465 matches
-
de lector dr. Barbu Florea, în consultare cu un colectiv de profesori ai Școlii de surzi nr. 1 București Se cunoaște că în fiecare an vin în școlile speciale copii deficienți de auz din grădinițele speciale și din familii de auzitori, precum și absolvenți licențiați în psihopedagogie specială sau în alte discipline. Pe de o parte, elevii vin din grădinițe și din familii de auzitori cu un limbaj gestual diferit, specific acestor grupuri. Pe de altă parte, profesorii debutanți în școlile speciale
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
fiecare an vin în școlile speciale copii deficienți de auz din grădinițele speciale și din familii de auzitori, precum și absolvenți licențiați în psihopedagogie specială sau în alte discipline. Pe de o parte, elevii vin din grădinițe și din familii de auzitori cu un limbaj gestual diferit, specific acestor grupuri. Pe de altă parte, profesorii debutanți în școlile speciale, chiar dacă sunt absolvenți cu licență ai Facultății de Psihopedagogie specială, nu au suficiente deprinderi practice de folosire a limbajului gestual pentru a fi
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
elaborarea acestui dicționar sperăm că putem veni în ajutorul cadrelor didactice care vor să se perfecționeze în munca cu elevii surzi, să comunice mai mult cu ei și să contribuie la micșorarea decalajului de cunoștințe existent între elevii surzi și auzitori de aceeași vârstă. De asemenea, dicționarul va fi util și părinților auzitori care au copii surzi, pentru a comunica cu ei cât mai devreme posibil în limbaj gestual. Trebuie să menționez că este greșit să se realizeze gesturile în ordinea
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
vor să se perfecționeze în munca cu elevii surzi, să comunice mai mult cu ei și să contribuie la micșorarea decalajului de cunoștințe existent între elevii surzi și auzitori de aceeași vârstă. De asemenea, dicționarul va fi util și părinților auzitori care au copii surzi, pentru a comunica cu ei cât mai devreme posibil în limbaj gestual. Trebuie să menționez că este greșit să se realizeze gesturile în ordinea gramaticală a limbajului verbal. Deși acest procedeu este specific începătorilor, el este
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante de comunicare în mediul lor și accentuându-le handicapul. 1. Cadru teoretic Conform unor specialiști, copiii deficienți de auz care au contractat deficiența la un stadiu prelingual și care provin din familii de auzitori, dacă până la vârsta școlară nu au frecventat o grădiniță specială, la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei nu „își dezvoltă un sistem de comunicare coerent până la intrarea în școală. Ei încep să formuleze ideile
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
pe care le provoacă. Pe de altă parte, specialiștii români au constatat că copiii surzi ai unor părinți de asemenea surzi se folosesc de limbajul mimico-gestual, ceea ce le oferă o dezvoltare a personalității echilibrată, relativ apropiată de cea a copiilor auzitori. (2004, Cristian B. Buică, p. 208; apud. Stănică, Popa, Popovici, p. 52) Stănică afirmă că acești copii își însușesc limbajul mimico-gestual în același fel în care un copil auzitor învață limba română. Și totuși, nu îi recunoaște limbajului mimico-gestual decât
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
o dezvoltare a personalității echilibrată, relativ apropiată de cea a copiilor auzitori. (2004, Cristian B. Buică, p. 208; apud. Stănică, Popa, Popovici, p. 52) Stănică afirmă că acești copii își însușesc limbajul mimico-gestual în același fel în care un copil auzitor învață limba română. Și totuși, nu îi recunoaște limbajului mimico-gestual decât un nivel extralingvistic, adică nu are nici o legătură cu limbajul verbal, „materializarea” unică prin excelență a lingvisticului spre deosebire de dactileme, considerate a fi forma manuală a acestuia din urmă, alăturându
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ cu auzitorii. În această evaluare se urmăresc cele trei aspecte ale limbajului: fonetic-articulator, semantic, gramatical. Elevii deficienți de auz comit multe greșeli în comunicarea verbală, cauza principală fiind tocmai absența instrumentului fundamental de recepție a vorbirii model și de feed-back verbal-oral, auzul
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
principală fiind tocmai absența instrumentului fundamental de recepție a vorbirii model și de feed-back verbal-oral, auzul. (2001, p. 50-51) Cele mai mari progrese le fac cei cu hipoacuzie ușoară sau medie care se și apropie cel mai mult de nivelul auzitorilor, în condițiile intervenției timpurii atât prin protezare, cât și prin includerea în programe educative și recuperatorii personalizate. (2001, M. Popa, p. 50-51 apud. Cristian B. Buică, 2004, p. 209) Chiar și cu aceste eforturi susținute, hipoacuzicii nu ating niciodată un
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
cât și prin includerea în programe educative și recuperatorii personalizate. (2001, M. Popa, p. 50-51 apud. Cristian B. Buică, 2004, p. 209) Chiar și cu aceste eforturi susținute, hipoacuzicii nu ating niciodată un nivel de structurare al limbajului verbal echivalent auzitorilor de aceeași vârstă. Aceasta se observă și din faptul că elevii cu hipoacuzie ușoară din școlile normale nu pot face față curriculumului dacă nu beneficiază de un sprijin personalizat. Mesajele transmise de către deficientul de auz pot fi greșit formulate în
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
un limbaj comun, cel al semnelor, aceștia pot să împărtășească și să primească mesaje corecte, dar conținutul acestora este limitat de experiența grupului de persoane surde, fiind lipsiți de transferurile ce ar putea exista la nivelul macro-grupului format din persoane auzitoare.” Pe măsură ce elevii se apropie de vârsta adultă preferința lor pentru limbajul mimicogestual este din ce în ce mai evidentă, (2001, M. Popa, p. 187) paralel cu respingerea limbajului verbal. (Idem, p. 207) Limbajul mimico-gestual devine mijlocul prin care se afirmă identitatea de grup și
