1,004 matches
-
National Opinion Research Center), în deceniile cinci și șase, operatorul poate comite trei tipuri de erori de anticipație: a. În primul rând, este vorba de așa-numiteleanticipații de structură-atitudine. Pornind la completarea unui chestionar, operatorul evaluează, după răspunsul la primeleîntrebări, structura atitudinală a subiectului referitor la tema cercetată. Din acest moment, subiectul este într-un fel etichetat, clasificat într-o anumită categorie (de pildă, de stânga sau de dreapta, sau adeptul unui partid, dacă-i vorba de o anchetă pe probleme politice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
itemi care prezintă o dispersie a indivizilor suficient de ridicată în jurul valorii centrale (media sau mediana). Asemănător scorurilor finale din scalele de atitudine se calculează și alți indici complecși, al căror câmp de referință este cu totul altul decât cel atitudinal, putând ieși cu totul din sfera realității subiective. De exemplu, pe baza unor valori atribuite anumitor aspecte ale locuinței, diferitelor obiecte din dotarea acesteia, precum și mediului în care este plasată locuința, se poate construi un indice al calității locuirii, indice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
responsabilitate, confidențialitate, respect, sinceritate și Încredere. Cel ce consiliază are obligația de a proteja interesele celui consiliat. Consilierul trebuie să vadă În elev și “altceva” decât un recipient pentru informațiile pe care le transmite; aici, dascălul lucrează cu dimensiunea afectivă, atitudinală, motivațională și socială. Relația Între consilier și elevi trebuie să se bazeze pe două asumpții fundamentale: 1. “toate persoanele sunt speciale și valoroase pentru că sunt unice”; 2. “fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii”. Un bun consilier trebuie să fie
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
câștiga În cadrul parteneriatului; beneficiile pe care le poate aduce școlii, ca partener real. În ciuda acestor eforturi, În relațiile dintre școală și familie pot să apară disfuncții generate de bariere În comunicarea interpersonală, lipsa de interes din partea familiei, carențe comportamentale și atitudinale la nivelul ambelor părți etc. Pentru a depăși aceste bariere, care afectează inevitabil parteneriatul dintre școală și părinții elevilor, trebuie asumate ca priorități: creșterea inițiativei și implicării managerilor școlii În sensibilizarea și atragerea familiei; elaborarea și aplicarea sistematică a unor
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
că un om motivat pentru ceea ce face realizează acțiunea respectivă la maximul capacității sale. Motivația reprezintă modalitatea fundamentală de mobilizare și autodeterminare a persoanei. Asupra motivației acționează trei tipuri de factori: trebuințele prin latura lor de energizare; relațiile afective și atitudinale; obiectivele și Împrejurările imediate, reale sau imaginare ce Îndeplinesc funcția de sopuri. Pentru elev, motivația reprezintă o condiție necesară succesului școlar. Dacă la Început, școlarul Învață din motive colaterale obiectului (motivație extrinsecă), cu timpul, prin educație, ajunge să lucreze din
PERFORMANȚA ŞCOLARĂ – MOTIVAȚIE ŞI PERSPECTIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2156]
-
familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.) care plasează elevul Într-o stare de dificultate În raport cu cei din jur. Această stare nu-i permite o existență sau o valorificare În condiții normale a potențialului intelectual și atitudinal de care acesta dispune și induce un sentiment de inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. În consecință, activitățile educative școlare și/sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și de desfășurare a lor În relație directă
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
sau materiale. În sociologie, valoarea se referă la un mod de acțiune dezirabil, acceptat. Sociologi, precum Durkheim, Weber spun că valorile trebuie considerate ca "fapte sociale" care au un rol esențial în asigurarea unității sociale. În psihologia socială, în cercetările atitudinale, valorile sunt idei în care oamenii cred, cu privire la comportamentul moral sau corespunzător, la ceea ce este bine sau rău, de dorit sau vrednic de dispreț. În științele sociale "valorile... reprezintă principii generale și abstracte, despre ceea ce este mai important și de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
obiectivelor urmărite inițial și a implicării cognitive în sarcină (este vorba despre estomparea elementelor/aspectelor relaționale); • înfrângerea personală devine mult mai importantă decât dezastrul comun; • mecanismul folosit de o persoană în vederea influenței altei persoane este prin excelență coercitiv. În plan atitudinal, apariția și derularea procesului competitiv/concurențial are următoarele aspecte: • implică atitudini negative, de ostilitate, de închidere, de dispreț, de respingere, de suspiciune, de bănuială, de circumspecție; • are ca punct de pornire tendința participantului de a-i exploata și de a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care îl acuzăm; căci, după părerea lui M. Dawson (2007), adevărata iertare începe atunci când "începem să ne dăm seama de cât de asemănători suntem cu persoana pe care încercăm să o iertăm" (p. 66). Iertarea autentică înlătură bariera (morală, emoțională, atitudinală) care fusese creată de către ofensă și deschide ușa recâștigării încrederii între parteneri în timp (Chapman, Thomas, 2008). În vreme ce, iertarea falsă este "o stratagemă la care recurg manipulatorii pentru a-și asigura dominația asupra celuilalt/celorlalți. Acest tip/mod de iertare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cum că generația noastră (dar mai există astăzi o generație?), ca să-i poată ajunge, ar trebui să meargă tot atât de departe în reușită pe cât au mers ei în eșec. Ne gândim că Cioran și Noica sânt doi poli teoretici între care - atitudinal - s-a mișcat cultura noastră: luciditatea pesimistă și optimismul im Trotz. "Nu crezi, îmi spune Andrei, că până la urmă în optimiștii de tipul lui Noica se realizează splendoarea umanității? Ei sânt marii benefici, naturile bune care ne mână sau ne
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
susține și explică crimele de tip "guler alb". În majoritatea societăților există un conflict normativ între cultura dominantă și diversele subculturi care susțin comportamentele de-viante. Acest conflict, odată interiorizat și resimțit de indivizi, le pro-duce acestora o stare de ambivalență atitudinală, făcându-i să oscileze între reperele normative ale culturilor aflate în conflict. Raportându-se simultan la normele și regulile de conduită ale fiecăreia dintre ele, indivizii se marginalizează. Marginalizarea este astfel o stare conflictuală resimțită de indivizi datorită participării lor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Între știință și credință este o concordanță necesară, căci știința (bazată pe raționalitate, Îndoială, metodică, experiment și demonstrație) se consolidează prin credință (care aduce sensul adevărului, binelui, dreptății, iubirii, Înțelepciunii). 2. Valorile reprezintă „standarde sociale”, cadre socialmente constituite, cuprinzând semnificații atitudinale (interpretări generatoare de atitudini) prin care un „subiect axiologic”<footnote Termenul de axiologie provine de la cuvântul grecesc axia și are aceeași semnificație cu termenul valoare, de la cuvântul latin valor = prețuire. footnote>, (individ sau grup), se raportează la un „obiect oxiologic
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de axiologie provine de la cuvântul grecesc axia și are aceeași semnificație cu termenul valoare, de la cuvântul latin valor = prețuire. footnote>, (individ sau grup), se raportează la un „obiect oxiologic” („realitate”), oferind interpretarea (Înțelesul) prin care noi ne construim comportamentele diferențiate (atitudinale). Când spunem „acest băiat este Înalt”, constatăm un fapt (În raport cu un criteriu de interpretare valid pentru toți). Când spunem Însă, „acest băiat este incorect”, interpretăm o realitate pe bază de criterii care, pe de o parte, sunt diferite de la o
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Învățare corespunzătoare; strategii de diferențiere a programelor educaționale, În acord cu natura și nivelul aptitudinilor și intereselor cognitive ale cursanților; alcătuirea bazei de date a situației curriculare de rezolvat și metodologia de cercetare a acestor date; aptitudini afective și disponibilități atitudinale pentru activitatea de consultanță (empatie, acuratețea receptării feed-back-ului, comunicativitate, optimism, energie, abilități pentru organizare și decizie etc); informare/acces la resurse curriculare formale, nonformale si informale (www.cnc.ise.ro; Consiliul Național pentru Curriculum) Curriculum-ul reprezintă aspectul teleologic al
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Probe orale; răspunsuri orale; c) Probe practice; experiențe, rezolvări de probleme și exerciții; B. Metode alternative de evaluare (moderne): a) Observarea sistematică a studenților: poate fi făcută pentru a evalua performanțele studenților dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv atitudinale; furnizează informații asupra performanțelor studenților din perspectiva capacității lor de acțiune și relaționare, a competențelor și abilităților de care dispun aceștia; • modalități de Înregistrare a informațiilor: fișa de evaluare; scara de clasificare - construită prin ordonări și gradări de date obiective
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
adapta, a diferenția, a integra, a reflecta, a generaliza, a specifica, a combina, a coordona, a organiza, a decide, a antrena operații mentale complexe pentru conectarea la situațiile reale, prin transformarea achizițiilor anterioare, a formula ipoteze, a reorganiza câmpul conceptual, atitudinal și practic, a proiecta. Toate acestea, devenite instrumente mentale și practice, dovedesc existența competențelor, care conduc la rezolvarea problemei, a situației, după anumite criterii de eficiență, calitate (cum le analizează, cum le prelucrează, cum le coordonează, cum le adaptează, cum
