982 matches
-
însă explicarea comprehensiva a comportamentului de consum de droguri este cel al învățării sociale, mai ales pentru etapa de inițiere a acestuia. Începând cu anii '80 un grup important de teorii care au avut o mare relevanță au fost teoriile atitudinal comportamentale. Dintre acestea subliniem Teoria acțiunii raționale a lui Fishbein și Ajzen 23, și Teoria comportamentului planificat al lui Ajzen 24. Astăzi este posibil sa prognosticam într-o măsură semnificativă comportamentul plecând de la atitudini și credințe ale subiectului sau de la
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
valorilor care modelează atitudinile; influențele contextual sociale ce modelează credințele sociale normative ale individului; influențele intrapersonale determinante asupra controlului de sine; abilitățile sociale ce conduc la autoeficiență. Flay și Petraitis consideră comportamentul ca rezultat al situației, persoanei și mediului. Influențele atitudinale, sociale și intrapersonale intervin într-un mod indepedendent și afectează într-o formă interactivă deciziile de a acționa sau nu într-un anumit mod (ex. a consuma sau nu substanțe). Modelul autocontrolului a lui Santacreu și colaboratorii (1992)35 consideră
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
a membrilor familiei? * Care sunt condițiile materiale și de locuit? * Care a fost ultima dvs. profesie? * De cât timp sunteți șomeri? * Beneficiați de ajutor de șomaj sau de alocație de sprijin? * Care dintre membrii familiei obțin un venit sigur? * Dimensiunea atitudinala * Ați solicitat un nou loc de muncă? * Ați urmat cursuri de reconversie profesională organizate de AJOFM? * Doriți să obțineți un nou loc de muncă? * Considerați că situația de șomer vă afectează statutul social? * Cunoașteți serviciile pe care AJOFM le oferă
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de intensitate redusă, și cele complexe. Analiza unui discurs compozit (care transmite emoții) poate fi orientată spre trei scopuri majore: 1) receptarea de tip diagnostic: diagnosticarea emoției se face conform regulilor semioticii psiho-medicale și vizează elementele de natură fiziologică și atitudinală (variații în mimica facială, tonusul muscular sau reacțiile electrodermice, de exemplu, oferă date importante despre starea emoțională a individului), dar și elementele de natură verbală și paraverbală (modificări asupra organizării discursului; variații ale vocii: debit, volum, timbru, intonație; gestionarea indiciilor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
îndreptățit să legitimeze o anumită ordine socială. Din acest punct de vedere, definesc ideologia în sensul unui sistem de credințe conturate într-o anumită societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale, au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți. În același timp, iau în considerare faptul că în "umbra" acestei etichete ce a fost adeseori judecată în termenii "ismelor" (liberalism, conservatorism, socialism
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
simbolic îndreptățit să legitimeze o anumită ordine socială. Din acest punct de vedere, am conferit ideologiei statutul de sistem de credințe conturate în orice societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale, au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți. Tocmai de aceea am subliniat că, fiind un factor constitutiv al realității socio-politice și, în același timp, un instrument de cunoaștere a acesteia
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ea face ca „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse” cerută de Manifestul „Contimporanului” să capete la el o tonalitate specifică, dată tocmai de această pasionalitate a adeziunii, de ardența participării la idealul colectiv. Ea va rămîne o constantă atitudinală a poetului, marcîndu-i luările de poziție nu numai din faza constructivist-integralistă ci și de mai tîrziu, cînd exaltantul peisaj mașinist spre care eul e gata să se deschidă cedează În fața tensiunii vizionare, a reveriei și visului. Mai ușor de identificat
