719 matches
-
ar fi Ion Manolache - Holda, Adolf Axelrad 407 ș.a. Apare din iulie la 2 septembrie 1896: 35x25 cm., anual 7 lei, 15 bani numărul. Se imprimă la tipografia „Gutenberg”, Stein și Segal. („Lumea nouă”, București, 4 august 1896). * Condusă de autodidactul frate al tipografului Solomon Segal, sub pseudonimul Săveneanu, care venea de la Săveni, din nordul Moldovei, locul de unde venise la Bârlad, deși se născuse la Ștefănești Botoșani - ne spune profesorul Gr. Crețu, și înființase la 1896 tipografia „Modernă Gutenberg", în care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din cauza lipsei de contact cu modelele literare din afară, mai evoluate (se putea călători nestingherit doar la Așhabad, Tiumen’ și, eventual, Norilsk) și, fie-ne permis să spunem, din cauza unei slabe pregătiri teoretice, în majoritatea cazurilor scriitorii basarabeni fiind niște autodidacți. Pentru a nu nedreptăți totuși pe unii autori ale căror scrieri - la această etapă a reevaluărilor literare - rămân viabile, ar trebui spus că regimul totalitar în Basarabia părea instalat pentru vecie (în colonia noastră sovietică, uitată de Dumnezeu, n-am
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fi considerate condițiile în care s-au format, din punct de vedere intelectual, scriitorii tineri. Formația lor e totuși una ex-catedra, „accidentală”, fără „metodă”, or, practicarea exercițiului critic cere, după cum se știe, multă rigoare si combustie analitică, rar întâlnită la autodidacți.) Aceasta ar fi, văzută din interior și în limitele unei subiectivități de neocolit, schița de portret a celei mai tinere generații de scriitori din Basarabia în anul de grație 1994. În peisajul literar actual, confuz, dispersat, fisurat de numeroase demisii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să se limiteze numai la ceea ce este strict necesar și eficient, • va putea satisface și așteptări ale familiei, • va avea acces direct la marile surse de informare, • poate selecta care din sarcinile curriculumului pot fi rezolvate astfel sau • poate deveni autodidact în anumite domenii, fără ajutorul tutorial al școlii. Desigur că autoînvățarea trebuie privită ca un proces conștientizat, organizat, analizat critic, chiar implicând o metodologie cu următorii pași esențiali: stabilirea obiectivelor proprii de urmărit și a performanțelor de atins, găsirea condițiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Iași, Vaslui și Primă ria comunei Boțești, cu o bibliografie bogată și din alte surse.” La cele de mai sus, prof. P. Abrudan elogiind cap acitatea mare de sinteză, vocația autorului pentru scr is, reține calitățile de istoriograf autentic, deși autodidact, capacitatea sa de a închega din mărturiile trecutului, evoluția comunităților și satelor, sub raport istorico-geografico-social-economic, totul realizat „într-o dulce și expresivă limbă românească autentică, care amintește de Creangă și Sadoveanu, imprimând stilului său căldură și comunicabilitate.” Cele spuse de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și practicilor electorale la statistică, de la alte tipuri de analiză cantitativă la studii de risc pe piața financiară, treptat, au apărut specialiști. Aceste discipline fiind destul de bine structurate, codificate, cuantificate, se pot învăța într-un timp relativ scurt, chiar ca autodidact. Cei care aveau capacitatea și disciplina de a învăța un limbaj de specialitate, oricare ar fi fost el, au mai învățat unul. Dar continuăm să stăm rău în sfera marilor decupaje abstracte, marilor forme mentale, marilor idei și paradigme care
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
incursiune istorică Managementul ca activitate practică, în forma ei empirică, având la bază elemente intuitive, talentul, calitățile personale ale leaderului, a apărut odată cu diviziunea muncii și traiul omului în grupuri organizate. Chiar în secolele XVIII și XIX, managerul era un autodidact, bazându-se pe judecata intuitivă, iar practicile de management erau improvizate, ele având ca scop rezolvarea problemelor pe măsura apariției lor. Drumul parcurs de management este de la managementul empiric la știința managementului și de aici la managementul științific. În evoluția
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
ale cărei reguli s-au perfecționat, au devenit transmisibile și În ultimele decenii, a devenit o știință. În opinia analiștilor, a oamenilor de știință, managementul reprezintă triumful culturii americare și a postulatelor sale de eficiență și acțiune, Înlocuind amatorismul patronilor autodidacți, cu profesionalismul diplomaților de la „business schools”. Managementul se poate Învăța. Metodele lui sunt transmițibile. Managementul educațional În viziunea U.E. Managementul este o profesie deoarece necesită concomitent cunoștințe, aptitudini specifice În ceea ce privește exercitarea autorității Într-un obiectiv. Profesia de manager
