481 matches
-
idées politiques, Paris, 1959, p. 411-413. 185 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. VI, doc. nr. 3 a/1780. 186 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150). 187 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. XV, doc. nr. 24/1784, nr. 31/1784. 188 Alfred Peyersfeld, Das Fronwesen in der Bukowina unter österreichischer Werwaltung, in "Jahrbuch der Bukowiner Landes-Museums", XIX/1911, Czernowitz, p. 26 și urm. 189 Ion Bianu, Nerva Hodoș, Bibliografia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Peyersfeld, Das Fronwesen in der Bukowina unter österreichischer Werwaltung, in "Jahrbuch der Bukowiner Landes-Museums", XIX/1911, Czernowitz, p. 26 și urm. 189 Ion Bianu, Nerva Hodoș, Bibliografia Românească Veche, vol. II, București, 1910, nr. 500. 190 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. XVIII, doc. nr. 97/1785. 191 Ibidem, p. XIX, doc. nr. 10/1785. 192 Ibidem, doc. nr. 22/1785. 193 Ibidem, doc. nr. 25/1785. 194 Ibidem, doc. nr. 26, 27/1785. 195 Ibidem, doc. nr. 32
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ibidem, doc. nr. 25/1785. 194 Ibidem, doc. nr. 26, 27/1785. 195 Ibidem, doc. nr. 32/1785. 196 Rudolf Wagner, Der Parlamentarismus und nationale Ausgleich in der ehemals österreichischen Bukowina, München, 1984, p. 11-12. 197 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. XIX, doc. nr. 38/1785. 198 Ibidem, doc. nr. 36/1785. 199 Ibidem, p. XX, doc. nr. 15/1785. 200 Ibidem, doc. nr. 34/1785, 37/1785. 201 Ibidem. 202 Kriegsarchiv, Wien, HofKriegsRath, Protokoll, 1785, Dep., Lit.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
198 Ibidem, doc. nr. 36/1785. 199 Ibidem, p. XX, doc. nr. 15/1785. 200 Ibidem, doc. nr. 34/1785, 37/1785. 201 Ibidem. 202 Kriegsarchiv, Wien, HofKriegsRath, Protokoll, 1785, Dep., Lit. G, Pg. 787. 203 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. XX, doc. nr. 48/1785. 204 Ibidem, doc. nr. 53/1785. 205 Ibidem, doc. nr. 57/1785. 206 Ibidem, doc. nr. 64/1785. 207 În această direcție sugestivă este aserțiunea pe care o făcea într-o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor, vol. I, Ed. Minerva, București, 1981, p. 169-170. 37 Vlad Georgescu, Ideile politice și iluminismul în Principatele Române, 1750-1831, Biblioteca istorică XXXII, Ed. Academiei R.S.R., București, 1978, p. 88-89. 38 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. VI, nr. 3 a, f. 4. 39 Ibidem. 40 Ibidem, f. 14. 41 Paul Hazard, Gândirea europeană în secolul al XVIII-lea. De la Montesquieu la Lessing, Ed. Univers, București, 1981, p. 176. 42 Georges Gusdorf, L'avènement
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
al Bucovinei, în "Codrul Cosminului", vol. VIII, 1933-1934, Cernăuți, 1934, p. 481-488; Elena Moisiuc, Câteva date economice privind moșiile din Moldova ale fondului bisericesc bucovinean, în "Revista Arhivelor", vol. XXXV/1, București, 1973, p. 3-16. 247 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet XX, doc. nr. 16/1785. 248 Mihai-Ștefan Ceaușu, Marius Chelcu (ed.), op. cit., p. VII. 249 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet XXI, doc. nr. 27/1786; pachet XXII, doc. nr. 16/1786. 250 Ibidem, pachet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bisericesc bucovinean, în "Revista Arhivelor", vol. XXXV/1, București, 1973, p. 3-16. 247 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet XX, doc. nr. 16/1785. 248 Mihai-Ștefan Ceaușu, Marius Chelcu (ed.), op. cit., p. VII. 249 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet XXI, doc. nr. 27/1786; pachet XXII, doc. nr. 16/1786. 250 Ibidem, pachet XX, doc. nr. 52/1785. 251 Ibidem, pachet XX, doc. nr. 21/1785; pachet XXII, doc. nr. 27/1786; nr. 23/1786; nr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dacă nu clasici, cum era Eminescu, în orice caz pe cale de clasicizare, valoarea lor fiind stabilită de un consens unanim”2. Tudor Vianu n-a fost niciodată un foiletonist în sensul curent al termenului, practicând o critică de tip universitar, aulic - academică, riguroasă, urbană, de o coerență clasică. Armonia elină a personalității se regăsea în scrieri de o exemplară stringență a demonstrației și de o arhitectură luminoasă, inconfundabilă. G. Călinescu impunea în peisajul literar interbelic trăsăturile unei personalități baroce, tumultuoase, proteice
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
îndeaproape: crețuri fine, dar adânc săpate în masca feții, ochii mari, calzi, un zâmbet amabil și vag melancolic, o întreagă orchestrație a gesturilor de o aleasă distincție dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă-l văd urcând pe scările clădirii din Ana Ipătescu, până ajungea la mansarda gălăgioasă a „Luceafărului” (ediția Eugen Barbuă, făcând, cuminte ca un școlar, corecturile tipografice la rubrica „Distinguo”, iar apoi, abandonându-se, cu o vădită satisfacție, conciliabulelor cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
