514 matches
-
soarta de popor care a stat în „calea răutăților”, pare că nu s-a încheiat. În aceeași ordine de idei, putem vorbi de politica expansionistă a celor trei imperii în spațiul nostru geografic, însoțită de subjugarea economică și apoi de asuprirea națională și culturală, care au împiedicat-o in drumul catre o dezvoltare proprie. În cazul cotropirii Basarabiei (1940 și 1944) refugiul a reprezentat pentru anumite categorii de cetățeni, singura modalitate de a-și salva viața. La alte proporții, o situație
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
1709, dar acțiunea țarului contra Porții înăsprește relațiile dintre cele două imperii. Pregătind noul război contra Turciei, țarul face uz de „rolul mesianic” al Rusiei: în Manifestul lansat pentru justificarea războiului ce se punea la cale, Poarta este acuzată de asuprirea creștinilor aflați sub stăpânirea sa: „...greci, valahi, bulgari și sârbi gem sub jugul barbarilor...”. Se profila clar un „război sfânt” contra păgânilor. Biserica Rusă susținea această campanie. Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, supus uneltirilor și presiunilor otomane, încheie cunoscutul tratat cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
caracterul rus al teritoriilor anexate de Rusia - care mai târziu a devenit motivația principală a ocupării Basarabiei - nu a fost invocat nici de țar, nici de miniștrii lui, nici n-a fost menționat în textul tratatelor dintre Rusia și Poartă. Asuprirea rusească în Basarabia, spolierea tuturor bogățiilor, abuzurile de tot felul ale armatelor rusești, sărăcirea cumplită a populației, poliția țaristă cu abuzurile ei bine cunoscute au făcut ca ocupația rusească să fie mult mai greu de suportat decât ingerințele turcilor. Comandantul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
În realitate, regimul de dictatură zisă „a proletariatului” din Rusia a promovat consecvent și brutal politica de sugrumare a mișcărilor de eliberare națională a popoarelor asuprite din Imperiu și de înregimentare a lor în noul „sistem de dictatură“ militară și asuprire națională. Conivența Lenin- Bela Kun avea ca obiectiv nu „revoluția mondială” - așa cum clama propaganda bolșevică -, ci extinderea dominației sovietice în Europa Centrală, cel puțin într-o primă etapă. Pentru momentul 1919-1920, acțiunea agresivă a armatei roșii ungare dinspre Vest și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
28 ianuarie 1820, negustorii din Huși au trimis o jalbă Vistieriei prin care cereau să fie scutiți de unele obligații în bani („banii ajutorniței”). Se arăta că s-au oprit numai 2 lei la 10, ceea ce nu se poate socoti asuprire, și nici spor, urmând ca ei să „cumpănească rînduirea după starea fiiștecăruia, rînduind și pe toate crîșmele”. La 22 februarie 1820, locuitorii din cartierul Răești au adus la cunoștința Isprăvniciei Fălciu nemulțumirea lor pentru unirea, impusă de autorități, cu birnicii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari și târgoveți, semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru (14 august 1851, Huși), referitor la conflictul dintre locuitorii târgului Huși cu posesorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
naive nu se auzeau, dar inimile noastre înțelegeau pe ale lor și expresiunea fizionomiei, gesturile care le însoțeau, lacrimile ce-i orbeau făceau pe ale noastre să curgă. Bătrânii, mai ales, erau atingători; o lungă viață de suferință și de asuprire se încheia în ziua aceea și păreau că pășesc înaripați, cu ochii pierduți spre o lume nouă. Expansiunea cu care își manifestau simțimintele ne uimeau pe noi, obișnuiți cu rezerva așa de mare a țăranului și, mai ales, a țărancei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
constituie lupta de clasă; pe parcursul formațiunilor social-economice întemeiate pe "clase antagoniste" (sclavagism, feudalism și capitalism), omenirea a cunoscut o necontenită luptă între clasele dominate și clasele dominante. Statul însuși, în aceste formațiuni, este un instrument utilizat de clasa dominantă pentru asuprirea claselor dominate. În aceste condiții, educația însăși are un caracter de clasă. Potrivit teoriei marxiste, preluate de V. I. Lenin, la o educație nouă, care să cuprindă toate categoriile sociale cărora să li se asigure "dezvoltarea multilaterală" nu se poate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adesea legături strînse între bandiți și armatoli, ei putînd schimba locurile între ei. Odată cu trecerea anilor, bandiții au ajuns să se bucure de o înaltă reputație în rîndul țărănimii creștine, deoarece unii dintre ei deveniseră un simbol al rezistenței împotriva asupririi politice și sociale. De fapt, ei chiar ofereau o alternativă individului aflat sub presiunea puternică a moșierului sau a statului. Deși acești oameni erau priviți ca niște eroi în mitologia, legendele și cîntecele populare, prin secolul al optsprezecelea, haiducia înarmată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
