560 matches
-
binelui comun, acea iubire care conduce totul spre echilibru, care nu acceptă puternic și divin, care nu acceptă nici un fel de sclavie, care își amintește cu siguranță de cel uitat și care îl apără până la sânge pe cel care este asuprit pe nedrept. În capitolul precedent, am văzut cum mintea și inima cer o dăruire totală lui Dumnezeu; acum însuși Dumnezeu ne-a arătat că dăruirea noastră constă în a pătimi pentru gloria Numelui Său. Aceasta este „forma de viață apostolică
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pe apariția cărții și deja am unele datorii. T. m-a salvat în ultima vreme de la disperări mai adînci. Rămîne la fel de ciudată și imprevizibilă, dar ar fi și mai rău fără ea. Sînt incapabil s-o părăsesc, continuînd să mă asuprească mereu cu farmecu-i! E unul din oamenii pe care n-am să-i pot uita! Viu fiind! Pe urmă... nu mai știu! Am cosit iarba din jurul casei. Era mare cît haremul împăratului Akbar. N-am citit și n-am mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
locuitori la Rusia. Cu dânșii părăsește țara și Antonie (mai pe urmă mitropolit), fostul eremit și fondator al bisericii de lemn din Horecea. 30 de ani mai târziu apar rușii pentru ultima dată ca dușmani în locurile noastre de aici, asuprind țara prin 142 contribuțiuni. Însă sosirea oștirii austriece (1 septembrie 1774) redă nu numai Cernăuțului, ci întregii țări lung dorita pace... Cernăuțiul dezvoltându-se dintr-un oraș cu 2000 de suflete la impozanta metropolă de azi cu 60.000 de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de boierii Balmoș, Marculian, Vasile de Marco , Kozmiza Ben cav. de Tabora, Emanoil cav. de Tabora și Ioan cav de Tabora... Șin Răpujineț, sat vechi, care în 1784 avea 130 de case, au venit ca slugi, porcari, păzitori, destui ruteni asupriți de poloni pentru a găsi pământ și apă. Azi moșia lui Ioan cav de Tabora este în mâna domnului Gustav Bauman, iar satul încă mai crede că trebuie să asculte de cei câțiva ucraineni care pescuiesc în ape tulbure. De
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
undeva” tipii ăștia ar vrea mai mult decât li se dă, veșnica problemă - orgoliul nesătul! Goma greșește când atribuie toate acestea și altele, la fel de pitorești, numai unui sistem politic, unei anumite țări, unor anumiți cetățeni. Vorba lui că „Românii sunt asupriți de ei Înșiși” ar putea fi mai bine generalizată În forma „oamenii sunt asupriți de ei Înșiși” și o epocă sau alta istorică sau politică nu face decât să coloreze, să pună Într-o lumină, uneori, e drept, insuportabil de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nesătul! Goma greșește când atribuie toate acestea și altele, la fel de pitorești, numai unui sistem politic, unei anumite țări, unor anumiți cetățeni. Vorba lui că „Românii sunt asupriți de ei Înșiși” ar putea fi mai bine generalizată În forma „oamenii sunt asupriți de ei Înșiși” și o epocă sau alta istorică sau politică nu face decât să coloreze, să pună Într-o lumină, uneori, e drept, insuportabil de dură, de brutală, ceea ce zace În adâncul firii lor, idiomatice și universale, și care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din viața noastră, și Amintirea e ca un curier care vine din trecut și ne aduce vești din lungul drumului din urmă... Isaia. Cap. 3. Le voi da băieți drept căpetenii și copiii vor stăpâni peste dânșii. Oamenii se vor asupri unii pe alții, unul va obijdui pe celalalt, fiecare pe aproapele său, tânărul va lovi pe bătrân și omul de nimic pe cel pus în cinste. E adevărat că sunt prostii pe care ar da mult un om de spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în pisc unde suflă și vântul? Hai înainte că mă grăbesc. Apoi, cucoană, se chiamă că și caii îs ființe cu nevoi, care ne slujesc pe noi și se cuvine să fiu cu luare-aminte cătră dânșii. Nici așa, să-i asuprim fără contenire nu se cuvine. Aici în pisc, după greutatea urcușului îi loc de oprire; și le fluier ca să-i îndemn să-și facă și ei cesitățile, cum spuneți dumneavoastră. Cucoanele și duducele coboară într-o vale precum ca să culeagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mănăstirilor. Natura blândă și poetică îi împresoară din toate părțile... Natura e aproape de ei și n-o observă Viața și îndeletnicirile lor... Ce erau odată lăudatele mănăstiri... Domnii și boerii binecredincioși de odinioară... Poporul dădea Poporul robea Boerii și egumenii asupreau Călugării robeau: Ioniță Pisoschi ș.a. Anacronisme... [SCRISORI CĂTRE "CASA ȘCOALELOR"]* Domnule Administrator, În urma însărcinării ce ați binevoit a-mi da, am îngrijit textul, am orânduit materialul