obosească. Oricum, la Cannes jurnaliștii obosesc repede. Sunt mai mult de 4.500, sunt asudați și dau peste tine fără să te vadă. E mult mai mare coada la Internet, nu sunt caiete de presă pentru toți, nu se mai fumează nicăieri în Palatul Festivalului. O replică din filmul lui Wong Kar-wai sună perfect: „În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
celei de-a treia victime, oamenii lucrau la etajul al nouălea. Pe coridor se rostogoleau valuri de căldură, stârnite de un vânt drăcesc. Deși costumele spațiale erau prevăzute cu câte un dispozitiv de refrigerare, oamenii se sufocau de căldură și asudau de zor, muncind ca niște roboți. În plus, ochii le erau orbiți de lumina puternică. Deodată, Grosvenor îl auzi pe un om de lângă el exclamând: - Uite-i că vin! Grosvenor se întoarse în direcția arătată de omul acela și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
trudă, la datorii și la judecăți! CÎt am stat la America, lemne am crăpat numa’ la căldarea ta de guiaș, apa ne-o curs pă țavă și ghezu’ pîn paipuri, lampa s-o aprins sîngură, ce ne-o trăbuit? De asudat, am asudat lucrînd cu focu’ și cu heru’, da’ am putut a mă spăla cînd am vrut! Acolo ajungea la noi negru’ cela cu cîte un hurdău de bere la săptămînă, tăți beam și petreceam cu voie bună! Aci, aflu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
datorii și la judecăți! CÎt am stat la America, lemne am crăpat numa’ la căldarea ta de guiaș, apa ne-o curs pă țavă și ghezu’ pîn paipuri, lampa s-o aprins sîngură, ce ne-o trăbuit? De asudat, am asudat lucrînd cu focu’ și cu heru’, da’ am putut a mă spăla cînd am vrut! Acolo ajungea la noi negru’ cela cu cîte un hurdău de bere la săptămînă, tăți beam și petreceam cu voie bună! Aci, aflu numa pălincă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
eforturi să o afle. Întorcându-se acasă din Asia de Sud-Est, preotul era un simplu turist În Atena, care admira Acropola, când auzise de război și se dusese acolo imediat. Cizmele uriașe de junglă erau la fel de largi ca și galoșii. Părintele Newell asuda În costumul verde de luptă. Părul tuns ca la pușcașii marini, ochii și ei verzi și obrajii un splendid roșu cărnos. Dedesubt, tancurile goneau și fumul ieșea În nori galbeni din pământ. Puține zgomote se iscau. Domnul Sammler În sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]