18,017 matches
-
Pictures of Roumanian country, by...,With two maps and sixty-three illustration (Fischer Unwin, XII+379 p.). încă de la motto-ul cărții, care reproduce o opinie a lui Alexandru Lahovary, ,}ăranii, partea cea mai numerousă și mai interesantă a poporului românesc", autoarea își declară opțiunea de a prezenta România prin istoria ei și prin civilizația ei tradițională, prin cultura țăranului român. Face mai întâi un istoric al poporului român, prezintă o serie de evenimente și figuri reprezentative (Ștefan Cel Mare, Mihai Viteazul
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
lăudată de Simion Mehedinți în recenzia din Convorbiri literare: ,De la început, o calitate prețioasă: descrierea în aceste pictures nu e în genul ieftin și inutil al impresioniștilor, care încarcă paginile lor de multe culori și multe detalii așa-zise pitorești. Autoarea a avut ideea originală de a descrie pe țăran, pe cât se poate, prin el însuși, adecă prin poezia populară. Pentru publicul englez așa de cunoscător în ce privește descrierile de călătorii, maniera aceasta de a descrie va fi, suntem siguri, foarte apreciată
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
vor găsi în cartea Terezei Stratilescu informații prețioase, avem, din spațiul englez, un singur exemplu, și anume Helen Beveridge Murgoci, care în studii ale sale despre spiritualitatea populară românească, tipărite în celebra publicație engleză Folklore, a folosit informații din cartea autoarei românce. Peste ani, în cartea amintită, N. Iorga scria că Tereza Stratilescu ,a dat în englezește o bună carte despre români." Cât îi privește pe etnografii români, aceștia nu s-au aplecat asupra cărții din 1906. Și acum câteva date
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
ani, în cartea amintită, N. Iorga scria că Tereza Stratilescu ,a dat în englezește o bună carte despre români." Cât îi privește pe etnografii români, aceștia nu s-au aplecat asupra cărții din 1906. Și acum câteva date biografice ale autoarei. S-a născut la 13 aprilie 1862 la Tarcău, județul Neamț, și-a făcut studiile liceale și universitare la Iași, unde a fost, din 1895, profesoară de istorie și apoi, din 1902, directoare la Externatul de Fete din Iași, devenit
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
și Litere. Debutul fulminat al Almudenei Grandes, cu Vârstele lui Lulu, bestseller erotic care a revoluțional literatura spaniolă, a impus-o drept una dintre cele mai originale scriitoare tinere ale lumii hispanice. Castele de carton, cel mai recent roman al autoarei, finalist al Premiului Internațional Rómulo Gallegos în 2005, este o poveste despre artă, sex, dragoste și moarte. Despre un trio amoros - doi băieți și o fată - și paradisul visat, care devine paradisul pierdut. María José Sanchez crede că vocația ei
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
Să vezi Florența e-o zădărnicie;/ Știind că nu o poți oricând vedea./ Dar poate că și ea resimte, știe/ Și-o doare dorul din dorința ta." (Florența). Poeziile sunt, după cum se poate vedea, aproape debile, inclusiv sub raportul versificației, autoarea luând - sau înțelegând - din tradiționalismul pe care ambiționează să-l continue numai aspectele exterioare. O dată găsite perechile nu/ umplu, mor/ dor, vedem/ tandem, zădărnicie/ știe, strofele sunt gata: autoarea le scrie parcă de la dreapta la stânga, umplând spațiul cu rumeguș lexical
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
sunt, după cum se poate vedea, aproape debile, inclusiv sub raportul versificației, autoarea luând - sau înțelegând - din tradiționalismul pe care ambiționează să-l continue numai aspectele exterioare. O dată găsite perechile nu/ umplu, mor/ dor, vedem/ tandem, zădărnicie/ știe, strofele sunt gata: autoarea le scrie parcă de la dreapta la stânga, umplând spațiul cu rumeguș lexical și aberații semantice. Pentru Carolina Ilica, norii care stau sunt "stătuți", iar Florența "resimte", "știe", "o doare dorul din dorința ta". Din necesități volumetrice, unele versuri reiau, pur și
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
cer/ având frunzele-n formă de inimi/ în fibrilație..." (Împădurire). Dacă aici câte un cuvânt e plasat anapoda, tulburând platitudinea strofei în felul toporului aruncat în apă, în alte contexte se înșiră versuri înmărmuritoare, care dau întreaga măsură a non-talentului autoarei: "Memoria atârnă stupi/ Înghesuiți, de cumințenii" (Lana); În delicate golfuri îmi adună/ Avântul răsuflării" (Douăzeci și trei); Ea e cea care știe s-aștepte,/ Pardosind cu brânduși încăperea"; "Ca-ntr-un ogor roditor el și-a pus/ Sămânța-mbuibată de-acea
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