până la ora 10, extrem de interesant. Frig la întoarcere. Cornaro mă însoțește. Duminică, 14/26 august. Viena. Ora 8 la liturghie în capela burgului. Ora 9½ la Belvedere, vizitat colecția de pictură până la ora 10 ½. La gara de sud, acolo consilierul aulic von Claudy. Plecat cu el, Cornaro și Wolkenstein la Bader, enorm de cald. Acolo, la gară, arhiducii Albrecht și Wilhelm, care mă duc la Weilburg. Ora 12 acolo. Dejun. Arhiducesele Elisabeta, Maria. Arhiducele Rainer încă la mine. După dejun promenadă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
al unui simbolism ușor accesibil omului din acea perioadă 18. Referitor la aceste manuscrise, reprezentativă este intervenția călugărilor irlandezi din secolul al VII‑lea d.Cr., care au împodobit inițialele textelor sau chiar pagini întregi cu elemente decorative, iar la școala Aulică a lui Carol cel Mare au apărut și ilustrații figurative. Odată cu apariția ordinelor religioase, arta romană este profund influențată: urmând calea deschisă de benedictini, călugării de la Cluny și cei de la Cîteaux au adus o contribuție esențială în modelarea sculpturii și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sunt rejectați de sistemele politice din țările de origine și au impresia că, punându-se la dispoziția marilor finanțe mondiale trebuie să impună voința acestora. Poate majoritatea sunt niște EBA și Becali ceva mai școliți. Nici Poarta Otomană sau cancelaria Aulică de la Viena nu erau atât de vehemente cu popoarele aflate sub dominația lor, ca acești satrapi europeni actuali. Un lider, care astăzi este destul de șifonat, al acestei Huniuni Europene, este și cancelarul Germaniei, primul cancelar femeie din istoria acestei țări
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
al unui simbolism ușor accesibil omului din acea perioadă 18. Referitor la aceste manuscrise, reprezentativă este intervenția călugărilor irlandezi din secolul al VII‑lea d.Cr., care au împodobit inițialele textelor sau chiar pagini întregi cu elemente decorative, iar la școala Aulică a lui Carol cel Mare au apărut și ilustrații figurative. Odată cu apariția ordinelor religioase, arta romană este profund influențată: urmând calea deschisă de benedictini, călugării de la Cluny și cei de la Cîteaux au adus o contribuție esențială în modelarea sculpturii și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
instituția ar fi durat, ea ar fi asigurat acestora o preeminență deplină asupra autorității imperiale. Maximilian I a făcut totul pentru a o desființa, și pentru aceasta i-a suprapus în anul 1501 un alt organism, ales de el: Consiliul aulic (Reichshofrath). De asemenea, a creat o armată puternică la dispoziția sa, formată din infanterie (Landsknecht) și cavalerie (Ritter). În aceste condiții, "regența imperială" se dizolva de la sine, în anul 1502. În perioada ce corespunde sfârșitului domniei lui Maximilian I și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
scriitorilor, dacă nu clasici, cum era Eminescu, în orice caz pe cale de clasicizare, valoarea lor fiind stabilită de un consens unanim" . Tudor Vianu n-a fost niciodată un foiletonist în sensul curent al termenului, practicând o critică de tip universitar, aulic - academică, riguroasă, urbană, de o coerență clasică. Armonia elină a personalității se regăsea în scrieri de o exemplară stringență a demonstrației și de o arhitectură luminoasă, inconfundabilă. G. Călinescu impunea în peisajul literar interbelic trăsăturile unei personalități baroce, tumultuoase, proteice
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
îndeaproape: crețuri fine, dar adânc săpate în masca feții, ochii mari, calzi, un zâmbet amabil și vag melancolic, o întreagă orchestrație a gesturilor de o aleasă distincție dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă-l văd urcând pe scările clădirii din Ana Ipătescu, până ajungea la mansarda gălăgioasă a "Luceafărului" (ediția Eugen Barbuă, făcând, cuminte ca un școlar, corecturile tipografice la rubrica "Distinguo", iar apoi, abandonându-se, cu o vădită satisfacție, conciliabulelor cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pricina din Familia a fost retras, de altfel, de pe piață, iar Analfabeților circulă în còpii manuscrise și dactilografiate în toată țara (...). Cât privește bizantinismul și duplicitatea lui Vasile Nicolescu, ele sunt notorii. în particular însă, acest personaj cultivă poezia estetă, aulică, total dezangajată și traduce ostentativ în special poeți anglo-saxoni. Mai mult, când șeful statului cu prilejul recentei ședințe inchizitoriale a somat pe față pe poeți să se inspire numai din poezia populară românească, Vasile Nicolescu publică, în numărul următor din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
