2,645 matches
-
și aplicate la partea inferioară a fluviului. "L'Independance roumaine" ne-a dat o probă, publicând avanproiectul de regulament, preparat sub inspirația cancelariei de la Viena. Nu se face nici o mențiune de libertatea navigației, și aceasta după un amendament al delegatului austro-ungar. Mulțumită acestui subterfugiu Austro-Ungaria înțelegea să oprească accesul Dunării de Sus nețărmurenilor, dintre cari e drept că și ea face parte; însă ea și-ar fi reluat toate drepturile prin mijlocul unor convențiuni particulare, obținute sau impuse României, Serbiei și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu ea prin legăturile celei mai vii recunoștințe, trecând contra voinței sale sub protectoratul Austriei, rivala Rusiei în Comisia orientală. Dar oare asta-i tot? Desigur că nu. După ce și-ar fi stabilit supremația politică și comercială până la Galați Imperiul austro-ungar n-ar avea nevoie decât de o mică silință pentru a o-ntinde până la Sulina. Se va zice că Comisia europeană pentru navigația Dunării de Jos e în vigoare și că nu se va lăsa ușor suplantată. Cu toate acestea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Acesta ni se pare a fi adevărul asupra polemicei ridicate de ziarele oficioase din Viena și Berlin. Adevărul e în plină contrazicere cu ele. După cele ce zic ele, Rusia și Anglia ar fi conspirat pentru a despoia pe Imperiul austro-ungar de partea sa de supravegheare a Dunării și pentru a-i lega mâinile. Dacă s-a conspirat undeva însă, în afacerea în cestiune, aceasta nu s-a întîmplat nici în Londra, nici în Petersburg, ci într-o altă capitală. E
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Austria. Autorul acestei lucrări se silește a demonstra că aceste pretenții sânt condamnate prin Tractatul de la Berlin și că ele nu se pot realiza decât compromițîndu-se grav libertatea navigațiunii pe Dunărea de Jos în folosul unui fel de monopol austro-ungar în mai multe rânduri am examinat noi înșine situația legală consacrată prin diferitele tractate cari regulează materia aceasta, Tractatul de la 1856, Convenția din 1871, opera Congresului de la 1878, și am constatat că un singur principiu domină toate dispozițiunile luate de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că un singur principiu domină toate dispozițiunile luate de Europa în cestiunea aceasta, și anume dreptul egal pentru toate puterile de-a controla executarea reglementelor ce se vor face pentru mănținerea liberei navigațiuni. De la acest principiu s-a abătut cabinetul austro-ungar revendincînd o poziție privilegiată pe partea râului dintre Porțile de Fier și Galați. Această revendicare - zicea ieri încă "Pesther-Lloyd" - purcede din sentimentul pe care-l are guvernul austriac despre datoriile esențiale ce i le impune grija de-a veghea la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
exact decât proiectul austriac nu numai articolului 55 al Tractatului din Berlin, dar și tuturor hotărârilor internaționale câte s-au luat, de la 1856 încoace, în privirea navigației Dunării. Ziarul "Le Parlement" recunoaște că plângerile ridicate prin memorandul român în contra propunerilor austro-ungare sânt întemeiate; socoate însă că combinația sugerată în acea scriere nu ține îndestul seamă de interesele economice ale Austro-Ungariei, căci - zice ziarul - cine-i cuminte nu poate cere de la cabinetul din Viena de-a se dezinteresa într-un mod absolut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vedere că acest drept de control Austria [î]l va exercita ca membră în Comisia Europeană, căreia-i va fi rezervat controlul suprem asupra executării reglementelor. Îndealmintrelea nu putem repeta îndestul că acest sistem e chiar acela pe care plenipotențiarii austro-ungari înșiși l-au pus înainte în Congresul de la Berlin, ceea ce dovedește că el apără îndeajuns interesele Austro-Ungariei. [ 20 septembrie 1880] ["CESTIUNEA DUNĂREANĂ PREOCUPÎND... "] Cestiunea dunăreană preocupând în mare grad presa europeană, reproducem din "Le Nord" articolul de la vale, care cuprinde
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dunării. Această putere cere, precum se știe, crearea unei Comisii Mixte, compusă din delegații Austro-Ungariei, României, Serbiei și Bulgariei, spre a supraveghea executarea reglementelor cari vor fi elaborate pentru navigarea între Porțile de Fier și Galați, Comisie în care delegatul austro-ungar va avea să exercite pe de-a pururea prezidenția și, în caz de împărțeală a voturilor, acela al delegatului ei să fie precumpănitor. "Times" întreprinde să dovedească că tratatele justifică aceste pretențiuni. Adevărul e că ele sânt absolut condamnate de către
