1,963 matches
-
gesticulez spre trupul meu. E greu de explicat. — Pari incredibil de calmă, Becky. Paula mă privește cum Îmi verific dinții În oglinjoară, să nu-mi fi rămas fărîme ce ciocolată. — N-am văzut niciodată o femeie În travaliu cu atîta autocontrol! — Ei bine, sînt adepta scientologiei, nu mă pot abține să nu-i zic. Așa că, firește, Încerc să fiu cît mai tăcută cu putință. — A scientologiei! face ochii mari Paula. E incredibil. Apoi se Încruntă, alarmată. Dar n-ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
citează recomandările judecătorului în fața juriului; ulterior, Curtea Supremă aprobă aceste recomandări (224). 56. John T. Elliff, The Reform of FBI Intelligence Operations (Princeton University Press, Princeton, NJ, 1979), p. 57. 57. Desigur, gruparea ar trebui să aibă o capacitate de autocontrol extraordinară pentru a nu comite acte de violență sau alte acte prin care se încalcă legea, în perioada în care încearcă să se infiltreze în guvern. Se pare că grupările de extremă dreapta care activează în prezent în Statele Unite și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
despre lume și viață promovate în diverse sisteme etico-filosofice, autorul a selectat câteva modalități de a trăi viața, pe care le-a sintetizat în 13 drumuri de viață, fiecare cuprinzând 4-5 propoziții-îndemn. În ele sunt implicate dimensiuni, ca: activismul social, autocontrolul, nevoia de interiorizare, hedonismul. Unele dintre drumurile de viață sunt mai liniare - centrate pe o singură dimensiune -, altele mai „zigzagate”, cuprinzând mai multe dimensiuni. Subiectul apreciază fiecare drum de viață după criteriul „cât i-ar plăcea de mult să ducă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt angajate prioritar în îngrijirea copiilor, iar masculii în protecția lor. Fără alte caracteristici biopsihologice, care nu se găsesc la nivelul primatelor, oamenii n-ar fi putut institui însă forme stabile de familie. K. Gough (1971) enumeră ca esențiale limba, autocontrolul, abilitatea de a planifica în colectiv și de a învăța noi forme de comportament. Etologii spun, de asemenea, că o mare importanță emoțional-expresivă o are faptul că, în mod tipic, actul sexual uman se realizează, spre deosebire de primate, în poziția față
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o precondiție a apariției societății industriale. Familia „protoindustrială” din secolul al XVII-lea, în Europa mediului rural, prin faptul că alături de agricultură avea deja legături cu manufacturile (bumbac și textile), a considerat ca valori importante economisirea banilor, efortul sistematic și autocontrolul. Motivația afirmării personale, aprecierea în funcție de statutul dobândit, și nu de cel prescris (înnăscut) constituiau atribute ce coincideau perfect cu cererile producției individuale. În lumea modernă și postmodernă continuă interacțiunile fine dintre factorii macrosociali și structurile familiale (din ce în ce mai pronunțat și stilurile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din răsputeri să răspundă tuturor pretențiilor propriilor odrasle. Acest stil de socializare (excesiv de permisiv) poate conduce nu doar la grave deficiențe în personalitatea și comportamentul copiilor deveniți tineri și adulți (lipsă de inițiativă, încredere de sine redusă, un mai slab autocontrol, nerespectarea reciprocității în raportul cu semenii), dar și la o situație stresantă pentru părinți, în special pentru mame, ele fiind considerate, de regulă, responsabile de îngrijirea și creșterea copiilor. În literatura de specialitate se subliniază faptul că dacă practica autoritaristă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la oamenii inteligenți. Paradoxal însă, e posibil ca aceștia, tocmai pentru că sunt și se percep ca atare, să nu aibă nevoie de tarapie cognitivă sau să nu apeleze la ea. (Oricum, este de presupus că ei practică un mai eficient autocontrol logic și, dacă e cazul, o autoterapie spontană). Să observăm în încheiere că, spre deosebire de celelalte abordări și în speță de cele constructivist-interpretative, orientarea cognitivistă, deși admite alternative de gândire, are ca asumpție esențială existența unui referent ontic și a unei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relaxări și dubii, toate erau semne că individul nu era ales și, prin urmare, trebuia evitat. Doctrina lui Calvin a transformat modul de viață nesistematic și oarecum lejer al Europei medievale Într-o viața planificată metodic, caracteristică noii clase burgheze. Autocontrolul a Înlocuit controlul Bisericii În viața de zi cu zi. Burghezia a creat propriul despotism privat asupra comportamentului personal. Au Învățat să fie independenți, să facă sacrificii, să fie calmi, să fie harnici și sârguincioși. La Început, aceste valori erau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că ei erau cu adevărat poporul ales, americanii au fost mult mai dispuși să echilibreze nou-câștigata autonomie cu o ascultare colectivă a unei autorități superioare și nu cu responsabilități personale față de celelalte ființe umane. Pentru americani, un comportament, care includea autocontrolul, sacrificiul de sine și hărnicia era mai degrabă destinat satisfacerii lui Dumnezeu - și a propriei persoane - decât satisfacerii obligațiilor sociale. În acest sens, mulți americani au rămas credincioși eticii protestante, cu mult după ce europenii o lăsaseră În urmă. Această divergență