impunea Porții garantarea unei amnistii generale, o reducere a taxelor și permiterea emigrării celor care voiau să părăsească țara. Pe lîngă acestea, tratatul stipula că "religia creștină, ca și bisericile ei, nu vor mai fi expuse nici măcar celei mai mici asupriri și că nu va mai fi pus nici un obstacol în calea înălțării sau reparării acestora din urmă; și că, de asemenea, preoții care oficiază în ele nu vor fi nici asupriți, nici insultați."14 Prin tratatul ulterior de la Ainali Kavak
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
străine: Rusia, Franța și Austria. Reacția românilor a fost asemănătoare. Raidurile lui Pasvanoglu în Valahia l-au determinat pe domnitorul Constantin Ipsilanti să ceară Rusiei să trimită o armată de ocupație. Cea mai hotărîtă măsură împotriva acțiunilor ienicerilor și a asupririi bandiților a fost însă luată în pașalîcul Belgradului. Revolta sîrbilor, prima dintre mișcările naționale de eliberare, va fi analizată amănunțit mai jos. Este suficient să spunem aici că sîrbii, prinși între o ocîrmuire centrală neputincioasă și cetele de militari răzvrătiți
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cei de peste Dunăre. Am avut parte, fericita parte, să-i cunosc pe românii dintre Vidin și Timoc Într-o excursie studențească de acum vreo douăzeci de ani, În care m-am nimerit ca măgarul Între oi. Auzi sem câte ceva despre asupririle ce ar fi suferind acești olteni de-ai noștri fugiți peste Dunăre din rigoarea fiscală a ocupației austriece de la 1718-1739. Câțiva dezrădăcinați pripășiți și pervertiți de școala și de moravurile noastre de pe aci, chilipirgii ai „patriotismului de anticameră“, pompau bani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Din toate cea mai scumpă, fiindcă e ziua Lui, E timp de bucurie și ceas de înălțare, Avântul, demnitatea, mândria neamului. Tot ce-a sperat poporul și n-a sperat să spere, Tot ce-a visat în veacuri de crunte asupriri, Durerile lui Horea și-a Iancului durere Prin lupta Lui sunt astăzi doar sfinte amintiri. Priviți în jur o țară ce crește ca în basme, Priviți în jurul vostru spre oamenii ce cresc, Eliberați de spaime, osânde și fantasme, Și mândre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
minunate ale acestui ev aprins, la înălțimea obiectivelor înscrise în programul de înflorire multilaterală a scumpei noastre patrii.“ (Muzica, iunie 1978) BREAZU Marcel Gura păcătosului (nota V. I.) „ Totdeauna ascunderea adevărului a slujit nedreptății și a urâțit fapta omenească. Mișelia, asuprirea și exploatarea nu numai că s-au împăcat cu mistificarea, dar au avut nevoie de serviciile ei. Numai că înșelăciunea, ca să-și poată îndeplini slujba, trebuie să-și rafineze mereu mijloacele.“ („Creație artistică sau «pasienț㻓, Gazeta literară, 18 februarie 1960
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ianuarie 1958) Când profesorul A. Oțetea descoperea Albania (nota V. I.) „În Albania, socialismul se construiește în ritmul febril pe care i l-a imprimat un tineret oțelit în luptă și consacrat prin victoria dobândită. Pe ruinele vechilor orânduieli de asuprire, exploatare și întuneric, poporul albanez e pe punctul, sub conducerea Partidului Muncii, de a preface Albania într-o grădină înflorită. În timp ce țările capitaliste își irosesc resursele în cheltuieli de război, postul avansat al lagărului socialist care e Albania, luptă din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
într-un mobilizator program de muncă și acțiune revoluționară.“ („Moment istoric pentru noua istorie a țării“, Scînteia, 22 iulie 1982) ȚOIU Constantin „Statul nostru este un stat socialist. Politica statului nostru reflectă vocația și virtuțile unui popor care, cunoscând îndelung asuprirea socială și națională, a ales o dată pentru totdeauna calea cea mai sigură și mai dreaptă ce face imposibilă de aici înainte întoarcerea în trecut la ceea ce era o gravă și păgubitoare nesocotire a vocației lui istorice și virtuților sale înnăscute
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