în imaginarul său, de un singur element, cel mult două. Carolina Ilica se pare că face excepție și din acest punct de vedere, atestându-și complexitatea eului ei poetic, apropiindu-se, deci, de marea excepție a liricii românești, Mihai Eminescu"), autoarea de un "rafinament uneori excepțional" (Mircea Iorgulescu), cu o "delicatețe prerafaelită" (Al. Cistelecan), "o Elisabeth Browning a noastră" (Laurențiu Ulici), "o Ana Ahmatova a poeziei române" (Octavian Soviany). Asemenea evaluări critice par să fi fost făcute într-o stare de
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
se refere la un alt autor decât cel al inepțiilor de mai sus. Nici măcar tradiționalismul Carolinei Ilica nu este unul veritabil, cu scufundarea în humusul Patriei, materializarea viziunii și echivalarea țăranului român cu un Hristos contemporan, ca la Ion Gheorghe. Autoarea improvizează pe diferite partituri lirice (Eminescu și Blaga, în primul rând, apoi Coșbuc), preluând mimetic imagini din fondul consacrat (obrazul fraged și împurpurat al fetei, părul ei moale, desfăcut pe umeri, mâna dogoritoare a Zburătorului...), pentru a le compromite prin
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
a fost tot Germania, poetul Leonid Dimov și prozatoarea Dana Dumitriu au repurtat asupra colegilor de la România literară o victorie strivitoare: la "pariurile" organizate în redacție, la care specialiștii au pierdut încă din optimi sau sferturi, oniricul Dimov și viitoarea autoare a romanului istoric Prințul Ghica, la drept vorbind afoni într-ale fotbalului, au fost cel mai aproape de pronosticul corect. Atunci finala s-a jucat între Germania și Olanda, iar Germania a învins. Situația s-a repetat oarecum în 2006, când
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
a limbii române (2005, volumul I, p. 559-561), Gabriela Pană Dindelegan discută în detaliu situația actuală a variațiilor pe care le prezintă aceste tipuri de verbe, cu diferențe de comportament adesea greu de explicat și cu tendințe contradictorii; printre altele, autoarea constată, pe de o parte, tendința de abandonare a sufixului, la verbele deja existente, și - pe de altă parte - marea productivitate a tiparului cu sufix în procesul de creare și adaptare de noi verbe. Dinamica limbii române actuale e în
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
din jurnalul Mariei Bashkirtseff. Mi se pare crîncen de superficial și mediocru. își descrie tot timpul rochiile și este în general Ťpetite filleť. La 22 de ani - cîți avea în anul acela - cam înapoiată". Cu atît mai impresionante apar opiniile autoarei noastre cu cît jurnalul său nu pare, ca atîtea altele, destinat publicității, "căci, cu toate că nici prin gînd nu-mi trece să public așa ceva, vreau, cel puțin, recitind aceste pagini, să nu urlu de stupiditatea lor". Nici un artificiu, nici o intenție de
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
tuturor celor ce nu "dilematizăm" comunismul... în sfîrșit, menționînd "sinceritatea aproape brutală", "umorul adesea negru", "mefiența", "tonul caustic" ale "Ťromanuluiť non-ficțional" semnat de Tia Șerbănescu, id est jurnalul acesteia, Liana Cozea și-ar putea încheia volumul semnînd următoarele rînduri ale autoarei Femeii din fotografie: "Sînt un cititor rău cu cărțile femeilor - poate pentru că știu că ele, cunoscînd mai bine nemulțumirea, trebuie să se ferească să o trezească. Dar cînd aceste cărți sînt bune, ele mă bucură mai mult decît celelalte, nu
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
Ileana Iordache Deoarece în volumul Dnei Monica Lovinescu Jurnal 1998-2000 apărut recent la Ed. Humanitas, este redat un fragment de conversație dintre Dvs. și autoarea volumului, în care din nou, numele și memoria tatălui meu sunt calomniate de Dvs., mă văd obligată să vă reamintesc următoarele: În anul 2005 a apărut la Ed. Humanitas Jurnal 1996-1997 al Dnei Monica Lovinescu. în el este menționat telefonul
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
fost singurul. A mai existat însă o situație similară, dar nu tocmai, cînd am lucrat la filmul Julia (pentru care a luat Oscarul pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar, vă reamintesc), în 1978. Co-scenarista era Lillian Hellman, autoarea poveștii pe care se baza lungmetrajul, poveste publicată în volumul Pentimento (una dintre cele trei părți ale memoriilor scriitoarei - n. red.). Ea a fost cea care i-a sugerat regizorului Fred Zinneman ca eu să joc rolul Juliei, iar el
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
virtuților actului cultural autentic. Ajuns la cea de a IX-a ediție, „Punți de lumină” este un astfel de proiect: profesionalismul, ambiția, rigoarea, exersate în timp și dublate de o îndelungată și prodigioasă experiență jurnalistică, au scos-o, definitiv, pe autoare din „banca debutanților”, atât în calitatea ei de promotor, cât și în aceea de manager de proiect. Evenimentul, la debutul căruia a fost prezent viceprimarul municipiului Târgu-Mureș, Claudiu Maior, a avut loc vineri, 2 octombrie, la sala „Tonitza” a Hotelului
