867 matches
-
generale 6.1.1. Calitativ și cantitativ Este recunoscută tendința din științele sociale de a opune calitativul și cantitativul pe baza unor argumente de tip ontologic și epistemologic. Cantitativiștii formulează asumpții concordante cu o filosofie realistă (pozitivistă), în vreme ce calitativiștii formulează asumpții convergente cu o filosofie relativistă (fenomenologică). De ambele părți există atât susținători vehemenți, care resping în totalitate pozițiile adverse, cât și teoreticieni sau pragmatiști care caută complementarități sau căi de mijloc. Opoziția între cantitativiști și calitativiști e particularizată în sociologie
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
relații de putere cauzale și că sarcina științelor sociale este tocmai explorarea lor (explicația trebuie să aibă în vedere atât structurile, cât și potențialul sau capacitatea acțională 4 a actorilor sociali) și ideea lumii ca sistem deschis și a multicauzalității (asumpția că o cauză determină un efect e cel puțin nefericită, dacă ținem cont că putem avea de-a face cu "o multitudine de cauze ce interacționează una cu cealaltă, deseori în mod complex, producând efecte variate în circumstanțe diferite"). Transpuse
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
deci de diacronism, le plasăm pe nivelul interpretărilor, în sensul că apreciem 7 faptul că schimbările în dimensiunile vieții sociale sunt interrelate și că o schimbare într-o dimensiune atrage schimbări și în celelalte dimensiuni. În consecință, în raport cu această perspectivă, asumpția noastră generală este că, în relație cu contextul schimbărilor postcomuniste, asistăm în prezent la un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică, fapt confirmat printr-o reprezentare socială corespunzătoare. În ceea ce privește analiza sincronică a identificărilor, studiul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un indicator al identificărilor comune și deci al identităților colective. Cu toate că tinerii români sunt cadrul de referință sau "subiectul" studiului de față, evident, iar ei constituie o categorie extrem de eterogenă, și nu un mic grup social, este rezonabil să păstrăm asumpția existenței unor orientări valorice convergente în funcție de contextul macrosocial. Dacă ar fi să redesenăm figura, noua imagine va fi compusă dintr-o suprapunere parțială (ce în concepția identității de mai sus reprezintă nucleul său) a segmentelor comune C1, C2, Cn. E
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între cei doi poli este confirmată și pe datele noastre prin analiză cluster 19 (Figura 10). Figura 10. Gruparea valorilor pe axa tradiționalism-deschidere la schimbare în 2005 pe baza itemilor Schwartz Ierarhia identificărilor valorice, care ne dă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Așadar, pe axa colectiv-individual, punctul de plecare al studiului empiric l-a reprezentat individul, iar identitatea colectivă a fost considerată o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Definiția identității socioculturale, de la care am plecat în analize, s-a bazat pe asumpția unei ontologii triplu stratificate și a fost următoarea: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri etc.), actualizate prin și în anumite (și nu alte) trăiri
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cunoscuta sa lucrare Paideuma (vezi Frobenius, 1985:28). 15 Mai exact, între anii 1885 și 1886. 16 Vezi de exemplu Verheggen (1996:189-219). 17 Ca și pentru Wundt. 18 Moralei. 19 Nu numai referitor la teoria conștiinței colective putem observa asumpții sau accente constructiviste. De exemplu, Scheff, într-un articol apărut în 1983, îl consideră pe Durkheim unul din arhitecții abordării constructiviste a emoțiilor. 20 Sentiment noologic, cf. Bădescu (1996:323). 21 Așa cum notează Woodward (2001:11), ținta principală a criticilor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Aceleași soluție cu aceleași două dimensiuni rezultă dacă utilizăm metoda analizei factoriale. 20 Diferențele semnificative pentru p = 0,000 se regăsesc între: tradiție-stimulare, securitate-stimulare, și conformism-stimulare iar pentru p < 0,1, între securitate-autonomie și tradiție-autonomie. 21 Am avut în spate asumpția unor segregări în identificare în funcție de categoriile "tari" de apartenență. Ne așteptăm ca mai ales pe axa medii de rezidență să apară diferențe în identificare, datorate diferențelor uriașe rural-urban în termeni structurali din România. 22 Vezi Capitolul 1. 23 În luna