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
coastele dealurilor pentru a-și ajuta părinții în munca izvorâtă dintr-o adâncă pasiune?! ... vă puteți imagina că primii cinci copii ai învățătorilor Buraga nu au fost înscriși în cataloagele școlii? Incredibil, dar adevărat. Acești copii au învățat să fie autodidacți. Și, nici măcar părinții lor - învățători - nu le-au arătat cum se scrie o singură literă din alfabet. Dar, totuși, ei singuri au învățat. Pentru acești copii, pământurile de tot felul au reprezentat cărțile și tăbliile de studiu ale unui elev
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Vasluiului, propun cititorilor o carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră eseistică absolut originală care le dă posibilitatea să înglobeze un variat conținut de idei, teorii, tradiții orale, oarecari reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți cu o vocație enciclopedică, ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii etc., soții Buraga au dat o carte document, expresia sintetică a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
doveditoare despre trecutul comunei în care au trăit, despre județul nostru, despre Moldova și chiar despre țara noastră. Un asemenea neobosit căutător, cercetător se numește Buraga Costache. S-a născut pe 2 martie 1909 în com.Dănești. A fost numit autodidact, pasionat cecetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator. A fost învățător apoi profesor de limba rusă, dar în afara învățământului s-a ocupat cu apicultura, avicultura, sericicultura iar în domeniul mecanicii a realizat cîteva proiecte
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Dăneștii Vasluiului, propun cititorilor o carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră eseistică absolut originală, care le dă posibilitatea să înglobeze un variat conținut de idei, teorii, tradiții orale, reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți, cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de-o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii, etc., soții Buraga au dat o carte document, expresie sintetică a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
DĂINUIRI DĂNEȘTENE O carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră absolut originală, care dă autorilor posibilitatea să toarne - într-o narațiune de mare fluiență - idei, teorii, tradiții orale, reflecții pe marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter moral, social etc. Autodidacți cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția CantemirHașdeu încă rodește pe pămîntul românesc, remarcbili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărîmul arheologiei, istoriei, etnografiei, dialectologiei, cei doi învățători din Dăneștii - Vasluiului oferă o carte document, o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
care atîrnau, sălbatic, deasupra noastră. Pe genunchi țineam un ziar parizian de tradiție, care scria cîndva despre descoperirile științifice ale lui Emil Racoviță, iar acum scrie despre geniul unui ,,țăran din Podișul Tutovei, România “ ( cum el însuși declarase), un țăran... autodidact, adaugă reporterul. Eu, unul, mă bucur în acele clipe că nu lucrez la vreun ziar care trăiește din senzație, am astfel răbdarea să cumpănesc lucrurile, să dau fiecărui braț al balanței ce i se cuvine. ... Costache Buraga mă conduce pînă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
multe lucruri dar cele ce sunt impresionante în personalitatea lui puțin cunoscută de contemporanii lui, este că el apare - cel puțin așa cred eu - ca un urmaș întârziat al tradiției enciclopedice de tip Cantemir, Hașdeu și Mircea Eliade. Este un autodidact la origine, învățător dar cu o cultură enciclopedică în primul rând legată de istorie, arheologie, etnografie, lingvistică s.a.m.d. Și ceea ce are el în plus față de alți autodidacți și față alți autori de monografii ale satelor românești, puțini de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tradiției enciclopedice de tip Cantemir, Hașdeu și Mircea Eliade. Este un autodidact la origine, învățător dar cu o cultură enciclopedică în primul rând legată de istorie, arheologie, etnografie, lingvistică s.a.m.d. Și ceea ce are el în plus față de alți autodidacți și față alți autori de monografii ale satelor românești, puțini de altfel, este că deține un simț special al obiectelor, are un instinct pentru obiectele tradiționale. Dacă ai să-l vezi cum ia o piatră în mână, pe care eu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
soților Buraga. ,,O carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră absolut originală care dă autorilor posibilitatea să toarne - într-o narațiune de mare fluiență - idei, teorii, tradiții orale, reflecții pe marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter moral, social etc. Autodidacți, remarcabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărâmul arheologiei, cei doi învățători din Dăneștii Vasluiului oferă o carte document, o expresie sintetică și de singulară frumusețe literară a originalului muzeu în care și-au transformat casa “. Eugenia