consul rus în Principate, și-a făcut apariția la București, cu toate că Beratul de acreditare nu a venit decât doi ani mai târziu. Inițiativa Rusiei a fost urmată, în 1783, de Austria, care l-a desemnat pe J. S. Raicevich “secretar aulic” habsburgic la București, iar în 1790, de Prusia, deși aceasta numise încă în 1784 pe profesorul silezian J. Köning în calitate de consul al său la București. în 1796 a venit rândul Franței republicane, care promova o politică din ce în ce mai ofensivă, inclusiv în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a mortalității ridicată de la 0 la 15 ani, boli epidemice (difterie și bubatul) din unele sate, mai mult decât atât ,,neinteresarea părinților și puținul sprijin al organelor politice”. În perioada cuprinsă între 1726-1855, învățământul local era administrat direct de Trezoreria aulică, iar între 1855-1902, școala a intrat sub administrația StEG-ului, pentru ca între 1902-1918 să fie administrată și controlată direct de Regatul maghiar. Existența unei școli confesionale catolice în Bocșa Montană poate fi justificată printr-o notă scrisă din 1746, când
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
relansarea reformei școlare. Se considera că una dintre cauzele răscoalei era lipsa de educație a populației, fapt pentru care Consiliul Locotenențial a intervenit energic pe lângă biserica ortodoxă în direcția urgentării procesului de organizare a rețelei școlare, măsură considerată de cercurile aulice, în spiritul iluminismului, drept soluție panaceu în vederea asigurării ordinii sociale. Consiliul Locotenențial, în baza unui decret imperial, prin ordinul nr. 28.128, din 13 septembrie 1784, solicita comitatelor să elaboreze proiecte detaliate de organizare a școlilor poporale în limbile naționale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
că scriitorii atestă uzul limbii literare și, ca atare, de la ei s-ar putea deprinde acest uz, trecîndu-se cu vederea faptul că cei mai mulți scriitori introduc în opera lor elemente dialectale, familiare sau argotice și deci nu au o limbă exemplară, aulică și supradialectală. Prin urmare, scriitorii români nu au în tradiție folosirea limbii după norme riguroase, iar atestarea fenomenelor în lucrările de lingvistică numai prin limba lor este o procedare greșită și unilaterală, căci sugerează ideea că româ-na, spre deosebire de celelalte limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
clădiri cu valoare de simbol, precum Palatul voievodal, în jurul cărora, în timp, au apărut altele ale căror fațade punctau stiluri diferite de artă. Spectacolul istoric se transformă ușor, ușor în cel al echilibrului constructiv, marcat, tot în timp, de fastul aulic, decorativ și pitoresc. Ulițele urbanului capătă îmbrăcăminte de stradă, iar clădirile se înalță ca niște zidiri gândite pentru veșnicie. Din loc în loc, bisericile, protejate împotriva unor inevitabile invazii, adăposteau tezaurele religioase și străjuiau zonele ca pe niște spații luminoase. Arhitectura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
au păstrat o anumită distanță, "apolitismul" lor de azi e axat pe cultul noului șef. Dintr-un anumit punct de vedere ei sînt într-adevăr "apolitici". "Apolitismul" este chiar conduita firească a cetățenilor într-un regim în care șeful gospodărește aulic cetatea. Simpli oportuniști, "literatorii" pătrund de voie de nevoie în "sfînta familie" neocomunistă al cărei "apolitism" duce țara într-o fundătură istorică. "Autonomia esteticului" e un reducționism dedus din "apolitismul" angajat. Eugen Simion, care o proclamă ca pe o blagosloveștenie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
perioade, patru biserici fuseseră ridicate în primul rând pentru curțile domnești (Vaslui, Hârlău, Iași, Milișăuți), iar două, Putna și Pătrăuți erau bisericile unor mânăstiri. De aceea “Pictura exterioară a bisericilor moldovenești nu poate fi decât o operă de inspirație exclusiv aulică destinată să exprime, pentru văzul și înțelegerea tuturor măreția și splendoarea puterii monarhice”. Se poate ca Ștefan însuși să poruncească zugrăvirea fațadei vestice a bisericii de la , unde era înfățișată Judecata de apoi. Alte biserici cu pictură exterioară sau numai pregătite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu turlă pe naos”, susținută de 12 stâlpi și cu alte două turle în partea vestică este un monument desăvârșit de arhitectură medievală răsăriteană, expresia unui mod original de integrare a modelului bizantin și a altor influențe stilistice în tradiția aulică valahă. Din descrierea lui Gavriil Protul se deduce că, după modelul templului lui Solomon și al canoanelor bisericești, „au făcut în mijlocul tinzii bisericii 12 stâlpi înalți tot de piatră cioplită și învârtiți foarte frumos și minunați, care închipuiesc pe cei
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]