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se adoptă la un moment dat de o populație și sunetele ei sînt asimilate în mintea vorbitorilor de imaginile sunetelor limbii care dispare, aceasta ar presupune o existență a sunetului înaintea imaginii lui în limba care este părăsită și, deci, asumpția lui Coșeriu nu este acceptabilă. Din aceste motive, explicarea unora dintre schimbările fonetice prin predispoziția organelor articulatorii nu se poate înlătura, deoarece din această predispoziție, care se instituie într-o condiție necesară pentru direcționarea schimbărilor, pot lua naștere și fenomene
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
concurenței cu Marele Anonim (zeitatea supremă) a cărui atitudine limitatoare ("cenzura transcendentă") împiedică pe om să împlinească actul demiurgic de nivel divin. Apreciind astfel lucrurile, Blaga concepe creația ca un destin realizat parțial, datorită geloziei Marelui Anonim. Pornind de la aceste asumpții și privind situația din perspectiva limbii (care este în mod esențial și o activitate, o enérgeia) creația ar decurge din imposibilitatea individului de a realiza artefacte definitive și identic repetabile, datorită condițiilor sale exterioare și interioare. În actul creației științifice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
c u. În sfîrșit, personalitatea care a desăvîrșit conștiința etnică, tot prin cataliza înrîuririi germane, a fost Mihai E m i n e s c u, care a dirijat ireversibil creația culturală spre izvoarele profunde ale fondului românesc. Pornind de la asumpțiile lui Blaga, se poate deduce că, la nivel lingvistic, influența modelatoare franceză se concretizează în împrumuturi de cuvinte preluate ca atare, în vreme ce influența catalizatoare germană presupune crearea ele-mentelor necesare redării noțiunilor noi din mijloace autohtone. În acest ultim caz, modernizarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de Noica, se poate observa că, de cele mai multe ori, ele sînt rezultatul unor calchieri, iar nu al evoluției interne a limbii, încît să poată fi valorificate ca ținînd de specificul românesc. De aceea, știința limbii nu poate lua în serios asumpțiile lui Noica, întrucît el pierde din vedere faptul că un cuvînt, o sintagmă sau o formă gramaticală pot fi exploatate filozofic numai dacă întrunesc anumite însușiri ce rezultă din folosirea lor, iar nu dacă asemenea însușiri sînt doar atribuite de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
consumat. Procesul explicativ al Economiei s-a născut sub impulsul și după regulile inducției, iar unii teoreticieni acuză încă - și pe bună dreptate - propensiunea Economiei către metafizică. Această atitudine este încurajată și de faptul că teoria economică admite prea multe asumpții încă de la originile sale moderne, între altele și ca rezultat al revoluției presupuse de secularizarea principiului creator. Revoluția formei Este clar acum că Adam Smith a avut o perspectivă metafizică din care a ambiționat să scoată un instrument rațional pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
puțin, a efectului generic cu care s-a demarcat, și anume tendința de echilibru dintre cerere și ofertă, care reprezintă starea de confirmare a raționalității. Nu încape îndoială că acest efect este virtual în multe privințe, ba chiar este o asumpție decât o aserțiune empirică. În realitate, dacă se produce (când, unde și cu ce costuri nu este clar?) echilibrul dintre cerere și ofertă, el este nesemnificativ pentru funcția pieței ca atare, chiar neglijabil în raport cu alte efecte a căror pondere este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
homo œconomicus (singurul adaptat la raționalitatea și omogenitatea abstractă a microeconomiei), cu așteptări eminamente raționale și comportament linear, a creat iluzia de știință mecanică. Linearitatea este realmente periculoasă pentru concluziile economice, ea ne duce la cea mai mare și devastatoare asumpție pentru cunoașterea economică: siguranța că rezultatul viitor trebuie să fie multiplul celui de astăzi. Maniera simplificării din microeconomie a contaminat și macroeconomia, pe calea formalizării mai ales, ținta fiind de această dată izolarea economiei de contextul social, urmând calea izolării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
traseul contingență experiment în situația în care se vrea mai mult de la experiment decât faptul de a se testa posibilitatea contingenței. Iluminismul rațional a pornit greșit de la ambiția de a-și neglija limitele, ca și când acceptarea acestora ar fi făcut irezistibilă asumpția că există ceva (nedescris, nedemonstrabil, nevizibil, neperceptibil) dincolo de limite. Trebuiau să fie ocolite disjungerile de genul „gânditul și negânditul”, „descrisul și nedescrisul” ș.a.m.d. pentru a asigura noncontradicțialitatea întregului rațional. Marea greșeală a iluminismului rațional a fost ocolirea contradicțiilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