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
Scriitorilor din România, prin grija dlui George Roca, va fi editată o revistă pentru copiii români din cele două județe. Manifestarea de la sala „Tonitza” a continuat cu o serie de lansări de cărți, marcând debutul editorial al prozatoarei Mihaela Rașcu, autoare a volumului „Nebănuitele fețe ale secundei”, apărută în acest an la Editura „Nico” (editor - Nicolae Băciuț), o culegere de proze scurte, cuprinzând de la povestiri pentru copii până la texte SF, „metamorfoze ale secundei” ce marchează adesea, pe termen lung, traseul unor
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
Nico” (editor - Nicolae Băciuț), o culegere de proze scurte, cuprinzând de la povestiri pentru copii până la texte SF, „metamorfoze ale secundei” ce marchează adesea, pe termen lung, traseul unor destine. „Viața este o suită nesfârșită de alegeri” - este crezul artistic al autoarei, în cartea căreia Mariana Cristescu, semnatară a prefeței volumului, deslușește un stil „elegant, dar ferm, o scriitură girată de talent și tenacitate”. Tot la editura amintită a fost publicat, în acest an, romanul lui Al. Florin Țene (președintele Ligii Scriitorilor
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
de politică de stat”, Mariana Cristescu notând, în prefață, că ni se oferă „o carte puternică, frumoasă, necesară, atât prezentului, cât, mai ales, viitorimii”, în timp ce George Roca vede în autor „un promotor cultural și inițiator al școlii „glob modernismului”. În calitate de autoare, de această dată, Mariana Cristescu a avut de „înfruntat” aprecierile critice la adresa volumului său de publicistică „Gustul cenușii”, Editura „Vatra Veche” 2015 (editor - Nicolae Băciuț). Subiecte fierbinți, subiecte „la zi” alcătuiesc un volum care spune „nu” refuzului comunicării, cu „fapte
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” Sibiu, Pr. Prof. Univ. Dr. Theodor Damian - poet, editor și promotor cultural - New York - SUA, scriitori și alte personalității culturale remarcabile, inclusiv ing. Mihai Plămădeală - unul dintre frații marelui dispărut, alt intervievat de seamă fiind însăși autoarea Maica Anastasia Buda, care a stat în preajma Mitropolitului o lungă perioadă de timp, o parte din arhiva foto publicată aparținând acesteia. Pe parcursul a 358 de pagini, cartea pune în evidență dimensiuni esențiale și imagini portretistice cu totul inedite ale sufletului
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
-o, cu ani în urmă, în vreme ce lucram, în Statele Unite, la cartea mea Rereading (1993). Maestrului îi fusese trimisă spre examinare colegială o versiune timpurie, fragmentară, a romanului Eleanor, în curs de elaborare de prietena sa, d-na Humphrey Ward (1851-1920), autoare de mare succes în epocă. Henry James îi scrie, la 26 iulie 1899, că, citind manuscrisul ei, cedase "nevoii mele irezistibile de a mă întreba, subiectul fiind dat, în ce fel s-ar putea plasa cititorul mai bine în prezența
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
momentul de față, în plan științific - care elimină falsele probleme, inutilele dispute terminologice și obsesiile analizei gramaticale unice. Complexitatea faptelor nu e subordonată nici schemelor tradiționale, nici acelor modele de analiză modernă devenite autoreferențiale, preocupate obsesiv de coerența teoriei înseși. Autoarea, unul dintre cei mai importanți lingviști români, profesoară care a marcat gîndirea multor generații de studenți la Litere, specialistă în gramatică dar și cunoscătoare profundă a istoriei și evoluției limbii române, introduce firesc, fără ostentație, așa cum a făcut-o de
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
și nu puternic pentru a putea să fiu motivată să lupt”, scrie Angela Marinescu la pagina 218 a cărții sale de însemnări autobiografice, Jurnal scris în a treia parte a zilei. Luate în sens invers, potrivit ponderii lor în viața autoarei, aceste trei elemente definesc personalitatea artistică a laureatei din acest an a Premiului „Mihai Eminescu” și constituie nucleul în jurul căruia gravitează obsesiv notațiile din acest fals jurnal. În aceste condiții cartea se transformă într-un, pe alocuri, dramatic document existențial
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
după lectura ei. Chiar dacă nu sînt cu totul absente, referirile la viața literară și personajele care o populează nu ocupă o pondere deosebită în economia cărții. Scrisul Angelei Marinescu (în multe momente notațiile acestui jurnal sînt un apendice al poeziei autoarei) se naște din frustrare și din revolta împotriva a ceea ce scriitoarea resimte a fi un destin marginal. Conștientizarea exacerbată a unei presupuse condiții inferioare a femeii în lumea contemporană, un soi de deficit existențial generat de boală, accentuat o dată cu înaintarea
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]