și am îngrijit tipărirea celor trei broșuri care alcătuiesc Răvașele unui doctor în Biblioteca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și Ucrainei au adoptat o poziție agresivă, amenințătoare față de guvernul român, mergând până la ultimatumuri etc. În realitate, regimul de dictatură zisă „a proletariatului” din Rusia a promovat consecvent și brutal politica de sugrumare a mișcărilor de eliberare națională a popoarelor asuprite din Imperiu și de înregimentare a lor în noul „sistem de dictatură“ militară și asuprire națională. Conivența Lenin- Bela Kun avea ca obiectiv nu „revoluția mondială” - așa cum clama propaganda bolșevică -, ci extinderea dominației sovietice în Europa Centrală, cel puțin într-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din Moldova și Basarabia; desigur, e vorba de aceleași acțiuni subversive împotriva ordinii interne din România, acțiuni care s-au ținut lanț în anii ’20 și care erau prezentate de propaganda sovieto-comunistă drept „revoluții” sau „răscoale” ale muncitorilor și țăranilor asupriți de „regimul burghezo-moșieresc” din România * Nu pot încheia această lungă paranteză fără a formula câteva reflecții. Era Armata Română îndreptățită să apere Basarabia de noua agresiune rusă/sovietică săvârșită de bande teroriste bolșevice trimise de puterea centrală de la Petrograd? Da
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pentru fiește-carele dintr-ai săi și ori-carele din ceata lui dacă se va răzleți ori va fugi aiurea într-altă ceată streină”. Episcopul atrăgea atenția dregătorilor (juzi domnești, boierești sau mănăstirești) să-i ajute pe țigani pentru a nu fi asupriți sau răpiți de alții. Fiind proprietatea Episcopiei, ei aveau dreptul să circule numai în țară, „iar a trece peste hotar nici într-on chip să nu li să dea”. Numai judele avea dreptul de judecată a țiganilor: „să-i cerceteze
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
firesc, reacții diverse. O cităm doar pe aceea a unei "distinse" reprezentante a sexului slab și frumos, doamna Ileana Ros-Lehtinen, membră a Congresului SUA: "Salut orice ocazie care ar duce la asasinarea lui Fidel Castro și a oricărui lider care asuprește poporul". Vorba lui conu Iancu, "aprob pozitiv", stimată doamnă, dar cine stabilește în numele cărui popor urmează să se execute asasinatul, că altfel nu se explică în numele cui au fost asasinați "la dumneavoastră" de exemplu președinții Lincoln și Kennedy, Robert Kennedy
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ocupația noastră a fost însă mult mai dureros. Fie ca 1918 să ne răsplătească cu prisos toate durerile, mortificările, umilințele pricinuite de vrăjmaș. Să-l vedem redus acolo unde suntem noi acum turbați de ciudă, când ne insultă și ne asuprește, înăbușiți în toate manifestările gândirii și simțirii noastre, nenorociți de a-l vedea siluind ce avem mai scump, nerezervându ne decât mulțumirea sufletească să le arătăm, când suntem în fața lor, că, de ne stăpânesc materialmente, nu au nici o putere pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Appian Alexandrinus, Cornelius Tacitus, Suetonius, Lampridius și Spartianus, și acei alții care au scris despre împărați: Herodian, Ammianus Marcellinus și Procopius. Cu acestea îmi petrec timpul. Meditez la împărații bietei Rome, care odinioară făceau lumea să tremure și acum o asupresc și mă gândesc că nu e de mirare că Romă nu a mai putut suporta doi pontifi de genul ultimilor doi. Scriu o scrisoare la patru zile Celor Zece, magistraturii din Florența 143, si le comunic niște vești amarate fără de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
menționat deja, sîrbii au declanșat în 1804 o revoltă importantă. Ceea ce era însă deosebit de periculos pentru imperiu era incapacitatea ocîrmuirii centrale de a-i ține în frîu pe notabilii musulmani, care adeseori nu numai că sfidau Poarta, dar îi și asupreau pe cei aflați sub jurisdicția lor, fie ei creștini sau musulmani. Fenomenul acesta a apărut în diferite regiuni ale imperiului, dar evenimentele din Asia Mică și din nordul Africii nu intră în sfera preocupărilor acestui studiu. Existența unor puternice centre
