3,106 matches
-
Andrei Barbu, Alexandru Ștefănescu, Ana Manicea, Gabriel Sandu, corul de copii format din Marină Cristea, Camelia Oprea, Elenă Nicolae-Romaniuc, Antonia Chiroiu-Bolteanu și copiii Florin Strâmbeanu, Mihaela Gheorghiu, Roxana Dumitru, Daniela Dumitru. Evenimentul va fi urmat de atelierul de artă teatrală Ateneul Sfanțului Pantelimon, în cadrul căruia copiii vor fi invitați să dea viața cu ajutorul luminii și umbrelor evangheliei duminicale despre Pildă semănătorului.
De Sf. Parascheva, invitație la Matineu la Ateneu () [Corola-journal/Journalistic/80910_a_82235]
-
suflet de elită". Sufletul acesta de elită avea însă un talent aparte în a-și complica viața în mod inutil. Mistuit de un furor naționalist larg răspîndit în epocă, Ștefănescu va călca răspicat pe drumul mesianismului cultural, conferințele ținute la Ateneul Român sau în cadrul Asociației "Cultul Patriei" nedeosebindu-se prea mult de cursurile predate la facultatea din Cluj: o viziune creștină pliată pe un tipar național de înțelegere a sensului omului în lume. În 1922 își va publica volumul Filozofia românească
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
Bogza va râde suplimentar. Absolut toate mărcile lirismului său programatic-șocant sunt prezente aici, în actualizări desigur îngroșate. Ironia sorții va face ca peste jumătate de veac, în anii '80, vechiul avangardist să ducă, ritualic, flori la statuia lui Eminescu din fața Ateneului; iar fostul său deconstructor parodic să scrie o carte întreagă, extrem de laudativă, despre el... Revenind la momentul 1934 (în care tânărul și dârzul burghez nu e "contaminat" încă de toleranța descoperită ca virtute supremă, în Jurnalul fericirii), e ușor de
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
poeziei, care în unele cazuri este din ce în ce mai de balamuc. (Mihail Soare) * Pentru prima oară la noi. Băcăuancă, cu liceul teoretic absolvit, și cu Facultatea de litere din Bacău, ați debutat cu poezie încă din 2001 în revista "Cartea", apoi în "Ateneu", "13 Plus", "Scrieri", "Junimea studențească băcăuană", "Adevărul literar și artistic" și "Pro Saeculum", în toți anii aceștia. Trei premii pentru poezie în cadrul Sesiunii studențești a Facultății de Litere, și activitate cenaclieră, la cenaclul "Avangarda" și cenaclul "Crisalide", din oraș, cât
Actualitatea by Ioan Hada () [Corola-journal/Journalistic/8106_a_9431]
-
au cîntat lui Ion Dolănescu pentru ultima dată", zece mii de persoane au participat la funeraliile artistului, înmormîntat cu onoruri militare (!), "îmbrăcat în costum național cu cocardă tricoloră", mulțimea "s-a îmbrîncit să filmeze catafalcul cu telefonul mobil", iar geamurile de la Ateneul Român "au fost la un pas să cedeze", o televiziune "națională" ne confiscă o duminică întreagă, filmînd fiecare detaliu al ceremoniei de înmormîntare; rating-ul, bată-l vina! Iar în tot acest zgomot asurzitor s-a găsit și Petre Stoica
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
Iorgulescu, la compozitori mai tineri și mai vârstnici, cum sunt Gheorghe Costinescu, Cristian Marina, George Balint, Șerban Nichifor, Adrian Mociulschi, Adrian Enescu, la invitatul special membrilor formației, compozitorul israelian Doron Kaufman. Iar concertele de muzică românească continuă. Sunt găzduite la Ateneul Român. Se bucură de o atenție publică specială, întreținută inclusiv de canalele televiziunii și ale radioului public, de publicația festivalieră "Agenda Festivalului", distribuită gratuit, o excelentă sursă de informații adresate melomanilor, adresate publicului larg. Nu pot fi trecute cu vederea
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
regimul totalitar avea nevoie, pe care încerca să și-o apropie. în mod declarativ - și nu numai - Festivalul avea menirea de a lumina opera maestrului, de a sprijini promovarea muzicii românești. La concertul de deschidere, în marea lojă regală a Ateneului Român, devenită loja R.P.R., căci republica devenise populară, în loja centrală au luat loc autoritățile conducătoare ale statului; prezente pentru prima oară, în bloc, la un eveniment cultural-artistic. Așa-zisa "întâlnire" între Est și Vest avea loc inclusiv pe podiumul
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
căci republica devenise populară, în loja centrală au luat loc autoritățile conducătoare ale statului; prezente pentru prima oară, în bloc, la un eveniment cultural-artistic. Așa-zisa "întâlnire" între Est și Vest avea loc inclusiv pe podiumul sălii de concert a Ateneului. Cei doi celebri violoniști ai timpului, Yehudi Menuhin și David Oistrah, dirijorul George Georgescu - repus și domnia sa în drepturi după o lungă perioadă de interdicție, Orchestra Filarmonicii bucureștene, cântau dublul " Concert în re minor" de Johann Sebastian Bach; cu ani
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
