79,258 matches
-
Nicolae Manolescu S-a mai încheiat un an școlar. Disputa din jurul manualelor alternative (în fond, opționale) a captat aproape întreaga atenție a protagoniștilor și a opiniei publice. Dar problemele școlii (de toate gradele) sînt mult mai numeroase. Aș vrea să mă ocup acum de una singură, dar nu fără a le menționa, măcar, pe celelalte: indisciplina generalizată, la elevi, studenți și
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
presa ar trebui să se preocupe nu numai de domeniul politic, ci de toate domeniile, căci boala este din păcate adâncă și gravă și a cuprins întreaga societate. De curând a izbucnit un scandal care ar fi trebuit să rețină atenția presei mult mai mult decât a făcut-o. Academia Română a publicat primele patru volume ale unui tratat de istorie a românilor. Sistemul adoptat de coordonatori este tot cel socialist, o juxtapunere de studii realizate de o multitudine de autori. Până
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
1960 al marelui arheolog și istoric Ion Nestor care apare sub un alt nume etc. etc. Asemenea "erori" nu aveau voie să se producă într-un tratat al Academiei Române. Dr. Alexandru Suceveanu s-a limitat în chestiunea tratatului să atragă atenția că persoana sub semnătura căreia a fost pus studiul lui Nestor, prof. dr. Lidia Bârzu, nu este vinovată și a cerut să se lămurească faptul. N-am putut urmări toată emisiunea, așa că nu știu care a fost poziția prof. Al. Zub. O
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
Iulia Popovici Înfierata în primii ani ai dictaturii proletare că "mic-burgheză reacționara", dată afară de la Conservatorul unde predase timp de cîteva decenii, marginalizata, Alice Voinescu a intrat din nou în atenția lumii culturale (pe care, de altfel, n-ar fi trebuit s-o părăsească niciodată) în deceniile 8-9 și, definitiv, în 1997, odată cu apariția extraordinarului document care este Jurnalul sau (precedat de o altă carte minunată, Scrisori către fiul și fiica
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
utilizare ale limbilor naturale în rețeaua Internet. Asumînd ceea ce a devenit o teză fundamentală în bibliografia temei - asocierea inedită de trăsături caracteristice scrisului și oralității, ale limbajului standard cult și ale celui colocvial, rapid și adesea neglijent - David Crystal atrage atenția asupra unei paradoxale tentații prescriptive: polemizînd implicit cu o tradiție care a impus forma scrisă a limbii literare ca paradigmă culturală, mulți dintre autorii contemporani de manuale și ghiduri pentru Internet, mai cu seamă non-lingviști, susțin că limbajul vehiculat de
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
Brașov. într-o discuție tema devine grotescă, pentru că poeții pe care autorul spune că a mizat, deși sînt din București (în ideea de a-și dovedi nevinovăția de discriminare pozitivă), se dovedesc a fi toți din provincie: Ianuș îi atrage atenția, Vakulovski e din Brașov, în fine se face o altă propunere: "Dar să zicem, Svetlana Cârstean, care este din București sută la sută?". Nu e. Și așa mai departe. O mențiune de stil: e inflație de deșteptăciune în cultura română
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
debutînd cu un interesant volum, Caietul oranj, conceput ca un jurnal în care notația cotidianului ia forma poetică a unei scriituri profunde ce, uneori nostalgic, încearcă salvarea frînturilor de zi și de viață între copertele unei cărți care merită toată atenția dumneavoastră. Există un subtitlu al acestui jurnal, absent de pe copertă și refugiat discret pe prima filă din interiorul volumului, care trimite cu gîndul la un superb jurnal-roman interbelic, la Vizuina luminată, titlu sub care Blecher nota "jurnal de sanatoriu". Jurnal
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
se termină el) care în prima lui parte pare bacovian, însă imaginea e răsturnată spectaculos, ritmic, într-un cotidian al zilelor noastre: "...liza cîntă la clavecin brodează navighează pe internet...". E un procedeu conștient, pentru că autoarea atrage cu insistență parantetică atenția asupra lui în altă parte: "... umbra ta mirosea a hoit (cuvîntul se întîlnește des la arghezi pentru neîncrezători a se verifica)...". Plutește diluată în acest fel de a scrie o nostalgie parcă secretă după un mod dispărut de a face
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
Telefil Televiziunea și presa scrisă au făcut, luna din urmă, obiectul unei atenții sporite din partea oficialităților române. Oricît ar părea de curios, în timpul negocierilor pentru încetarea postmonitorizării (ce mai vorbă!) de către instituțiile europene, doi miniștri români s-au trezit să dea presei mustrări severe. Una chiar cu avertisment. Cazul Geoană-TV5 e deja bine
Mustrare severă cu avertisment by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15161_a_16486]
-