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dumneavoastră l-a ales Dumnezeu acolo din neamul nostru și sigur mai sunt și alții pe lângă el, cunoscuți și necunoscuți, ca să-i întărească pe românii de dincolo în răbdare și în a apăra neamul românesc de acolo, care a fost asuprit. Dacă el moare, pentru poporul român va fi. Dar nu moare, pentru că Dumnezeu nu îngăduie asta. îl ține, îl ține, ca să ne arate nouă că puterea lui Hristos este mai mare de cât a prigonitorilor. Așa că nu vă întristați. Rugăciunea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și purtători de condei pe care ia avut cândva Bucovina, cel mai cult român din vremea sa, cel dintâi membru bucovinean al Academiei Române”. Acesta într-un ciclu de conferințe și articole, publicate în “Foaia Societății” intuiește evoluția inexorabilă a popoarelor asuprite din Imperiul habsburgic spre constituirea lor în națiuni cu o viață statală, socială, economică și culturală independentă. După ce analizează procesul dezvoltării omenirii, ajunge la concluzia ca națiunea și naționalitatea sunt factori esențiali ai progresului social-cultural. Receptiv la teoriile științifice moderne
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
cu adevărat țara, cine jefuia în realitate populația. În cine mai puteai avea încredere ? În cei care adepți ai ,,democrației originale” spuneau că Iliescu a ,,salvat” țara de la un război civil și de prădătorii din exterior care voiau să ne asuprească? Sau în cei care cereau aplicarea punctului 8 de la Timișoara, și care spuneau că fosta nomenclatură comunistă și foștii securiști reprezintă cancerul unei societăți bolnave? Singura certitudine după 20 de ani era jefuirea țării și sărăcirea populației. Deci ce este
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
își plâng nedreptatea la care sunt supuși, dar în același timp recunosc că și ei i-ar jefui pe alții dacă ar putea!). Cine mai este și acesta, se întrebau atunci oamenii nedumeriți. Noi n-avem ce mânca, romanii ne asupresc și el vine să ne facă filosofie ?! Isus a venit să le spună oamenilor calea corectă de urmat, calea prin care își pot rezolva cel mai ușor și problemele materiale, să le spună un adevăr mai puțin plăcut. Dar oamenilor
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
asmuțindu-l la violență” (Monitorul Oficial, nr. 10, ianuarie 1927 ; <endnote id="603, p. 108"/>). Similar este construit un articol publicat În 1881 În ziarul evreiesc Fraternitatea : „Era un timp pe când România a fost un Eldorado al tuturor refugiaților și asupri ților din toată lumea. A domnit aici o toleranță religioasă cât se poate de largă și nemărginită, traiul a fost patriarhal, toate trebuințele vieței ieftine ca nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit În țară lipovenii, bulgarii, grecii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gaster și cu un grup de intelectuali evrei. Unii intelectuali români au susținut excepționalismul românilor În ceea ce privește toleranța față de străini. Unul dintre aceștia a fost politicianul naționalist Aurel C. Popovici, care susținea urmă- toarele În 1910 : „Noi pe nimeni n-am asuprit, n-am jupuit. Noi pe nimeni n-am pus pe rug pentru credința lui, pe nimeni n-am căutat să-l desbrăcăm de naționalitatea lui, de sufletul lui. Neam de oameni blând și bun și cu frica lui Dumnezeu, românii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
găsești odihna !” <endnote id="(833, p. 24)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, când practic Polonia dispăruse de pe harta Europei, marele poet Adam Mickiewicz Îi identifica pe polonezi cu evreii, spunând că sunt două „popoare Înfrățite”, ambele fiind asuprite și lipsite de țară, dar având misiuni mesianice supranaționale <endnote id="(621, p. 21)"/>. După nouă ani de rătăcire În exil, În 1857, revoluțioarul pașoptist C.A. Rosetti scria „israeliților români” o scrisoare plină de empatie : „Israeliții știu ce este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui caz de conștiință declanșat de acest dramatic moment din istoria Moldovei. Dar și altă criză din istoria universală: tragedia căderii Constantinopolului sub otomani și consecințele asupra țărilor române și a Europei. Timp de 400 de ani, Puterea otomano-fanariotă a asuprit și a exploatat Țările române rupându-le de Europa, condamnându-le la sărăcie și înapoiere, cu efecte dezastruoase asupra evoluției materiale și spirituale. În cazul unei dezvoltări libere, neatârnate visul lui Ștefan împlinit, cu totul alta ar fi fost evoluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bucata de cârnaț în lădița șaretei, a dat bici calului și a plecat la poarta casei vecinului lui Gruia unde a reluat dialogul”. Părintele Cristea Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a asuprit pe nimeni, s-a mulțumit cu puțin, n-a făcut avere. A trăit într-o casă acoperită cu stuf, iar pardoseala era de lut frământat cu balegă de cal și întins pe jos cu dexteritate de mâna-maicei-preotese. A murit sărac
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]