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Iată compunerea Comisiei Mixte prescrisă de Tractatul de la Berlin pentru elaborarea reglementelor. Nici o situație privilegiată nu i se creează Austriei, care figurează în Comisie cu același titlu cu carele figurează toate celelalte puteri mari. Alături cu această Comisiune Mixtă guvernul austro-ungar propune de-a institui o a doua Comisie, în care să aibă preponderanță, pentru supravegherea executării reglementelor. Dar de-o asemenea a doua comisie nu se face mențiune, nici esplicită, nici implicită, în Tractatul de la 1878. E învederat cu toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale tuturor pavilioanelor, până la stingerea datoriei contractate pentru executarea acestor lucrări. Acest articol nu consacră nici într-un chip, precum crede "Times", o pretinsă preponderanță a Austriei. Se vede, din cele ce preced, că tratatele, departe de-a justifica pretențiile austro-ungare, le condamnă formal. De aceea "Corespondența ungară" se și pune, spre a le susținea, pe un teren cu totul altul. "Austria, zice foaia contelui Bethlen, nu apără numai propriele ei interese, ci și acelea ale ordinei, ale dezvoltării navigației și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a o izola pe Englitera pe rizicul și pericolul ei, dacă va voi să recurgă la măsuri mai energice; a protesta cu energie atunci și a împiedeca orice abuz al dreptului de intervențiune, acestea sânt liniile generale ale politicei monarhiei austro-ungare. "Pesti Naplo" se esprimă într-un mod și mai clar. El publică o conversație cu un înalt personaj politic din Viena (d. de Haymerle), a cărei esență iată-o: Nici curtea, nici ministerul de externe nu doresc războiul. Nimeni nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grecești nu interesează pe Austria. Punctul important e Bulgaria. După fața ce-o iau lucrurile cată să ne așteptăm peste cel mult șase săptămâni la tentativa unei uniri a Bulgariei cu Rumelia orientală și aceasta e eventualitatea pe care monarhia austro-ungară n-ar suporta-o cu indiferență. Diplomația austriacă se silește în acest moment de-a mănținea acest punct important al Tratatului de la Berlin. Pentru a păzi acest interes vital al monarhiei ea trebuie să cugete la alianțe. Germania e în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a păzi acest interes vital al monarhiei ea trebuie să cugete la alianțe. Germania e în prima linie aceea al cărei veto ar putea modera pe Rusia și ar garanta pacea. Dar, dacă Rusia nu va urma sfatului acestuia, monarhia austro-ungară va fi obligată ca, sprijinindu-se pe Germania, să-și asigure prin puteri proprie limitele intereselor ei. Îndealtmintrelea monarhia austro-ungară caută a evita cât se poate de mult războiul cu Rusia. Afară de Germania, Italia va fi în cestiunea Orientului cea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cărei veto ar putea modera pe Rusia și ar garanta pacea. Dar, dacă Rusia nu va urma sfatului acestuia, monarhia austro-ungară va fi obligată ca, sprijinindu-se pe Germania, să-și asigure prin puteri proprie limitele intereselor ei. Îndealtmintrelea monarhia austro-ungară caută a evita cât se poate de mult războiul cu Rusia. Afară de Germania, Italia va fi în cestiunea Orientului cea mai bună aliată a monarhiei, daca va fi câștigată printr-un sistem de compensații. În acest sens diplomația austriacă lucrează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la sosirea M. Sale împăratului Austriei în Bucovina s-ar fi ivit între populațiunile române niște emisari cari sfătuiau pe săteni să nu iasă întru întîmpinarea lui, ci să aștepte venirea împăratului celui românesc. În state mari, precum e monarhia austro-ungară, unde există colțuri de țară și plaiuri de munte nepătrunse de mișcarea prezentului și trăind cu totul în trecut în privirea limbei, obiceielor și tradițiilor, formarea unei asemenea mitologii istorice despre împărați românești e în adevăr posibilă. Există în Albania
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a ne alege stăpân. Iată-l în toată întinderea. Nu putem reciti Tractatul de la Berlin din 1878 făr-a recunoaște că alianța între Germania și Austria se hotărâse de pe atunci, că principele de Bismarck și contele Andrassy concepuseră deja pentru monarhia austro-ungară proiectele de estenziune cătră Orient cari au început a se realiza astăzi și că, în fine, dispozițiile Congresului au fost pre cât se poate îndreptate în înțelesul acesta. Clauza relativă la ocuparea Bosniei și Herțegovinei ar fi o dovadă îndeajuns
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alegătorii pentru a numi o alta. Rămâne a se ști ce va hotărî țara. Dar ce poate face decât virtute din necesitate? Am zis-o deja în privirea certei dintre România și Austria asupra navigației Dunării: dezbaterile acestea între monarhia austro-ungară și micile state libere ale Turciei nu sânt decât epizoduri ale rivalității între Viena și Petersburg. Până să vie ziua luptei cu armele și ziua împărțelei cei doi rivali caută a stabili în toate chipurile protectoratul lor asupra naționalităților dunărene