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai multe cazuri reale de comportament față de accidentați înaintea sosirii salvării. Controlându-se variabilele sex, vârstă și clasă socială, a rezultat un profil al personalității altruistice constituit din următoarele cinci caracteristici principale: a) empatia, care apărea corelată pozitiv cu toleranța, autocontrolul și nevoia de a face bună impresie și de aprobare; b) credința într-o lume dreaptă (justă), exprimată în opinia subiecților că, în lumea în care trăim, mai devreme sau mai târziu, faptele bune vor fi răsplătite, iar cele rele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de conducător”. Consultarea diferitelor „liste” de caracteristici ale unui bun conducător arată ca fiind mai frecvente: energia și capacitatea de muncă, percepția rapidă și exactă a datelor, inteligența, competența profesională, fluența verbală, sesizarea corectă a relațiilor interpersonale, controlul situațional și autocontrolul (Radu, coord., 1994, p. 167). R. Baron et al. (1998) redau ca fiind cele mai relevante: 1) caracteristicile de ordin motivațional și volitiv: dorința de realizare (afirmare) și de evitare a autorității asupra altora, cuplate cu înalt dinamism, putere de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
et al. (1998) redau ca fiind cele mai relevante: 1) caracteristicile de ordin motivațional și volitiv: dorința de realizare (afirmare) și de evitare a autorității asupra altora, cuplate cu înalt dinamism, putere de muncă și fermitate, încredere în sine și autocontrol; 2) de ordin moral-axiologic: onestitatea, fidelitatea, integritatea, sensibilitatea și deschiderea către ceilalți din grup; 3) de ordin cognitiv: inteligența (capacitatea de a integra și interpreta o cantitate mare de informație), creativitatea și originalitatea (pp. 253-254). Probabil că, așa cum observă și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
teatrul și nu conjuncturile. Nu e ușor să-ți educi orgoliile și să-ți controlezi umorile. Mai ales într-o profesie bazată pe stări, minată de gelozii și invidii. Dar este absolut obligatoriu să se întîmple acest reglaj și acest autocontrol într-o societate civilizată. În seara decernării premiilor Oscar, César sau Molière, indiferent de simpatii sau antipatii, marii artiști umplu pînă la refuz sălile, sunt eleganți, se bucură, oferă breslei aura ce i se cuvine. Și asta pentru că se exersează
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
pot determina schimbări În plan psihic. Jocul și exercițiul cu specific de abilitare manuală furnizează sentimente de satisfacție, redă Încrederea În forțele proprii, echilibrează comportamentul și formează deprinderi necesare de autonomie personală (prin compensarea deficiențelor și a formării capacităților de autocontrol În activitate). Specificul activităților de joc la copiii cu deficiențe asociate trebuie să plece de la premisa formării și automatizării gesturilor motrice fundamentale prin jocuri-exerciții ce dezvoltă comportamentul de manipulare, de la execuția - prin imitație - a unor acțiuni simple, rutiniere. Astfel, variațiile
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
de Învățare alături de ceilalți colegi; asigurarea legăturii cu faptele reale de viață, familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind activitățile de utilizare practică și de timp liber; dezvoltarea capacităților necesare pentru rezolvarea independentă (În limita posibilităților, În funcție de deficiență) a problemelor, autocontrol În situații dificile și practicarea unor metode și tehnici de muncă intelectuală care să asigure eficiență În adaptare și integrare. În elaborarea curriculumului diferențiat trebuie să se pornească atât de la sesizarea trăsăturilor comune, cât și a deosebirilor individuale ce se
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
evidente În cazurile copiilor “neastâmpărați” care dezvoltă În timp probleme de adaptare la cultura și regulile școlii. ADHD este o afecțiune de tip neurobiologică prin care este afectată capacitatea individului de a opera În limite medii În: inhibarea comportamentului agresiv (autocontrolul impulsivității); controlul nivelului activității (comportament hiperactiv); concentrarea asupra sarcinilor de lucru (lipsa atenției). Elevii cu potențial ADHD prezintă - conform cadrelor didactice - următoarele manifestări: nu respectă regulile clasei sau școlii; manifestă un grad foarte ridicat de indiferență față de activitățile didactice (plictis
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
În funcție de posibilitățile motrice ale persoanei. d) Persoanele cu afecțiuni neurologice În cazul poliomielitei, Înotul este sportul cel mai recomandat. În caz de infirmitate motrice cerebrală, sporturile recomandate sunt halterele, tenis de masă, alergări În fotoliu rulant, Înot. Sportul asigură dezvoltarea autocontrolului, a Încrederii În sine, consolidarea tăriei de caracter și a gustului pentru competiție. Toate aceste aspecte benefice ale sportului sunt foarte bine cunoscute În lume astfel că legislația din multe țări stimulează participarea persoanelor cu handicap la activități sportive.