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fără a fi comunicate verbal, doar în virtutea situației de coabitare. Regulile explicite ale educației se învață numai în măsura în care familia își propune acest obiectiv. În unele cazuri, părinții așteaptă să meargă copilul la școală pentru a scăpa de această responsabilitate. Componenta atitudinală a părinților, dominată de tradiții și mentalități exercită cea mai puternică influență asupra conduitei morale a copilului. El percepe nemijlocit reacțiile părinților și le asimilează ca atare. Fiecare familie are un cod valoric. Copiii îl descifrează uimitor de repede șil
Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
Înaintea vârstei de 15 ani). Comportamentul agresiv reprezintă atitudini și acte cu conținut antisocial, cu manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite ostile În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
Press, Thousand Oaks, 1996, trad. rom.: Mcdonaldizarea societății, Editura Comunicare.ro, 2003. Rogers, Everett M., Diffusion of Innovations, Glencoe: Free Press, New York, 1962. Roman, Miron, Axionormativitatea și reglarea raporturilor dintre persoană, status și rol. Teorii, concepte, raporturi, percepții și proiecții atitudinale, Editura Universitaria, Craiova, 2002. Russ, Jacqueline, Aventura gândirii europene. O istorie a ideilor occidentale, Editura Institutul European, Iași, 2002. Ryan, Bryce; Neal C. Gross, The Diffusion of Hybrid Seed Corn in Two Iowa Communities. Rural Sociology, VIII, martie, 1943. Sala
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și brutal; acești părinți adoptă o strategie pasivă de confruntare cu diabetul, dominată de reacții de negare și de anxietate nevrotică. O altă categorie de părinți sunt cei care rezistă șocului diagnosticării; la aceștia, progresiv vor apare reacții emoționale și atitudinale mai normale. Sunt cei care reușesc să înțeleagă că o cunoaștere cât mai precisă a bolii îi va ajuta să gestioneze boala copilului într-un mod cât mai adecvat și cât mai autonom. Dobândirea unor cunoștințe cît mai temeinice despre
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
care să exploreze aspectele psihologice și mai ales modelele de comunicare intrafamilială, care va putea astfel să consilieze adecvat membrii familiei. (3) La tânărul adult, la care diabetul zaharat apare după 25-30 de ani, la vârsta maturității, adaptarea emoțională și atitudinală față de noua sa „condiție metabolică” se face progresiv, în general, timp de 2-3 luni. Apariția, instalarea si diagnosticarea diabetului zaharat tip 1 insulino-dependent în sine, constituie pentru diabetic un stres multiplu bio-psiho-social. Astfel, perioada de 2-3 luni, iar la unii
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
medicale multidisciplinare în relația cu pacientul; - pe termen mediu: îmbunătățirea metodelor pedagogice; - pe termen lung: modificarea structurii unității de tratament și de educație a pacienților diabetici. Învățarea este procesul prin care receptorul (diabeticul) tinde să-și asimileze registrul comportamental și atitudinal al emițătorului (echipa medicală). Pe de altă parte, feed-back-ul reprezintă informația inversă, de la pacient, care va permite, într-o a doua fază de intervenție a echipei medicale, să-și ajusteze cât mai adecvat repertoriul atitudinal față de nevoile receptorului (diabeticul). Cu
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
-și asimileze registrul comportamental și atitudinal al emițătorului (echipa medicală). Pe de altă parte, feed-back-ul reprezintă informația inversă, de la pacient, care va permite, într-o a doua fază de intervenție a echipei medicale, să-și ajusteze cât mai adecvat repertoriul atitudinal față de nevoile receptorului (diabeticul). Cu cât echipa medicală va utiliza mai mult informația inversă, cu atât ea va comunica pe aceeași lungime de undă cu pacientul. Abordarea globală, holistică (simultan somatică, dar și pedagogică și psihologică) va favoriza noi condiții
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
II .2. Factori care condiționează creativitatea p. 21 II .2.1. Factori psihologici II .2.1.1. Factori intelectivi A. Imaginația B. Gândirea C. Stilul perceptiv II .2.1.2. Aptitudini speciale II .2.1.3. Factori nonintelectuali A. Sistemul atitudinal B. Motivația C. Afectivitatea D. Temperamentul E. Caracterul II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea B. Sănătatea mentală / fizică II .2.3. Factori sociali A. Condiții educative în mediul școlar și familial B. Condiții socio-economice și culturale CAPITOLUL III p.