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
precum ni se anunță, la Constantinopol un duplicat al invitației trimise la Sofia. Se va ocoli în orice caz dificultatea aceasta și, daca Poarta e cu minte, nu va pune preț prea mare pe-o formalitate. Din punctul de vedere austro-ungar n-ar fi tocmai pernicios daca votul Bulgariei s-ar da în Comisie de cătră un delegat al Turciei, căci atunci partidul rusesc, contrar nouă în cestiunea dunăreană, ar păgubi un vot. Dar de-o asemenea schimbare nu poate fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Petersburg. Această părere o au îndealtmintrelea toți în privința guvernului actual. Nu ne va prinde mirarea așadar când voința roșiilor de a rămânea la putere va căta să se pună în armonie cu cerințele modificate, însă în esență aceleași, ale monarhiei austro-ungare. Aceste cerințe au desigur în d. Boerescu un călduros sprijinitor. [ 27 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 421} AFACEREA CONTA-PANU Scrisoarea unui ministru și corespondența noastră particulară din Iași ce le-am publicat alaltăieri sânt obiectul aproape exclusiv al convorbirilor și punerilor la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
convențiunii între Austria și Serbia relativă la drumurile de fier sârbești. Acest din urmă stat se obligă prin acea convențiune de a construi pe teritoriul său linia de drum de fier care are să pună în legătură căile ferate ale monarhiei austro-ungare cu Salonicul, deci cu marea Egeică. Această veste - în aparență neînsemnată - anunță cu toate acestea realizarea uneia din dispozițiile, precum se știe, atât de bine și de depărtat cumpănite ale Tractatului de la Berlin și e de importanță, de gravitate chiar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
susții că vrei să mergi într-un loc pe care nici nu-l cunoști? O! De câte ori nu mergem într-un viitor necunoscut, replică avocatul apărării. Mă opun, strigă procurorul. În sală, o doamnă din asistență îi explică vecinei: E spion austro-ungar! Dar Austro-Ungaria nici nu mai există! Și ce?! Mă înveți dumneata pe mine? Se trage din Nero, hotărî cealaltă, după o matură chibzuință. Și cu trenul jefuit cum rămâne? se interesă reprezentantul presei. Pentru banii furați de ce nu-l trageți
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
tîrziu jurnalistul Bohumil Pecinka. Odat... Încheiat... s...rb...toarea creditului, Începe a doua etap... a tranziției, pe care o putem numi anii de sfîrșit al visului: națiunea revine la m...runta ei viat... de valori sigure, moștenire amestecat... a monarhiei austro-ungare și comunismului. Num...rul societ...ților Înscrise În registrele comerțului scade, multi Întreprinz...tori sînt mulțumiți c... se pot Întoarce la statutul de salariați, serviciile publice reîncep s... atrag... lume, iar economia «gri» Înflorește. Marele joc Monopoly s-a Încheiat
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Transilvania și autoritățile de la Pesta și Viena. Programul cultural și literar era mai vag. Notabilă este grija, statornic anunțată și în editoriale, pentru cultivarea limbii române. Gazeta a fost totuși criticată de T. Maiorescu, odată cu celelalte jurnale românești din Imperiul austro-ungar, pentru exagerări etimologiste și forme străine de spiritul limbii noastre. În primii ani de apariție, la C. au scris mulți dintre cei mai cunoscuți literați transilvăneni ai epocii. Spre deosebire însă de „Gazeta de Transilvania” sau de „Familia”, Sigismund V.
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
int/structur/countries.htm, accesat la 13.06.2012); toate țările sunt foste membre ale Blocului sovietic până în anul 1989; c) Motive de ordin cultural Și religios: toate cele Șase țări s-au aflat în contact cu numeroase imperii (Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Imperiul Prusac), care Și-au lăsat amprentele asupra culturii locale; predomină religia creștină (ortodoxia în România Și Bulgaria, catolicismul în Republica Cehă, Slovacia, Polonia Și Ungaria) (https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/index.html, accesat
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
în relație cu nevoia de schimbare a stării de acasă. După 1860, reintră în viața politică, devenind un militant energic care, alături de alții, avea de reprezentat interesele românilor în Dieta din Sibiu și în Parlamentul din Viena. În vremea dualismului austro-ungar, proclamat în 1867, adept al direcției pasiviste, el susține afirmarea cât mai sistematică și completă a individualității naționale românești. Se mută la Sibiu și editează ziarul „Observatoriul” (1878-1885), unde publică mai ales studii istorice și sociologice. Participă, în 1881, la
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]