mustrare. Am refuzat. Consecințele acelui refuz și ale mustrării încopciate în dosar au fost mai dure decât m-am așteptat. La un moment dat fapta a fost interpretată politic foarte nefavorabil. M-a salvat curiozitatea unui mahăr care, răsfoind cu atenție dosarul, a aflat că fusesem secretar u.t.c. la Liceul N. Bălcescu din Capitală. Partidul mă apăra. Eu însă nu am știut să-i prețuiesc generozitatea. Absolvisem și eram angajat. Visam, într-o sală friguroasă, la o ședință de
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
Mircea Mihăieș Într-un articol recent, prozatorul Ioan Groșan atrăgea atenția asupra existenței în viața publică românească a unor persoane indubitabil interesate de menținerea țării departe de structurile civilizației occidentale. Autorul Marii amărăciuni dădea exemplul recent al ministrului Ioan Mircea Pașcu, sursa unor inițiative și declarații care, pe bună dreptate, i-
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
dedicat și discret. Felul în care o face contrazice însă această izolare, pentru că Dan Grădinaru scrie cu dezinvoltura unui eseist francez de poziție centrală în sistem, cu o nonșalanță și un curaj care numai ale unui marginal nu sînt. Și, atenție, scrie despre un clasic al literaturii române. E adevărat, cel mai șugubăț dintre clasici. În primul rînd trebuie semnalat că această monografie Creangă este o monografie a operei și nu a vieții. Autorul ne spune că are în lucru și
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
de copii (ori, copiilor, deveniți mai mari și mai conștienți nu le mai place acest lucru, postura lor castrată, subordonată, secundară). Iezii, în frunte cu cel mic (Creangă, interpretarea ar fi aceasta: cel mic are nevoie de cea mai mare atenție și protecție, e doar cel mai neajutorat dintre toți, iarăși tipic pentru Creangă, un orgoliu teribil mascat, întors pe dos, pus adică pe seama celui mai mic, nu a celui mai mare), sînt avertizați să nu-l lase pe lup să
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
alege să comenteze însemnările pe cărți sau pe cîte o filă, ici, colo, mai suculente sau mai seci, mai ample spre sfîrșitul vieții, "un soi de răboj, vetust dacă n-am ști cine e autorul, proiectînd lumini, dacă citim cu atenție...". Adică exact ce a făcut Dan Grădinaru în general în toată această carte, cu o răbdare de necrezut și cu un fel de a scrie relaxat, de multe ori plin de umor, care i-ar fi plăcut cu siguranță și
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
respiro. Cartea începe în forță cu cîteva năzdrăvănii de copil, de un haz teribil. Spre exemplu, copilul răsfățat intrase la un moment într-o criză de inspirație și nu mai știa ce boală să mintă că are pentru a atrage atenția adulților. Găsește din întîmplare o foaie publicitară pe care scria: "Blenoragia nu mai este o problemă. Doctorul X o vindecă garantat în trei zile". Și atunci s-a prefăcut că e bolnav, părinții l-au întrebat ce are și el
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
în fața calculatorului la 10 dimineața (după ce te-ai culcat la 1 noaptea) și stai cel puțin pînă la miezul nopții următoare. Visezi manuale. Prima lecție de care te ocupi e, să spunem, un roman. îl recitești cu cea mai mare atenție. Apoi, ca să alegi cele mai reprezentative fragmente, îl mai răsfoiești de zece ori. Reciteși iar fragmentele alese ca să faci notele lexicale. Cum în România instrumentele de lucru sînt puține și pline de lacune, verificarea celui mai banal detaliu înghite un
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
De la miazănoapte se va deschide nenorocire asupra tuturor locuitorilor țării acesteia" (1, 14), adăugînd că invadatorul va purcede din același punct cardinal (46, 20). Un atare Nord malefic, al întunecării și pierzaniei, diform pînă la teratologic, textualizînd Nimicul, stă în atenția specială a lui George Vulturescu: "Nordul este o pîclă, zice Ion./ Nordul e o valvă a Nopții, adaugă tot el./ Nordul este cînd vezi, spun./ Înconjurăm Turnul cu ceas. Cadranul/ scorojit pare găvanul unui ochi orb./ Pare un ovar gata
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
incondițional. Tot așa, credința lui Eliade că, o dată cu Marea Unire, România și-a rezolvat problemele istorice majore și se poate consacra - iată chiar menirea Tinerei Generații! - reformelor spirituale nu rimează cu acelea ale lui Motru ori Nae Ionescu. Citite cu atenție, paginile scrise de Cioran în anii '30 nu sînt ale unui "revoluționar-conservator", cum îl definește autoarea cărții (pagina 128). Lucrurile sînt mult mai complicate. Cioran nu e nici un autohtonist, nici un prooccidental tipic. În această privință, are dreptate Lavastine. El disprețuiește
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
Internet a diverselor formații lexicale confirmă ușurința derivării în anumite limbi romanice (italiana furnizează exemple foarte asemanătoare ca formă și sens: "Ma come siete telenovelisti!"; "meccanismi "telenovelici""; "feuillettonesco e telenovelistico"; "la struttura telenovelistica..." etc.); oricum, derivatele românești atrag cu adevărat atenția prin mulțimea atestărilor.