5 ianuarie 1979) „O activitate deosebită a desfășurat tovarășa Elena Ceaușescu în înfăptuirea politicii partidului și statului nostru în domeniul culturii și educației socialiste. Pornind de la faptul că menirea istorică a socialismului nu este numai de a elibera omul de asuprire și exploatare și de a-i asigura bunăstarea lui materială, ci și de a făuri o civilizație spirituală superioară bazată pe o pregătire culturală și o educație morală, patriotică, revoluționară, în spiritul umanismului socialist, tovarășa Elena Ceaușescu a militat pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
diaspora, admira la ei „acumulările de bogăție spirituală și de voință, care s-au adunat din generație În generație, prin școala suferinței” <endnote id="(598, p. 296)"/>. Dimpotrivă, Otto Weininger era convins că „tarele evreimii” nu pot fi justificate prin „asuprirea brutală și Înrobirea la care au fost supuși [evreii] pe perioada Întregului Ev Mediu până În secolul al XIX-lea”. „Numai spiritele de o superficialitate banală - scria el În 1902 - pot crede că omul ar fi format de mediul său Înconjurător
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asupra chestiunii naționale și asupra minorităților din Rominia. Gheorghi Dimitrov: "După război [primul război mondial n.n.] în decursul unui șir de ani, nu am văzut că proletariatul națiunii dominante din România să fie mobilizat împotriva ocupației unor regiuni străine, împotriva asupririi popoarelor din Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Transilvania." (Arhiva C.C. al P.C.R., fond 1, mapă 333 din 1931, fllele 844-845). Bela Kuhn: "Noi nu trebuie să punem problema autonomiei, noi ne vom călăuzi după lozinca noastră de bază "a autodeterminării." (Loc. cît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
popoare străine. Burghezia și moșierimea din România, înfăptuind propriile lor planuri imperialiste și îndeplinind, totodată, însărcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina și Banatul și supun unei asupriri naționale nemaipomenite și unei exploatdri semicoloniale pe cei 8 milioane de moldoveni, unguri, ruși, ucraineni, bulgari, nemți, turci și alții." (Bibliotecă Academiei Romine, Arhiva Istorică, Cota Ab XIII-3). Conform însă recensământului din 1930, România prezenta următoarea structura minoritara, raportată la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
lumina hotararilorunei plenare a P.M.R. din decembrie 1948 o spune tovarășul Teohari Georgescu, viitorul deviaționist al grupului Ana Pauker- - Vasile Luca din 1952. "Este vorba de a lichidă definitiv capitalismul, de a sfărâmă complet vechea societate bazată pe exploatarea și asuprirea omului de către om și a zidi din temelii o societate nouă fără exploatare, societatea socialistă." Ceea ce vă predică și activistul adolescent Ion Iliescu, printre elevi și studenți, cum vom vedea. Să remarcam limbajul de lemn, element-cheie al propagandei comuniste. Mentalitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi feudale și a trădării boierești, subliniază inevitabilitatea victoriei finale a forțelor progresiste. Om de cultură și cu principii progresiste, Alecu Russo și-a manifestat, în toată opera, convingerea că literatura și artele, în general, sunt un mijloc de educație cetățenească
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui luptător cu concepții general-democratice și cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
o căinează cu milă Daniil. Iaca, un boț de carne chinuită, acolo... Nu mai poate... Prea mare-i povara... Te prăpădești de inimă rea. Ștefan reînnoadă firul, cu amară obidă, copleșit de amărăciune: Am vrut să mântui țara de orice asuprire străină. Și, iată, chiar "am mântuit-o"!... Am cufundat-o într-o și mai adâncă robie! Câtă durere și moarte am adus în Țara Moldovei!... Dumnezeule! Turcii o trec prin foc și sabie! Și mi-o sfârtecă! Și mi-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
uniune națională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voința hotărâtă a țării, de a încheia pace cu Națiunele Unite. România a acceptat armistițiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite... Dictatura a luat sfârșit și cu ea încetează toate asupririle. Noul Guvern înseamnă începutul unei ere noi, în care drepturile și libertățile tuturor cetățenilor țării sunt garantate și vor fi respectate. MIHAI I al ROMÂNIEI.” Regele și-a format un guvern din generali, prim ministru: general Constantin Sănătescu; ministru cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]