1,019 matches
-
popoarelor Europei" (Articolul A), Tratatul asupra Uniunii "constituționalizează" principiul de "cetățean al Uniunii Europene". Efectul combinat al unor astfel de curente, inclusiv propusa uniune monetară a statelor membre prezente și viitoare, este de a slăbi și de a dizolva principiul autodeterminării naționale. Aceste curente facilitează categoric nașterea unei Europe postnaționale, în sensul că ele complică și constrîng mult exercitarea puterii prin statele teritoriale existente, făcînd astfel presiuni asupra mișcărilor, partidelor, guvernelor și liderilor naționaliști pentru a recunoaște existența și legitimitatea puterilor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
național puternic", a scris J.S. Mill, "este un caz prima facie pentru a uni toți membrii naționalității sub același guvernămînt și un guvernămînt pentru ei separat". Tratatul asupra Uniunii depistează o dificultate ucigătoare plutind în această doctrină modernă timpurie de autodeterminare națională: dacă hotarele politice ale pămîntului ar trebui fixate după criteriul național, atunci, deoarece națiunile nu se împacă (de ce altfel să avem frontiere?) și nu trăiesc în entități geografice separate, nu se vor termina niciodată disputele referitoare la frontiere. Frontierele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și de asemenea valorile și idealurile răsuflate ale retoricii politice. Până la urmă, acestea reprezintă idolii și simulacrele care produc oameni-sclavi și supuși, răpindu-i Eului curajul de a fi "el însuși". Unicul nu tolerează uzurpatori ai dreptului său inalienabil la autodeterminare. În acest sens, la începutul operei sale, Stirner își prezintă în chip de emblemă teza care guvernează întreaga autoafirmare speculativă a Unicului ca pe o deviză: "Eu nu mi-am întemeiat viața pe nimic". Nu "pe Nimic" (auf das Nichts
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
baza propriei sale structuri, a legilor sale interne“. În viziunea Kantiană, conform aceluiași autor, autonomia reprezintă „libertatea omului care , prin efortul propriilor sale reflexii, își dă sieși principii de acțiune. În psihologia contemporană autonomia are sens apropiat de cel de autodeterminare, mijlocită prin reglaj conștient“. (P.P. Neveanu, 1978, p. 96). Definiția dată autonomiei de psihologii R. Doron și F. Parot susține și detaliază pe cea a lui P.P. Neveanu; după aceștia autonomia este „procesul prin care un om sau un grup
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a conștiinței sociale și a formelor ei, esenței și legităților proprii, interne ale acestora“ (Dicționar de filozofie, 1978, p. 55). Din perspectivă pedagogică, autonomia este definită ca „obiectiv general al educației și instrucției, termen sinonim cu cei de emancipare și autodeterminare. Prin autonomie i se acordă subiectului posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 27). Tot prin autonomie se mai înțelege statuarea pedagogiei ca disciplină științifică de sine
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
-se de sistemul drepturilor omului ca o contrapondere la piața liberă, paradigma ecologiei limbilor poate construi mai departe diversitatea lingvistică și culturală, încercând să asigure egalitate pentru vorbitorii tuturor limbilor. Ea vizează politicile de prevenire a conflictelor etnice și de autodeterminare în cazul minorităților etnice naționale sau ale imigranților (Skutnabb-Kangas, T., 2001205), reușind să impună agendei politice aspecte legate de dreptul la autodeterminare în alegerile ce privesc identitatea culturală, o parte importantă constituind-o prelungirea programelor de educație în limba
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să asigure egalitate pentru vorbitorii tuturor limbilor. Ea vizează politicile de prevenire a conflictelor etnice și de autodeterminare în cazul minorităților etnice naționale sau ale imigranților (Skutnabb-Kangas, T., 2001205), reușind să impună agendei politice aspecte legate de dreptul la autodeterminare în alegerile ce privesc identitatea culturală, o parte importantă constituind-o prelungirea programelor de educație în limba maternă pentru nivelul mediu al învățământului. 1.2.7. Educația globală și globalizată Ieșirea din granițele naționale în privința educației a fost determinată de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
viitor, Comisia vizează pregătirea pentru o lume care trece prin revoluții științifice și tehnologice profunde. Diferit însă de alți actori la nivel global, Comisia include între obiectivele sale crearea unei culturi a păcii și toleranței, precum și dezvoltarea capacităților umane pentru autodeterminare și participare la controlul societății și al viitorului său. 2.2.1. Dreptul la educație și educația pentru drepturile fundamentale ale omului Articolul 26 al Declarației Universale a Drepturilor Omului adoptată de ONU în 1948 stipulează faptul că dreptul la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
