4,413 matches
-
Z. Ornea Scriu astăzi despre o carte de care mă simt apropiat sufletește. E cartea regretatului meu prieten, criticul literar Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, carte publicată, din păcate, postum. M-am tot întrebat și mă întreb de ce n-a publicat-o în timpul vieții, deși manuscrisul, pe care l-am văzut și citit, avea hîrtia îngălbenită, semn sigur de vechime. Ba, mărturisesc, nu mi-
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
perspectivă, se dovedește a fi perfect îndreptățită. Era, cred, bucuros că poate comenta un despărțămînt al literaturii române (pe care o iubea efectiv) în care rolul evreilor s-a manifestat cu pregnanță. Și acesta a fost, cu siguranță, mișcarea de avangardă, care și-a cucerit o îndreptățită faimă mondială care ține și astăzi afișul. Mă așteptam ca acel capitol introductiv (Evreii în mișcarea de avangardă) să fie mai dezvoltat și să cuprindă și un examen de antropologie culturală care să expliciteze
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
care rolul evreilor s-a manifestat cu pregnanță. Și acesta a fost, cu siguranță, mișcarea de avangardă, care și-a cucerit o îndreptățită faimă mondială care ține și astăzi afișul. Mă așteptam ca acel capitol introductiv (Evreii în mișcarea de avangardă) să fie mai dezvoltat și să cuprindă și un examen de antropologie culturală care să expliciteze de ce evreii au aglomerat, întreținut și dezvoltat mișcarea românească de avangardă. Din păcate, această modalitate de abordare antropologică a fenomenului lipsește, totul reducîndu-se la
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
și astăzi afișul. Mă așteptam ca acel capitol introductiv (Evreii în mișcarea de avangardă) să fie mai dezvoltat și să cuprindă și un examen de antropologie culturală care să expliciteze de ce evreii au aglomerat, întreținut și dezvoltat mișcarea românească de avangardă. Din păcate, această modalitate de abordare antropologică a fenomenului lipsește, totul reducîndu-se la menționarea spiritului constant contestatar și insurgent al evreilor, în cazul de față al unor literați și artiști evrei. Și acestui spirit insurgent și contestatar i se datorează
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
antropologică a fenomenului lipsește, totul reducîndu-se la menționarea spiritului constant contestatar și insurgent al evreilor, în cazul de față al unor literați și artiști evrei. Și acestui spirit insurgent și contestatar i se datorează, în destulă măsură, mișcarea românească de avangardă. Regretatul Ov. S. Crohmălniceanu îl citează pe Călinescu cu opinia sa despre scriitorii evrei și, în general, despre evrei: "Ei sunt totdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
scriitorii evrei și, în general, despre evrei: "Ei sunt totdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască". Iar E. Lovinescu, mai înainte, observase, constatînd prezența masivă a evreilor în avangarda românească, că, în general, spiritul semit are vădită aplecare către negația vehementă iar consecința acesteia este revoluționarismul estetic ca și politic. Năzuiau frenetic acești tineri scriitori evrei de după primul război mondial și ceva mai înainte, considera Lovinescu, să creeze "o
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
nu numai una foarte bună de istorie literară, ci și un document cu totul revelator. Dl Geo Șerban s-a îngrijit cu devotament de publicarea acestei cărți, semnînd și o densă prefață lămuritoare. Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească. Text îngrijit, adnotat și prefațat de Geo Șerban. Editura Hasefer, 2001.