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
incursiune istorică Managementul ca activitate practică, în forma ei empirică, având la bază elemente intuitive, talentul, calitățile personale ale leaderului, a apărut odată cu diviziunea muncii și traiul omului în grupuri organizate. Chiar în secolele XVIII și XIX, managerul era un autodidact, bazându-se pe judecata intuitivă, iar practicile de management erau improvizate, ele având ca scop rezolvarea problemelor pe măsura apariției lor. Drumul parcurs de management este de la managementul empiric la știința managementului și de aici la managementul științific. În evoluția
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă, postmodernistă, mai ales, precum în secvența: Dacă bine ții minte, mărite Cetitoriule - și nu vedem ce tear putea împiedica săți aduci aminte: memorie distributivă ai, cult ești, autodidact devii - pe cuviosul Metodiu și pe mai tânărul frate întru credință Iovănuț iam lăsat în Moldova, ascultând povești la ceas de taină. (Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului); - prezența scenică a unor personaje simbolice/generice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
forma unor lecții. Clasicul nu este insurgentul care anulează anterioritatea și autoritatea, ci discipolul care este pregătit să învețe pentru ca, în timp, să fie poate capabil să își depășească maeștrii. În acest sens, clasicul nu va avea niciodată postura unui autodidact, preferând conștientizarea și asumarea modelelor. Este ilustrativă în acest sens o afirmația a lui Henri Matisse (care astfel dovedește o anumită înclinație clasică) " Teama de a nu semăna cu nimeni înseamnă, pur și simplu, lașitate."277 Este, de fapt, esența
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
aceeași atît în cazul filozofiei, cît și în cazul poeziei, deși din punctul de vedere al fundamentelor și al perspectivelor ele se diferențiază. De altfel, sub raport formativ, fiind oameni cu dotare deosebită, creatorii filozofiei și poeziei trebuie să fie autodidacți, deoarece ei nu pot învăța la fel ca ceilalți. Autodidacții sînt însă foarte subiectivi și interpretează lucrurile într-un mod particular, nefiind conduși de cineva în interpretare sau învață numai ceea ce îi interesează și îi pasionează. De aceea, ei pot
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deși din punctul de vedere al fundamentelor și al perspectivelor ele se diferențiază. De altfel, sub raport formativ, fiind oameni cu dotare deosebită, creatorii filozofiei și poeziei trebuie să fie autodidacți, deoarece ei nu pot învăța la fel ca ceilalți. Autodidacții sînt însă foarte subiectivi și interpretează lucrurile într-un mod particular, nefiind conduși de cineva în interpretare sau învață numai ceea ce îi interesează și îi pasionează. De aceea, ei pot fi și foarte intoleranți cu alții, considerînd că numai ceea ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și i-a produs un sentiment intens de eșec și devalorizare...(vezi urmareca p. 170??). VALÉRIE - LUPTA IDENTICĂ A MAMEI ȘI A FIICEI Valérie, 16 ani, împărtășește cu mama sa o ambiție intensă de a reuși în plan socioprofesional. Mama autodidactă a abandonat pe drumul promovării un tată descris ca puțin ambițios, neinteresant. Valérie face eforturi intense pentru a intra la școala pe care și-a ales-o, dar în primul an rezultatele sale sunt slabe: ea dezvoltă o stare anxio-depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai diversă, organizată în mod diferit) contează enorm în hotărârea adultului de a se angaja în învățare; e) dorința de a activa, de a se angaja, de „a se trezi” la viață îi conduce pe mulți adulți prin statusul de autodidacți - oameni care învață întreaga viață; f) pentru adultul care învață, timpul și bătrânețea au semnificații deosebite. Ei percep într-un chip propriu realitatea (văd țeluri îndepărtate) și-și drămuiesc (prețuiesc) timpul, contactele interpersonale, apreciază satisfăcător situațiile sociale. Adesea adulții opun
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
20% din populația adultă, în Franța, urmează sau a absolvit asemenea filiere de formare. Unii dintre aceștia, dovedește o anchetă realizată la Universitatea Saint-Denis, din nordul Parisului, o fac nu doar având ca finalitate diploma, ci și din vocație de autodidacți, impulsionați de familii, de frecventarea unor grupuri de militanți ai mediilor politice, sindicale sau culturale. Statul încurajează aceste eforturi prin acordarea „concediilor individuale de studii universitare”. În universități, ne mai informează Fond-Harmant (1996), se înființează servicii de primire și consiliere
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]