natura (sau măsura) lucrurilor materiale sau spirituale rolul naturii umane sau cel puțin reduce acest rol la destin. Ele sunt căi ale cunoașterii reducționiste, mânate de criteriile purității logice și ale randamentului absolut. Toate explică fie partea, luând întregul ca asumpție fondatoare infailibilă, fie dezvoltă proceduri de obținere a întregului prin însumarea mecanică a părților. Toate aceste căi au mizat pe metafore explicative apte să justifice definitiv eficiența simplificării (suprasolicitarea principiului parcimoniei, până la suficiența monadelor), Modelul (idealitatea Formei platoniene și echilibrul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
accentele pe care creditul le pune fie pe stimularea ofertei, fie pe stimularea cererii. Din păcate, mișcarea internă a spațiului raționalității economice ține de condiții ideale, de comportamentele neagresive ale vecinătăților. Operatorii componentelor SRE sunt la discreția influențelor externe, în ciuda asumpțiilor din teoria clasică. Prețul, dobânda și resursele sunt dimensionate cel mai adesea (părând a fi chiar regula în economia recentă) de căutarea de rentă, speculație și virtualizarea valorii. Performanțele randamentale cele mai atractive se obțin prin combinațiile părților iraționale. Tocmai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în ceea ce privește finalitatea cunoașterii în Economie. Efortul fizicianului, de exemplu, este ușurat de recursul la patternul experimentului. Orice construcție conceptuală pentru a fi teorie, adică să explice corect, credibil, realitatea trebuie demonstrată validitatea ei prin experiment. Orice ipoteză, începută ca o asumpție chiar, sfârșește ca ipoteză doar dacă este testată empiric, cumva ante-factum folosirii ei în construirea de explicații. Pentru cercetătorul Economiei simplificarea aceasta, de natură utilitară, nu este nici posibilă, nici de dorit, cum am arătat mai înainte. Spre deosebire de cogniția din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o normă pe populație. 4.1. BTPAC și consilierea/orientarea profesională Deși aptitudinile nu sunt singurul factor implicat în performanța profesională, șansa de succes a unei persoane este cea mai mare în acele profesii pentru care are aptitudinile necesare. Această asumpție, validată de o cantitate impresionantă de date, a stat la baza stabilirii, pentru fiecare profil ocupațional, a nivelurilor ocupaționale aferente (vezi GATB, O’NET etc.). Practic, fiecare ocupație are un anumit profil aptitudinal, exprimat pe cinci niveluri (1 - foarte slab
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
abilități de a influența alți oameni sau organizații a căror acțiune poate să le afecteze viețile proprii” (Hughes, 1987, p. 397). Cochran (1986, cf Hughes 1987) apreciază că procesul de împuternicire presupune facilitarea schimburilor de resurse informale și pleacă de la asumpția că indivizii, familiile, comunitățile nu pot ajunge în situații de deficit total de resurse. De asemenea, strategia presupune facilitarea conexiunilor sociale, incluzând dezvoltarea de grupuri de suport, dar și încurajarea sodalidarității rețelelor sociale (vecinătăți, asociații laice sau religioase). În implementarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Fondului Român de Dezvoltare Socială referitoare la activitățile supervizorilor și la nevoile lor de instruire. În interpretarea datelor calitative obținute de la cele două focus grupuri cu beneficiari ai unor proiecte FRDS (vezi caseta de mai sus, punctul d) am utilizat asumpția că, la nivel perceptiv-relațional (perspectiva supervizaților), supervizarea apare ca o combinație de două seturi de calități: o tendință de a controla sau de a ghida și una care se focusează fie pe sarcină, fie pe persoană. Prin urmare, eram interesați
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
progres - evaluarea ar consta în: a privi pe termen lung, a problematiza politicile și regulile existente, a te întreba dacă planurile și obiectivele propuse sunt adecvate, a verifica obiectivele relativ la conținutul realității, a te uita la lucruri neplanificate, cauze și asumpții, a accentua scopul proiectului, a efectua rapoarte în termeni de informații nou dobândite (R. Nollan, 2002). Argumente de acest tip sunt invocate în contexte social-politice și/sau economice foarte diferite; vezi, de pildă, G. Perret (2003) sau J. Pearce (2003
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vorbitorii. Astfel, Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În opinia autorului, vorbitorii din clasele de mijloc și cele dinspre vârful societății recurg la coduri elaborate, în timp ce vorbitorii din clasele de jos recurg
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]