Luchian îi revine responsabilitatea artistică - de altfel, coperta primului număr este realizată, în stil Art Nouveau, chiar de către el -, așa cum cea literară îi revenea unui alt spirit Art nouveau, poetului Ștefan Petică, cel specializat în arabescuri florale. Tot acum, la Ateneu se deschide o importantă expoziție Grigorescu, iar acest eveniment va consfinți cota maximă a gloriei celui mai admirat și mai iubit dintre artiștii români din toate vremurile. Deși în plină tinerețe, abia ajuns la vîrsta crucificării, Luchian se înscrie definitiv
Ștefan Luchian sau melancoliile unui ,,spirit liber...“ by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6957_a_8282]
-
Porto. Miercuri, 7 decembrie: Rapid Viena - Juventus, F.C. Bruges - Bayern München, Arsenal Londra - Ajax Amsterdam, Sparta Praga - F.C. Thun, Udinese - Barcelona, Werder Bremen - Panathinaikos Atena, Benfica Lisabona - Manchester United și Villarreal - Lille. Mozaic l În cadrul adunării festive desfășurate luni la Ateneul Român din capitală, Asociația Presei Sportive din România a premiat pe cei mai buni jurnaliști sportivi ai anului. Dintre cei șapte laureați ai primei ediții a Premiilor „Ioan Chirilă“ unul este timișorean. Este vorba de Nicolae Secoșan, care a câștigat
Agenda2005-49-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284467_a_285796]
-
Liceul a demarat o campanie care susține elevii și prin ei păstrarea valorilor românești. Campania are scopul să strângă bani pentru achiziționarea unui pian performant destinat elevilor colegiului. Primul pas pas făcut în cadrul acestui demers a fost concertul vocal de la Ateneul Român. La evenimentul organizat luni, 31 martie, au participat mai mulți politicieni printre care Ramona Mănescu, Renate Weber, dar și Ionuț Vulpescu. De asemenea, printre susținătorii acestui proiect se numără și alte nume sonore, cum ar fi Marina Constantinescu, Cătălin
Eveniment major care a reunit politicieni de seamă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39024_a_40349]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Victor Ponta, prezent la concertul dat la Ateneul Român în onoarea lui Ion Iliescu, a comentat, duminică seara, poziția Germaniei privind aderarea României la Schengen, apreciind că este o prostie să credem că ministrul german de Interne a citit afirmațiile ministrului de Externe, Titus Corlățean, după care a
Victor Ponta: Vrem să intrăm în Schengen. Știam poziția Germaniei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39022_a_40347]
-
în bună parte adevărat. Am dori să precizăm deocamdată că Uniunea Scriitorilor, ca să rămânem, la ea, face eforturi considerabile de vizibilitate, are programe și proiecte care s-au bucurat de succes, cum ar fi Gala Poeziei, două ediții, deja, de la Ateneul Român, un număr considerabil de lecturi publice și altele pe care orice iubitor de bună credință al literaturii le poate afla consultând site-ul USR. Ca să nu mai spunem că editează, parțial sau total, zece reviste. E păcat că Nicolae
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3912_a_5237]
-
în 1929, caietul de „Amintiri” al mătușii a fost amănunțit cercetat și exploatat de nepoata Nina Cionca în excelenta monografie Aurelia Cionca, publicată la Editura Muzicală în 1986. Din păcate, toate pasajele referitoare la „copilul-minune” (născut în anul inaugurării Palatului Ateneul Român!) crescut în mediul regal de la Castelul Peleș din Sinaia și educat în mediul regal al „reginei-mamă” (Carmen Sylva), recitalurtile și concertele la Palatele din Sinaia, București și Cotroceni, seratele muzicale din țară și de peste hotare în cercurile regale și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
al adoptării copilului-minune„Relica” de către regina Carmen Sylva, într-un climat de durere al pierderiii unicului moștenitor al familiei domnitoare a României la sfârșitul secolului al XIX-lea, eveniment ce precede întâlnirea cu George Enescu de la lansarea Poemei Române la Ateneu (1898). Însemnările memorialiste ale Aureliei Cionca prezintă un interes deosebit pentru viața muzicală românească de al începutul veacului trecut, fiindcă autoarea a desfășurat un program artistic atât în capitală, cât și în provinciile românești de peste Carpați (Banat, Transilvania) din imperiul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
aparținuse mai întâi Domniței Maria, mult jelitei fiice a Reginei noastre, moartă la 4 ani. Această păpușă, botezată de mine Iulia, îmi fu dintre toate cea mai dragăși trăiește până în ziua de azi. În acest timpdebutai pentru prima oară la Ateneul Român într-un concert de binefacere, având vârsta de 6 ani. Programul era alcătuit din diferite numere de canto și vioară, iar eu aveam să-mi dau primul meu concert pianistic. Am cântat numai din micile mele fantezii proprii, fiind
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