prezenta în continuare consecințele unor doctrine politice în practicile educaționale ce se presupune că sunt promovate în numele lor. Din această perspectivă cele mai interesante probleme le ridică liberalismul, social și creștin-democrația. Liberalismul, doctrină ce are ca valoare fundamentală libertatea și autodeterminarea individului, este orientată de principii ce accentuează rolul inițiativei particulare, al reducerii influenței statului în societate și augumentarea perspectivei economice până la radicalizarea ei. Social democrația, spre deosebire de liberalism, pune accent pe relații reglate de stat, protecție socială și egalitatea șanselor. Creștin-democrația
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
b) „Cele 14 puncte” Negocierile de pace au avut ca bază de discuții documentul „Cele 14 puncte”, elaborat în 1918 de președintele Wilson. Principalele prevederi ale tratatului au fost: renunțarea la diplomația secretă; dreptul popoarelor de a-și decide soarta (autodeterminare); limitarea înarmărilor; înființarea Ligii Națiunilor; c) Sistemul de la Versailles Au fost semnate 5 tratate de pace care formează sistemul de la Versailles și care au stabilit o nouă ordine internațională: tratatul cu Germania la Versailles (28 iunie 1919); tratatul cu Austria
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
militară, tancuri, marină de război; plata despăgubirilor de război (Germania avea de achitat 132 miliarde mărci-aur); d) Noua ordine internațională apar state noi pe harta Europei, ca urmare a prăbușirii marilor imperii (rus, austro ungar, otoman) și a afirmării principiului autodeterminării (Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, statele baltice, Finlanda); rolul Europei scade, sporind în același timp cel al Statelor Unite; dar S.U.A. au adoptat în politica externă un izolaționism relativ care va fi menținut până la al Doilea Război Mondial. noua configurație a frontierelor europene
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
să recăpătăm controlul asupra lui și să putem pune problema în termeni mai puțin radicali. Bineînțeles, vrem să scăpăm de război și să aspirăm la o lume armonioasă și plină de pace. Dar aceasta nu trebuie să se realizeze în detrimentul autodeterminării. Creierul a fost programat să caute soluții optime în problema războiului. Bineînțeles, a interpretat termenul de optim într-un mod extrem de riguros. Gândurile lui Marin reveniră asupra întrebării dacă Marele Judecător era într-adevăr nemuritor, însă nu părea momentul potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
individului etc.; vârsta socială, care este cea mai grea categorie și este legată de senzațiile proprii În situațiile publice permanent schimbătoare; social tânăr este acea persoană care reacționează vioi la procesele ce au loc În societate și permanent tinde către autodeterminare și crearea valorilor sociale. De aceea problema conservării statutului social propriu la o vârstă Înaintată apare la oamenii care pe parcursul Întregii vieți au avut unele categorii de valori (spirituale, intelectuale, materiale), ce au determinat modul lor de viață și acel
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
indeterminate" decât cele bazate pe anarhie și polaritate. Iar răspunsul la întrebarea dacă logica dreptului sau cea a puterii este răspunzătoare cel mai frecvent pentru comportamentul internațional este o chestiune empirică, nu teoretică. Să ne gândim de asemenea la principiul autodeterminării, care a jucat un rol central în crearea unui număr mare de state noi și, de obicei, slabe. Majoritatea statelor postcoloniale au supraviețuit nu datorită propriei lor puteri sau puterii aliaților lor, ci datorită recunoașterii internaționale. Supraviețuirea lor pe care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Brumar a lui Ludovic Bonaparte, unde scria că ființele umane își construiesc singure istoria, dar nu în condițiile alese de ele (Marx 1977e: 300). Ceea ce dorea el să spună era că oamenii își construiesc singuri istoria deoarece ei posedă puterea autodeterminării, de care alte specii fie nu beneficiază, fie nu o pot folosi în aceeași măsură. Și totuși oamenii nu pot crea istoria după bunul plac, deoarece au deasupra lor structurile de clasă care le constrâng în mare măsură libertatea de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Răspunsul de înțeles oferit de acestea nu era căutarea dezvoltării de alianțe cu clasele muncitoare din societățile bogate, ci lupta pentru independența națională. Lenin știa că grupuri speciale, precum evreii, erau oprimate din cauza religiei și etniei lor, iar dorința de autodeterminare națională constituia riposta lor deloc surprizătoare. Socialiștii erau nevoiți să recunoască faptul că înstrăinarea între grupurile religioase și cele naționale era un obstacol imens în calea cooperării universale. Cu toate că Lenin susținea că socialiștii ar trebui să sprijine mișcările naționale progresiste
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