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Carmen Crețu”>„Creativitatea este ca o stare individuală sau de grup, cu dinamică specifică, ce difuzează și se integrează în fenomenul unitar mai larg, al excepționalității umane, în interdependență cu alte stări, saturate preponderent de factori cognitivi, motivaționali, afectivi și atitudinali. Această stare conduce la apariția unui produs nou și original, cu valoare în mediul comunității de referință, la un anumit moment. ” ( Carmen Crețu, 2005, p.9) În timp ce creativitatea este un produs al întregului sistem de personalitate, nu numai al nivelului
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
procese psihice care se împart în trei categorii: I. Factorii cognitivi și de procesare intelectuală: a) Imaginația b) Gândirea și factorul ei general inteligența c) Intuiția d) Memoria II. Aptitudini speciale III. Factori noncognitivi și nonaptitudinali - factori de permeabilitate; factori atitudinali; factori motivaționali; factori de caracter. a) Trăsături pozitive de personalitate / Trăsături negative de personalitate b) Alți factori de personalitate Factori biologici (vârsta, sexul) / Factori educaționali și de experiență a vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă ) Ana
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate ) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005, pp.50-51) Andrei Cosmovici, Luminița Iacob susțin ca necesară cooperarea multimplă, în cadrul procesului de creație, a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
literatura de specialitate, considerăm că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
o corelație semnificativă a stilului perceptiv cu potențialul creativ ceea ce demonstrează pertinența utilizării lui în psihodiagnoza creativității. (Anca Munteanu, 1994, p.80) II .2.1.2. Aptitudinile - se structurează și funcționează la nivelul permeabilității ca un tot, formând anumite seturi atitudinale, raportate la valori. Aptitudinile speciale reprezintă însușirile psihice și fizice relativ stabile, care-i permit omului să efectueze cu succes anumite activități. Paul Popescu - Neveanu face distinție între aptitudini și capacități. Aptitudinile reprezintă însușirile potențiale ce urmează a fi puse
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
însușirile aptitudinii pedagogice, în principal, în trei tipuri de competențe: a) științifică; b) psihopedagogică; c) psihosocială. Situația educativă concretă este cea care poate fi tipul de competență este mai eficient. II .2.1.3. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) A. Sistemul atitudinal Atitudinea, modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale vieții sociale și față de propria persoană.. Allport (1981) denumea atitudinea „cheia înțelegerii edificiului personalității...”, cea mai adevărată sau complexă unitate de analiză și descriere a personalității
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sociale și față de propria persoană.. Allport (1981) denumea atitudinea „cheia înțelegerii edificiului personalității...”, cea mai adevărată sau complexă unitate de analiză și descriere a personalității. Atitudinile creative se structurează și funcționează la nivelul personalității ca un tot, formând anumite seturi atitudinale, raportate la valori. Atitudinile creative, apreciate ca fiind factorul principal al creativității (H. Anderson, C. Rogers, A. Maslow). Sunt legate de personalitatea creativă și includ trăsături care predispun persoana să gândească creativ și să fie productivă din punct de vedere
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Collins, Teresa M. Amabile, 2005, p. 228). C. Afectivitatea este în raport cu întregul organism, fiind o reacție concomitent organică, psihică și comportamentală, o „vibrație a lumii” în întreaga ființă. Procesele afecticve reflectă relațiile între subiect și obiect sub formă de trăiri atitudinale. D. Temperamentul este dimensiunea dinamicoenergetică a personalității care se exprimă cel mai pregnant în conduită, fiind cea mai ușor constatabilă latură a personalității. Nu există vreun tip temperamental inapt pentru creație, dar în funcție de domeniul de afirmare, este posibil ca un
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
nr. 2). Se recomandă, de asemenea, practicarea unor perioade de suspendare a notării în cadrul orelor de clasă, datorită consecințelor nefaste ale competiției excesive asupra elanului creator. Profesorul trebuie să-și asume responsabilități și în formarea la elevi a unui fond atitudinal propice creativității (încredere în sine, indiferență în modul de a fi și de a gândi, asumarea unui risc rezonabil, uman, etc). Procesul instructiv-educativ reprezintă o activitate complexă, constituită dintr-o continuă împletire ale acțiunii de predare și acțiunii de învățare
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
anterioare sub forma unui ciorchine; Sobserve așezarea înotătoarelor pe trunchiul peștilor și adaptarea lor la mediu. B Obiective afective: -Smanifeste interes și participare activla desfășurarea activităților; -Sînvețe în cooperare cu colegii; -Smanifeste o atitudine pozitivfațde protecția mediului; Obiective motorii și atitudinale: -Sdeseneze peștele, să-l modeleze din plastilină; -Snoteze părțile componente ale corpului unui pește ; Sadopte o ținutcorectîn timpul activităților de învățare. CONDIȚII PREALABILE: Elevii au cunoștințe anterioare despre părțile componente ale corpului unui animal cap, trunchi, membreă, rolul lor, taxonomia
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]