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
A te adapta În conformitate cu situațiile vieții este condiția unui răspuns concordant al persoanei dat lumii externe, Înseamnă „a-fi-conform-cu” sau „a-te-adapta-la”. Aceasta este condiția normalității, considerată o modalitate optimă de adaptare plastică a individului, rezultat al cunoașterii de sine și al autocontrolului propriei sale persoane. Răspunsurile, atitudinile, acțiunile și conduitele noastre sunt Însă complexe și diferențiate. Ele au Întotdeauna mai multe aspecte: o modalitate externă (conduite, acțiuniă, o modalitate internă (motivații și aspirațiiă și o atitudine spirituală (idealuri moraleă. De multe ori
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale individului. Astfel, latura psihologică este dublată de valorile morale, care dau sensul persoanei și care fac ca acțiunile și conduitele individului să aibă un pronunțat caracter moral, exprimate prin datorii, drepturi, voința de a acționa liber sau capacitatea de autocontrol și abținere, curaj sau prudență, inițiativă sau defetism, sacrificiu, dăruire etc. Se poate remarca faptul că acțiunile morale sunt manifestări psihologice ale persoanei, dublate Însă de valorile morale care le impun o anumită finalitate. Aceste acțiuni sunt marcate de valorile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lui Malebranche și chiar cu „impulsul vital” al lui Bergson sau cu „hormé”-ul lui von Monakow. Eul moral, deși există ca virtualitate, se formează pe parcursul vieții prin educație, imitația sau interiorizarea modelelor educative, prin voința morală În sensul de autocontrol și de autoabținere. Revedem, În aceasta din urmă, principiile filosofiei morale ale ataraxiei stoicilor (Epictet, Marc Aureliu, Senecaă. Toate aceste aspecte fac ca Eul moral să fie concomitent instanța de legătură cu conștiința morală, instanța cenzurii și a responsabilității actelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Această constanță este” rezultatul „educării dorințelor”. Liniștea sufletească se dobândește printr-un Îndelungat exercițiu de cunoaștere de sine, pentru Socrate, sau prin desprinderea de dorințe pentru stoici (Epictet, Marc Aureliu, Senecaă. Ea se dobândește prin exercițiul unui efort continuu de autocontrol. Rezultatul final al acestui efort va face ca omul să devină propriul său stăpân, sau, cum spuneau latinii: Maximum imperium, imperare simi est. Această stare de liniște sufletească, de echilibru interior Înseamnă, În plan sufletesc și moral, o echilibrare a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
urmărește realizarea de sine, starea de „a-fi-tu-Însuți”, principiul exemplarității urmărește În mod foarte precis realizarea stării de „a-fi-tu-un-exemplu-unic-pentru-ceilalți”. Se poate observa, În cazul acesta, și o anumită tendință, destul de marcată de altfel, de demonstrativitate, de histrionism și egocentrism. 5. Principiul autocontrolului Acesta reprezintă actul de cenzură morală pe care normele Supra-Eului le exercită În mod permanent asupra Eului personal, ori de câte ori acesta urmărește să facă sau să Întreprindă o acțiune. El este principiul responsabilității, În virtutea căruia un individ, prevăzând consecințele actelor sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
face numai ceea ce trebuie, de a face numai ceea ce Îi este permis, de a face numai atunci când trebuie și, mai ales, de a evita să facă ceea ce este contrar normelor morale. El este legat În mod direct de responsabilitate, de autocontrol, dar reprezintă o formă exagerată de cenzură care frizează caracterul unei constituții obsesionale a personalității. 10. Principiul teleologic Acesta presupune că orice acțiune umană, orice act de comportament nu este Întâmplător, ci el urmărește Întotdeauna un anumit scop final. Nimic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Cele mai frecvente sunt modestia, orgoliul și aroganța. Ele sunt atitudini prin care o persoană se valorizează pe sine În raport cu ceilalți. Modestia este o inhibiție psiho-morală a tendințelor Supra-Eului unui individ. Ea exprimă o atitudine de rezervă, de abținere, de autocontrol, dorința de a nu deranja pe ceilalți. Orgoliul este, dimpotrivă, o atitudine psiho-morală, prin care individul caută, printr-o supraevaluare excesivă, să se impună celorlalți. Totul se centrează pe propria sa persoană, mergând până la negarea oricăror valori ale celorlalți. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sensul acesta, ultima etapă de formare și de desăvârșire a Eului reprezintă rezultatul unui efort de dominare asupra pulsiunilor primare ale Inconștientului primitiv și situarea Eului Într-un raport de acord și echilibru cu Supra-Eul moral. Este etapa În care autocontrolul devine total, etapa În care omul este propriul său stăpân, momentul În care, cum spuneau latinii: Maximum imperium, imperare simi est. Etapele prezentate de formare a Eului sunt trepte de Înaintare În formarea și desăvârșirea persoanei. Teoretic, ele trebuie parcurse
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]