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
abdicare de la linia programatică, adânc motivată, dedusă din scrisoarea către Lovinescu. Erau generos acceptați, chiar subînțeles aprobator, după ce se făcuseră cunoscuți printr-o declarație de principii, luminat argumentată, fără teribilismul superficial, negator cu orice preț, întâlnit în unele manifeste de avangardă. Dimpotrivă, era o declarație de continuitate a primatului esteticului, eliberată însă de tirania contextului intuit a fi primejdios, întrucât se închidea într-un sămănătorism desuet și abuziv cultivat. Maturitatea lor nu putea decât să-i placă lui Blaga. Era un
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
traducătorul și universitarul. Mai recent, v-ați legat numele de Dicționarul analitic de opere literare românești, pe care îl coordonați și care se apropie de finalizare. Dar ceea ce vă individualizează între criticii generației dvs. cred că este, în special, teoretizarea avangardei românești, fiind primul care a făcut o situare istorică și critică completă a acesteia. De cînd și de unde acest interes, mai ales că în poezia dvs. nu se pot detecta afinități cu suprarealismul? Vorbeați de poezia pe care o scriu
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
că s-ar putea vorbi de un fel de compensație. Adică, iată, un om care a îndrăznit să-i spună, riscînd foarte mult, unui volum de-al său, din 1969, Biata mea cumințenie, publică în același an o carte despre avangardă. Pare destul de ciudat. Ar fi poate un fel de compensație, de echilibrare, de rotunjire a ceea ce am putea numi, cu toată modestia, un fel de personalitate. Pe de altă parte, a fost și o determinare de ordinul biografiei intelectuale, pentru că
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
am dat o formă mai sistematică, între timp m-am mai documentat, s-au schimbat și posibilitățile de exprimare a opiniei critice, și, în 1990, am putut să public o carte destul de consistentă, de peste 400 de pagini, care se cheamă Avangarda în literatura română. Ați fost, o vreme, profesor în capitala Franței, apoi director al Centrului Cultural Român din Paris, nescăpînd prilejul de a comprima pentru noi acel timp magic în cîteva �ore franceze". Cum ați ajuns la celebrii dvs. interlocutori
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
se putea sfîrși și chiar se sfîrșea de multe ori cu bucuria de a regăsi niște oameni, de a ieși din sicitatea academică de care sufeream eu însumi. Poate că este o compensație și aici, cum vă spuneam și în legătură cu avangarda. Îmi dau seama acum, recapitulîndu-mi viața, că aveam nevoie de această ieșire din tipar, din geometrii, din solemnități, din ceremonialul academic. Am tînjit întotdeauna, deși n-am avut întotdeauna poate curajul, să ies brusc, brutal, violent, zgomotos, și poate această
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
fapt, la operă îmi place chiar latura mai desuetă, pentru că e multă melodramă, desigur, multă schematizare. Dar este și o anumită plăcere a convenției pe care o trăiești și poate că, în mod paradoxal, este și o mică legătură cu avangarda aici, pentru că avangardiștii erau foarte sensibili la convenție, lor le plăcea să răstoarne convențiile. Și, în plus, îmi place foarte mult vocea umană. Admir marile voci, dar, cum vă spuneam, îmi place foarte mult și muzica simfonică și, după ce i-
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
au fost uitate. Proletcultism este un calc după cuvîntul rusesc însemnînd cultură proletară și a fost creat de A.A. Bogdanov, în 1917, ca nume pentru o organizație culturală ce se dorea relativ independentă de partidul comunist. Era, îndefinitiv, o avangardă, ca atîtea altele în primele decenii ale secolului XX, și din inițiativele căreia a rezultat o cultură revoluționară în esența ei, cum ar fi filmele lui Eisenstein sau școala de critică cunoscută ca școala formală rusă. Lenin a gîtuit însă
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
conștiința tot mai accentuată a depoetizării, recte a îndepărtării de o tradiție anchilozantă. E o libertate meditată, elaborată. O libertate ce constă în aplicarea, nu lipsită de acuratețe, a unui set de procedee decelabile. Cu cît trece timpul, cu atît avangarda vădește o mai puternică autoconștiință a textului său. Se "clasicizează" astfel, datorită unei hiperlucidități (o "eliberare" la nivel cerebral), ce pare a compensa, surprinzător, inițiala năzuință de ieșire dramatică din chingile intelectului. Triumful dezintelectualizării trece într-un triumf al intelectualizării
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
ea e tatuajul poeziei mele. e o limbă scrisă cu salive semantice" (ibidem). Cititorului nu-i poate scăpa factura sceptic-glumeață a acestor corespondențe, adică teatralitatea lor. Ironia se amplifică atunci cînd e pusă în cauză "moartea literaturii", sloganul fundamental al avangardei, afirmat și totodată infirmat prin coborîrea lui în codul caricaturii: "noi sîntem scriitori pentru urechi, sîntem artiști ai pupilei, noi înfiorăm creierul, noi nu scriem nimic. noi căzusem într-o zare unde viziunile ne încleștaseră gura. atunci a năvălit mam