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Ce experiențe anterioare se pot utiliza și dezvolta? • Ce reflecții , ipoteze se pot formula în temă, diferitele etape ale activității ? • Cum se pot respecta, comunica, urmări criterii de calitate în realizarea obiectivelor, sarcinilor? • Cum se pot folosi elementele afective, motivaționale, atitudinale în rezolvarea sarcinilor? • Cum se pot sesiza dificultățile tipice, erorile și să le utilizez ca puncte de plecare ? • Cum se pot utiliza efectele construirii înțelegerii în o nouă acțiune? • Cum se pot valorifica experiențele nonformale și informale în temă? Competențe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de a gândi al educatorului, în baza experienței în diferite contexte și situații, a formării sale pedagogice, a respectării ținutei științifice, a raportării la alte modele, a sintetizării colaborării în grup. Prin mobilizarea unor astfel de resurse (cognitive, acționale, manageriale, atitudinale, motivaționale, socio-culturale) pentru rezolvarea situației complexe a viitoarei sale activități educative, într-un context dat, educatorul nu dovedește decât nivelul complexității competenței sale în pregătirea acesteia competența de anticipare, însă în diferite modalități. Dacă are o viziune de tip clasic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și apreciere a competențelor. Dar evaluarea acestora nu se va mai limita la verificarea clasică a cunoștințelor (fără a fi însă excluse), ci se va modifica chiar în acord cu conceptul de competență un ansamblu integrat de cunoștințe declarative, procedurale, atitudinale. Ele permit, în fața unei categorii de situații complexe, de a se adapta, a aborda probleme și a realiza proiecte, capacitatea de a pune în aplicare un ansamblu organizat de categorii de achiziții și atitudini, care permit rezolvarea unui număr de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a ponderii acestora în anumite etape ale școlarității, ca și pe parcursul fiecărui an și semestru școlar. Importanți în creativitate nu sunt doar factorii de natură intelectuală. Aceștia se completează cu seria factorilor de personalitate precum motivația, voința, energizarea afectivă, seturile atitudinale. În creație se exprimă în mod deosebit afectivitatea copilului, felul în care lumea externă se reverberează în sufletul copiilor. Culorile utilizate de copii în desen, expresiile folosite în limbaj, gestica și mimica în momentul în care concep lucrările pot fi
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
individuală de învățare la activitatea de grup, interactivă, în care se promovează nu competiția și ierarhizarea, ci colaborarea constructivă - extrem de fertilă pentru gândirea divergentă, creativă și productivă; produc modificări pozitive la nivelul întregii personalități în sfera afectivă, motivațională, volitivă, aptitudinală, atitudinală și relațională. Puncte slabe: necesită investiție de timp, efort intelectual și material pentru proiectarea detaliată, pregătirea efectivă și desfășurarea concretă a activităților, și deși sunt profitabile pe termen lung, se pot depăși posibilitățile de moment ale cadrelor didactice și ale
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
semnificație: pe de o parte, sugerează frumusețea fetei, iar pe de altă parte, sunt indici ai apropierii românilor de natură în actul de construire a identității fizice. Însă atractivitatea fizică devine un mijloc prin care se ajunge la o trăsătură atitudinala, precum lenea: "Ileana nu era silită să lucreze nimic. Toată vremea se gătea și visa" (p. 370). Ea refuză, de fapt, munca, considerată (Marinescu 2002: 25) "unul dintre drepturile fundamentale ale omului", nu din cauza unei reprezentări patriarhale a relației dintre
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
adopta cel de-al doilea element al identității narative binare, si anume "adevărul pentru alții" (parole tenue), care presupune o evadare din realitate. Ileana va deveni "un agent corporatist" (Fairclough 2003: 160), o nouă poziționare identitara, care va activa trăsături atitudinale (variabile latențe), precum avariția, goana după lux, lipsa onoarei: Nimic nu-mi lipsește ... în afară de cinste. E! Parcă toate fețele tinere și frumoase au cinste!..." Capabilă să producă schimbări sociale, Ileana va activa diferite roluri actanțiale (soția baronului ungur și femeia
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
În sine, izolare de colectiv, negativism, excitabilitate și iritabilitate mărite; Este imperios necesară cunoașterea până la cele mai mici detalii a subiecților, aceasta realizându-se prin anamneză, studiu de caz, observații, investigarea Îndeosebi a fondului afectiv al fiecăruia, gama tulburărilor afectiv atitudinale, fiind variată la copiii cu C.E.S.: stări și sentimente de frustrare, reacții agresive, nesiguranță, toate acestea ducând la un comportament deviant; copilul marcat de timiditate, pentru a fi stimulat, trebuie permanent recompensat, În diferite forme, vor fi evidențiate inițiativele, pe
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
elevi, educatorul trebuie să-și clarifice și să răspundă pozitiv situațiilor problemă, cum ar fi: elevi cu nivel intelectual redus; cu tulburări de vedere, auz; cu probleme de coordonare fină, ochi-mână-intelect; cu probleme În achizițiile matematice; cu probleme de comportament atitudinal negativ (rebel, violent) etc. Privitor la copiii cu CES, noutatea constă În preocuparea mai atentă, mai activă a tuturor factorilor implicați În actul educațional de cercetare, organizare, proiectare etc. Ca educator, am considerat că sunt necesare atât abordarea psiho-pedagogică a
MODALITĂȚI DE INTEGRARE A COPIILOR CU C.E.S. ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR DIN MEDIUL RURAL. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Nana POPESCU, Marcela ȚÎRU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2170]