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
a compozitorului despre local și global în muzică și, nu în ultimul rând, o miniatură muzicală pentru două saxofoane - Chant-Son - tipărită în manuscris, spre edificarea lectorului. Prin aceasta nu doar se consacră un creator și o operă, ci se atrage atenția și asupra fenomenului muzicii contemporane românești. Profit de această ocazie pentru a schița sumar un portret estetic și ideatic al acestui mare compozitor român, astfel cum se relevă cititorului german din grupajul tematic al revistei. Viziunea teoretică Trei sunt ideile
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
cele mai modeste, pentru că "marfa" lor nu vinde ziarul și nu sporește tirajul! În plus, dacă tuturor celorlalți le mai pică ceva, călătorii în străinătate cu politicienii sau sportivii, concedii aranjate în diverse stațiuni turistice, la munte sau la mare, atenții mai mici sau mai mari, din sfera captatio benevolentiae, jurnalistul cultural n-are nici mașină, nici telefon celular, nici gresie în bucătărie, decât grămezi de cărți și ziare prin toate camerele, mormane de înjurături și nemulțumiri din toate părțile. Este
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
în fața ironiei istoriei. De Certeau plasează la originea întregului efort foucaldian formele jubilatorii explozive, cvasi-extatice. Râsul ca geneză a operei. De Certeau scrie astfel despre Foucault: "străbătea cărțile așa cum cutreiera Parisul pe bicicletă sau San Francisco ori Tokio, cu mare atenție pentru a surprinde, la cotitura unei pagini sau a unei străzi, o ciudățenie ascunsă, nepercepută. Descoperind aceste mărci ale alterității, aceste "hibe minuscule" [...] se prăpădea de râs" (studiul a fost publicat de Luce Giard în Histoire et psychanalyse entre science
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
clasică fără acordul autorului pentru abreviere și nedorind să reediteze cartea într-o versiune integrală. Dacă arhiva este în operă, aceasta nu înseamnă neapărat că are același statut cu cărțile; trebuie să deschidem aici o paranteză pentru a insista asupra atenției lui Foucault pentru obiectul carte și mai ales pentru cartea în franceză (căci nu a acordat niciodată atenție traducerilor operei sale și mai ales calității acestora). Tocmai aici lucrurile se complică; Foucault nu publica (în sensul de a face publice
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
în operă, aceasta nu înseamnă neapărat că are același statut cu cărțile; trebuie să deschidem aici o paranteză pentru a insista asupra atenției lui Foucault pentru obiectul carte și mai ales pentru cartea în franceză (căci nu a acordat niciodată atenție traducerilor operei sale și mai ales calității acestora). Tocmai aici lucrurile se complică; Foucault nu publica (în sensul de a face publice) în același fel cărțile sale și restul scrierilor lui. în vreme ce cărțile fac obiectul modificărilor și apar toate în
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
dialog tragi-comic și puțintel absurd. Deși invitații nu erau fitecine, ci artiști, oameni de știință, politicieni, ei s-au lăsat angrenați în delirul moderatorului, n-au replicat cum se cuvenea, nu l-au pus la punct, nu i-au atras atenția asupra enormităților pe care le debita. Emisiunea a rămas falsă pînă la capăt. Toată lumea venea cu idei în domenii despre care, era limpede, nu știa mare lucru. Datul cu părerea era general. Lipsa de profesionalism, șocantă. Ascultai și te întrebai
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]