state" (citat în Halliday 1999: 312) și, departe de a transforma sistemul internațional, marxismul a fost, el însuși, supus transformării de către sistem, contribuind la perpetuarea lui. Sistemul sovietic de dominație asupra Europei de Est a dat naștere aspirațiilor naționaliste de autodeterminare care s-au concretizat în cele mai multe cazuri. Invadarea Cambodgiei de către Vietnam, precum și războiul dintre China și Vietnam, au fost de asemenea citate ca probe în sprijinul afirmației realiste că politica de putere tradițională avea să supraviețuiască tranziției de la capitalism la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1990, una dintre temele centrale care s-au dezvoltat din teoria critică internațională este nevoia de a dezvolta o înțelegere mai sofisticată a comunității, ca metodă de identificare și eliminare a constrângerilor globale asupra potențialului umanității de libertate, egalitate și autodeterminare (Linklater 1990b: 7). Abordarea de către Linklater a acestei sarcini, care a stabilit agenda, implică în primul rând a analiza modul în care inegalitatea și dominația decurg din modelele de comunitate politică legate de statul suveran, și în al doilea rând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au determinat teoria critică internațională să "pună la îndoială statul-națiune ca model normativ dezirabil de organizare politică". În acord cu alți teoreticieni critici internaționali, Hutchings (1999: 122, 135) problematizează "ontologiile rigide idealizate" ale națiunii și ale statului ca subiecți ai autodeterminării. Hutchings merge mai departe decât Linklater, problematizând de asemenea "sinele" individualizat al liberalismului. Intenția ei este de a examina statutul tuturor pretențiilor normative de auto-determinare, expresie în care "auto" este înțeles ca referindu-se la individ, națiune sau stat. Dar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
106, 108, 124, 168, 186, 188, 189, 194, 197, 199, 209, 210, 211, 237, 242, 247, 267, 274 anarhism, 266 antifundaționism, 213, 224 antopocentrism, 259, 261, 274 apartheid, 113, 114 aristotelism, 69 asumpții, 161, 162 austromarxism, 136, 137, 140, 152, autodeterminare, 140, 143, 165 autonomie, 35, 156, 242 autoritarism, 85, 219, 265, 273, 274 avantaj comparativ, 90, 91, 92 avantaje relative, 53, 211 bani, 166, 234 bariere non-tarifare, 91 biologie, 242, 248 bipolaritate, 54 bogăție, 27, 60, 75, 91, 93, 118
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost rezultatul acțiunii Românilor În conjunctura favorabilă de la sfârșitul primului război mondial, când dispăreau de pe harta Europei Imperiul Țarist și cel AustroUngar. Unirea cu Regatul României a acestor teritorii a fost posibilă În contextul afirmării pe plan internațional a principiului autodeterminării și a celui al naționalităților. Aplicarea acestor principii de către români s-a realizat În mod diferențiat de la o provincie la alta, În etape gândite realist și realizate treptat de la autonomie la independență națională și apoi la unirea cu România. Basarabia
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ian. 1918, guvernul Rusiei a Întrerupt relațiile diplomatice cu România și i-a sechestrat tezaurul , care fusese transportat la Petrograd Înainte de ocuparea Bucureștiului. În noile condiții, Sfatul Țării a hotărât independența Republicii Democratice Moldovenești, 24 ian. 1918. Ultima etapă a autodeterminării Basarabiei s-a realizat prin actul din 27 martie 1918. Sfatul Țării a hotărât cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu România. Rezultatul votului a fost comunicat președintelui Consiliului de miniștri Al. Marghiloman aflat la Chișinău. Prin Decretul regal nr.
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
răspuns la manifestul adresat de Împăratul Carol I, 3 oct. 1918, privind organizarea federalistă a Austro Ungariei, deputații români din Parlamentul de la Viena au constituit, Consiliul Național Român. La 9 oct. 1918, C.N.R., a cerut oficial În numele națiunii, dreptul la autodeterminare și a exprimat dorința de secesiune. Deputații ucraineni bazându-se pe sprijinul trupelor ucrainene s-au opus deoarece ridicau pretenții asupra nordului Bucovinei. La inițiativa lui Sextil Pușcariu la 14 oct. 1918 s-a convocat o adunare națională la Cernăuți
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
cu România. La această hotărâre au aderat locuitorii germani și polonezi. Evreii și ucrainenii au refuzat să participe. Unirea Bucovinei cu România a fost consfințită de rege prin decretul lege din 18 dec. 1918. Transilvania Autonomia În Transilvania mișcarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentuat. Ea s a bucurat de adeziunea unanimă a populației românești. În 1918, emigrația română din Transilvania, Bucovina și Regatul României și-a intensificat activitatea În vestul Europei. La 24 sept. 1918, s-a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Național pentru Unitatea Românilor recunoscut de guvernele francez, englez și italian, ca reprezentant al tuturor românilor. În Transilvania și au reluat activitatea cele două forțe politice românești. Partidul Național Român și Partidul Social Democrat. Românii au anunțat oficial hotărârea de autodeterminare prin Declarația de la Oradea din 29 sept. 1918 elaborate de cele două partide. Aceasta este o declarație de principii În care se regăsesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodeterminare pe baza principiului naționalităților: libertatea națiunii, separarea politică de Ungaria
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]