a costat multe lacrimi. Pe atât de mare dragoste aveam pentru istorie și geografie. În fine, după o pregătire chibzuită și cu un program destul de greu, însă, care nu trecea peste puterile mele tinere, fu anunțat primul meu recital în Ateneul Român și sub patronajul Augustei mele protectoare Carmen Sylva. Ca să nu fie prea obositor pentru mine programul, fu rugat excelentul violonist și maestru concertator al concertelor simfonice, Al. Hartzer, ca sa-mi dea concursul său. Succesul a fost neașteptat de mare
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
cu oarecare talent pianistic. Am stârnit mult haz, producându-ne amândoi la patru mâini. Acest talent pianistic al micului meu frate se transformă mai târziu în talent violonistic mult promițător. Progresam rapid, așa că puteam anunța al 2-lea recital la Ateneu cu un program cu mult mai pretențios. Prin bucăți figurau frumoasele Kinderscenen de Schumann cu a căror interpretare obținui un succes răsunător, atât în București cât și la Sibiu, unde mult timp după aceea se vorbea în cercurile muzicale de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
era locul de destinație, ca maestru Regina hotărî să mă trimită la marele pianist Alfred Reisenauer, pe care îl socotea ca pe cel mai genial dintre toți. La vârsta fragedă de 7 ani îmi fu dat să-l ascult la Ateneu pe acest artistfără seamăn și îmi amintesc și acum de entuziasmul delirant al publicului. Așteptam înfrigurată momentul plecării mele și mă pregăteam febril cu ajutorul bunuluimeu profesor Milde. Regele Carol îmi acordă o bursă pe 3 ani, iar ministrul instrucțiunii, pe
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
În vara aceasta lucram mult contrapunct și fugă, căreia îi dedicasem toată iubirea și tot interesul. În acest timp sunt în tratative cu Viena pentru un concert la Musikverein. În toamnă, la reîntoarcerea mea în București, dau un concert la Ateneu, la care asistă familia regală și un mare număr de oameni pricepători în artă. Ultima pensiune unde locuiam în Lipsca, era situată în Piața Dorothea. Locuiam într-un fost somptuos palat al unei favorite a faimosului rege al Saxoniei, August
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
ale geniului românesc. Dintre acestea menționăm: bisericile și mânăstirile cu vechime multiseculară: Curtea Veche, Mihai Vodă (secolul XIV), Colțea, Antim, Stavropoleus (secolul XVIII), Patriarhia Română (secolul XIX); edificiile din epoca modernă și contemporană: Hanul lui Manuc, Casa Lahovary, Clădirea Universității, Ateneul Român, Televiziunea Română, Teatrul Național, Hotelul Intercontinental, Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului ș.a.; muzeele: Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Satului și de Artă Populară, Muzeul Țăranului Român, Muzeul de Artă al României, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
CUPRINS Scena și textul ca spații de siguranță 5 I . Între cabotinism și damnare 13 II. Teatrul ca parabolă gestuală 36 III. Paiața salvează iluzia 71 IV. Mișcarea retractilă a poeziei 115 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Paul Ricoeur, Metafora vie, București , Ed. Univers, 1984, p. 351. 2 Johans HUIZINGA, Homo ludens, București, Ed. Univers, 1977, p. 226. 3 Johans HUIZINGA, op. cit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a muncii, Flacăra Iașului, măi 1960. -Ion Frunzetti, Interregionala ieșeana 1962, Flacăra Iașului, decembrie, 1962. -Petru Comarnescu, Realizări și perspective în Expoziția interregionala, Flacăra Iașului, 1964. -Ion Frunzetti, Retrospecție în pragul unei noi etape - Expoziția artiștilor plastici din regiunile Moldovei, Ateneu, septembrie, 1964. -Corneliu Sturzu, Cronică plastică, Iașul literar, ianuarie, 1966. -Sergiu Negura, Condițiile artei majore - Sinteze plastice ieșene, Cronică, noiembrie,1966 -George Popa, Iași - Interregionala de Artă Plastică, Cronică, decembrie 1966. Expoziția interregionala Iași, Arta Plastică, nr.2, 1967. -Claudiu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
3 * * * 3 Postfață 3 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA * Moartea astăzi, în Știință și religie (Ed. Basarab Nicolescu), p.142. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------6 Maria Octavian Pavnotescu 7 Galeria cu antichități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
a muncii, Flacăra Iașului, măi 1960. -Ion Frunzetti, Interregionala ieșeana 1962, Flacăra Iașului, decembrie, 1962. -Petru Comarnescu, Realizări și perspective în Expoziția interregionala, Flacăra Iașului, 1964. -Ion Frunzetti, Retrospecție în pragul unei noi etape - Expoziția artiștilor plastici din regiunile Moldovei, Ateneu, septembrie, 1964. -Corneliu Sturzu, Cronică plastică, Iașul literar, ianuarie, 1966. -Sergiu Negura, Condițiile artei majore - Sinteze plastice ieșene, Cronică, noiembrie,1966 -George Popa, Iași - Interregionala de Artă Plastică, Cronică, decembrie 1966. Expoziția interregionala Iași, Arta Plastică, nr.2, 1967. -Claudiu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]