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
băgat pînă la gît în cuvinte. sînt tîrît prin idei" (dependența de alfabet). În fond, avem a face cu un tip dunărean (Paul Aretzu e originar din Caracal), deci cu un trunchi incredul, inconformist, persiflator, pe care s-a altoit avangarda, precum un mod de expresie pînă la un punct convenabil. Plămada omenească din care au fost făuriți și alți scriitori ai zonei (unii de primă mărime) se "modernizează" datorită celei din urmă, dar nu-și pierde caracteristicile inițiale. Asociațiile șocante
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
astfel: "e drept, într-un moment de exaltare, la sulina, unde era să înnebunesc de frumusețe. m-am gîndit pentru prima oară la supralumină" (ibidem). Intelectul este actantul farsei pe care ne-o oferă continuu poetul, în straiul sclipitor al avangardei. În felul acesta, aidoma unui fiu rătăcitor care, după un îndelungat periplu, se întoarce acasă, suprarealismul tîrziu revine la inteligența excomunicată, în paradoxala vecinătate a rețelei valéryene. Paul Aretzu, Diapazonul de sînge, Ed. Cartea Românească, 2000, 64 pag., preț neprecizat
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
apropiat de revistele avangardiste... Deloc, deloc. Și trecea Sașa Pană pe lîngă mine și strigam: Să nu-mi spui că te cheamă Sașa Pană! Și era un caraghios, săracul, Dumnezeu să-l ierte! Și totuși erați inclus în mișcarea de avangardă. Eu nu cunoșteam mișcarea asta și mișcarea era foarte pretențioasă. Adică acolo se găsea punctul la care ajunsese poezia. Poezia cuprinzînd și proza, și toate legate. Și erau mulți. Făceau parte din niște culturi apropiate de cultura franceză, mai puțin
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
ajunsese poezia. Poezia cuprinzînd și proza, și toate legate. Și erau mulți. Făceau parte din niște culturi apropiate de cultura franceză, mai puțin de cultura germană. Și se îngrămădeau toți la Paris atunci, că era și frumos și bine, dar avangardă se făcea peste tot. Uite, îmi scriu niște prieteni, de la Chicago. Și eu nu le-am răspuns de nu țin minte cînd, de vreun an. Ăștia mă respectă foarte tare. între timp, Franklin Rosemont mi-a mai scris încă vreo
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
puteam să sufăr pictura românească deloc, și nici cea din multe alte țări, nu numai de-aici. îmi plăcea modernismul, atîta cît puteam să-l cunosc dintr-o revistă, dintr-un ziar, în orice caz, de-aici, ce-a fost avangardă nu mi-a plăcut niciodată. Și atunci, acolo, am intrat și nu era nimeni. Era pustiu. Un singur om, într-un colț. Ca un suedez, așa, blond, foarte drăguț băiat. Nu-l cunoșteam. Și a venit tînărul ăsta la mine
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
că Andrei Oișteanu scrie ca și cum într-adevăr am trăi în cea mai dreaptă dintre lumi, ca și cum toată absurditatea urii rasiale ar ține definitiv de o istorie reluată acum ca simplu document. E o performanță și o lecție. Evreii reali ai avangardei întîmplător, în timp ce citeam acestă carte, am întîlnit o alta, de data aceasta cu evreii cît se poate de reali: Evreii în mișcarea de avangardă românească de Ovid S. Crohmălniceanu. O legătură imediată cu prima se poate face pornind de la prejudecata
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
o istorie reluată acum ca simplu document. E o performanță și o lecție. Evreii reali ai avangardei întîmplător, în timp ce citeam acestă carte, am întîlnit o alta, de data aceasta cu evreii cît se poate de reali: Evreii în mișcarea de avangardă românească de Ovid S. Crohmălniceanu. O legătură imediată cu prima se poate face pornind de la prejudecata pe care o citează în chiar prima pagină și care îi aparține lui Călinescu: "Ei (scriitorii evrei) sînt întotdeauna informați, colportori de lucrurile cele
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
cartea anterioară: "cam la toți evreii literatura, preocupările livrești sînt cumva " (Ion Rotaru). Din atare preocupări "comercioase" s-a născut una dintre cele mai interesante mișcări din istoria noastră literară. Pentru că atît statistic, cît și în numele ei cele mai răsunătoare, avangarda datorează mult scriitorilor de etnie evreiască. Cartea lui Ovid S. Crohmălniceanu se deschide cu o amplă prefață semnată de editor, Geo Șerban. Deși tonul e puțin cam patetic, prefațatorul discută aspecte interesante ale biografiei criticului recent dispărut și atinge probleme
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
reia o serie de autori interbelici în vederea revalorificării elementelor de iudaitate din operele respective. Așa apar articole separate despre Ilarie Voronca, Tristan Tzara sau Jacques Costin în Revista Cultului Mozaic, urmate de un studiu de sinteză, Evreii în mișcarea de avangardă românească, în aceeași publicație, la 1 iulie 1990. Din toate acestea, completate și revizuite, s-a constituit un nou volum, rămas pînă anul acesta în copie dactilografiată, recuperat de sora criticului și publicat abia acum. E, pînă la noi dezvăluiri
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]