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot rememora însemne fără a face o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. (Idem, p. 33) Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea lingvistică timpurie, pe care să se fundamenteze dezvoltarea de mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. (Idem, p. 44) Concluzii: La întrebarea formulată
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
curent (verbal). (Idem, p. 35) Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu numai pentru copiii surzi proveniți din familii de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată de la părinți, ci limba cea mai accesibilă pentru copil. De aceea, țelul pedagogilor de a-i învăța pe surzi limba română, fără intermedierea limbajului semnelor, obligându-i în
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
ar fi Venezuela și Uganda și se prevede o dezvoltare accelerată a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor surzi care folosește atât limbajul mimico-gestual al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor."<footnote Gregory S., Universitatea din Birmingham, Bilingvismul și educația copiilor surzi (sursa: www.pentrusurzi.org.ro) footnote> Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei de 9 ani, înțelegeau foarte prost limbajul vorbit, iar abilitățile lor de a citi pe buze erau la fel cu cele ale auzitorilor, în ciuda faptului că ei primeau o educație specială în acest domeniu.<footnote Conrad R. (1979) The Deaf Schoolchild :language and cognitive function, London : Harper & Row footnote> Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări. Mai multe cercetări arată că acei copiii surzi ai căror părinți erau de asemenea surzi aveau mai multe reușite în plan academic decât copiii cu părinți auzitori. Aceste reușite s-au evidențiat în studii care au analizat cititul, scrisul și realizările academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor studii au fost puse pe seama faptului că în aceste familii s-a folosit de timpuriu limbajul mimico-gestual, ceea ce a
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
Hoffmeister R., Bahan B. în A Journey into the Deaf-World) care arată că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
the Deaf-World) care arată că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată recent în SUA, constând într-o trecere în
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată recent în SUA, constând într-o trecere în revistă a 208 studii
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
moment dat. Șterg tabla cu excepția elementelor de discutat pentru a reduce așa numita „poluare vizuală”. • Conștientizez mereu faptul că este imposibil ca elevul cu deficiențe de auz să citească pe buze și să ia notițe în același timp așa cum elevul auzitor poate să asculte mesajul transmis și să noteze în același timp. Dacă demonstrez o procedură, în mod deliberat alternez între vorbire și manipularea materialelor. Aceasta permite elevului cu deficiențe de auz să se uite la un singur lucru la un
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
a construi relații cu ceilalți și de rezolvare a eventualelor tensiuni care apar tocmai din lipsa de comunicare. Respectând vom fi respectați, ce înseamnă acest lucru în comunicarea cu elevul deficient de auz? De exemplu, comunicarea para-verbală între un emițător auzitor și un receptor deficient de auz nu este relevantă, deoarece dicția, vocea (volum, tonalitate, inflexiune), accentul, tăcerile, pauzele folosite de emițător nu au nici o rezonanță asupra receptorului, așadar este inutil ca auzitorul să folosească aceste elemente el comunicării. Toate aceste
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
auz? De exemplu, comunicarea para-verbală între un emițător auzitor și un receptor deficient de auz nu este relevantă, deoarece dicția, vocea (volum, tonalitate, inflexiune), accentul, tăcerile, pauzele folosite de emițător nu au nici o rezonanță asupra receptorului, așadar este inutil ca auzitorul să folosească aceste elemente el comunicării. Toate aceste aspecte ale para-verbalului trebuie înlocuite cu material didactic concret, suport imagistic adecvat fiecărei activități în parte astfel încât vocea să fie înlocuită de imagini. Să avem permanent în vedere caracteristicile acestei categorii de
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
cu expectațiile societății (Dumitru, I., 2001). Psihodrama ca terapie facilitează exercitarea rolurilor sociale, oferă oportunitatea analizei acestora iar individul se raportează la grupul de referință definindu-și statutul social și conceptul de sine. Diferențele dintre persoanele deficiente de auz și auzitori în construcția conceptului de sine au fost explorate luând în considerație mai multe dimensiuni ale stimei de sine. De exemplu, Powers (1990) utilizând scala Harter în examinarea adolescenților deficienți de auz și auzitori a identificat o stimă de sine negativă
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
Diferențele dintre persoanele deficiente de auz și auzitori în construcția conceptului de sine au fost explorate luând în considerație mai multe dimensiuni ale stimei de sine. De exemplu, Powers (1990) utilizând scala Harter în examinarea adolescenților deficienți de auz și auzitori a identificat o stimă de sine negativă la surzi în termenii comunicării și competenței sociale, însă, în ceea ce privește celelalte dimensiuni studiate nu a găsit nici o diferență semnificativă. Desigur, diferențe imediate țin de aspectele relaționării cu “experiența surdității înseși” (Stinson
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]