1,716 matches
-
lăsat pe-acest pământ, Omul până la mormânt Să trăiască-n zbucium greu Ori cu gând la Dumnezeu. Viața grabnic veștejește Precum ceara se topește, Făr’de veste vine apusul Gol de ață privim fusul, Prea târziu ne dumirim Cât de-avuți puteam să fim. De aceea, frate, ascultă, Când „Cel vechi de ani”cuvântă, Doar prin El aflăm cărarea, Rostul sfânt și alinarea, Să-l urmăm plini de iubire De vrem cale-n izbăvire. Referință Bibliografică: Fiecare-n viață duce / Rodica
FIECARE-N VIAȚĂ DUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371425_a_372754]
-
chiar, îi îngădui curiosului să-și mântuie vrerea. Descoperind bănetul, din care, mai-nainte fură din ochi, țârcovnicul dădu s-apuce în pumn cât mai mult, dar scăpă tot, retrăgându-și cu iuțeală brațul mușcat sălbatic de milogul ce apăra avutul Linei și-al său. Temerara încercare a sărmanului este ne-nțeleasă de femeia buimăcită de întâmplările zilei. Și-n timp ce-l izbește c-o boată în moalele capului, Lina simte răceala de gheață din picăturile de sânge sărite pe mâini
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
vrea să-i fie, Cărpit cu neamul lui Hunor. Poporul ce-ascultă cuminte El îl sfidează trădător. Îl umilește și îl minte, Căci vorba lui e vorbă-n zbor. Nu are pic de demnitate, Iar de rușine a uitat. Și-avutul țării îl împarte, Străinilor ce ne-au trădat . Demisia i-a fost scadată De toți românii revoltați. Dar cu trufia-i cunoscută, De el, în seamă n-au fost luați. Doar cu tupeu și viclenie Poporului votul a luat. Șef
REVOLTĂTOR! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373848_a_375177]
-
tine urmată În limba țării, ai absolvit. E dulcea limbă românescă În care mama te alinta. E limba ta cea strămoșească, Cum poți tu astăzi,a o uita? În țară n-ai unde să muncești Căci hoții i-au furat avutul. Dar ca pe o mamă s-o iubești Ea fiind prezentul și trecutul. Datinile noastre din străbuni, În suflet cu tine să le porți! Cu ele dorul să-îți alini, Ca depărtarea să o suporți. Iubește-ți țara că e mama
ROMÂNE,SIMTE ROMÂNEȘTE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373854_a_375183]
-
prăpastiei cu griji pentru ziua de mâine. Dar ce ne-ar mai rămâne să primim dacă n-am mai avea nici pe artiști, și ce-am mai avea de dăruit dacă nici iubire n-am mai avea?! De altfel, dramul avutului nostru, al sărmanilor, e numai iubirea și o pâlpâire muribundă de speranță, în rest e pustiu! Nu socot ca datorie mai plăcută pentru mine alta decât aceea de a nu lăsa cât voi trăi să cadă în uitare numele artiștilor
ALEXANDRU ARŞINEL. VULTURUL TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375529_a_376858]
-
-i fie un sprijin de nădejde în toate demersurile. Nu avea nevoie de furturi! Partidul urma să-i sufle-n ceafă, să îl ancheteze, sau, cine știe, să considere că acțiunile sale ca director fuseseră îndreptate în mod voit împotriva avutului obștesc. Trebuia să-l găsească pe hoțul care îi punea în pericol cariera, cu orice preț. Câteva zile urmări cu atenție întreaga activitate din fermă, de la primele ore ale dimineții când soseau îngrijitorii și până la ultimele ore ale zilei, când
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
fermei. Îl alungase, cu toate că bărbatul îi promisese o cantitate apreciabilă de aur în schimbul dreptului de pășunat o săptămână. A doua zi, secretarul de partid îl sunase cu indicații clare să lase turma la pășunea fermei, pentru că turma reprezenta tot un avut obștesc. Man se îndoia de acest lucru, dar nu putea să se opună unor dispoziții de partid. Observarea tuturor acelor aspecte îi lăsase un gust amar. De pe băncile facultății, văzuse producția cu alți ochi. Avusese anumite așteptări, anumite idealuri. Nu
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
dator întreaga mea viață! Am să fiu ca un sclav pentru dumneavoastră! Trăsăturile schimonosite îl făceau de nerecunoscut. Aroganța dispăruse, fiind înlocuită de o umilință dezgustătoare. Man nu și-ar fi imaginat că Preda putea fi capabil să atenteze la avutul obștesc. De fapt, ar fi fost curios ce părere ar fi avut despre acest lucru secretarul de partid, care îl asigurase la numirea în funcție că în Ilie Preda avea să găsească cel mai de nădejde colaborator. Dacă pe de-
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
încercând să-și alunge scenariile negre din minte. Nu participă la discuțiile preliminare. Era conștient nu numai de statutul lui, ci și de responsabilitățile uriașe pe care le căra în spate odată cu funcția. Avea în mână o parte importantă din avutul obștesc. - Am fost informați... Așa începea orice anchetă. Se așeză în fotoliul său înalt, cu o ținută demnă de un ministru și își prinse palmele una de alta, într-o atitudine liniștită. că nu s-au respectat directivele de partid
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
peste umăr: - Nu uitați să vă luați fazanul, poate că n-o să mai aveți ocazia să vânați! * Fusese prea multă liniște. Chiar începuse să creadă că partidul avea alte probleme și că informațiile despre fermă reușiseră să convingă cum că avutul obștesc încăpuse pe mâini bune. Angajații trecuseră peste frământările de personal, peste schimbările impuse de el, iar rezultatele înregistrate, pozitive și vizibile chiar și pentru neprofesioniști, erau suficiente pentru a-și atrage respectul cuvenit. Când Galiț îl convocă la sediul
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
pe care-l avusese până atunci, pantofii negri cu talpa groasă, cămașa bleumarin cu gulerul bine scrobit și cravata elegantă cu dungi albastre. În geamantanul ieftin, cumpărat cu o zi înainte de la unul dintre negustorii de pe Lăpușneanu își adunase tot avutul: o cămașă, două batiste, briciul, câteva caiete din timpul școlii, multe cărți, un stilou, pălăria primită-n dar de ziua lui de la colegii de cameră și diploma. Fusese clasat, după absolvirea Școlii Normale Vasile Lupu, al treilea dintre cei 94
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
cost... Să nu mă biciuie, să nu mă Alerge-n curse ca pe-un cal Și să mă certe doar în glumă Că nu sunt cel mai genial... Iar viața mea cu tot ce har e, Mă prind a deveni avut Al celui sau al celei care M-a cumpărat și chiar m-a vrut. Și îi voi fi smerit sihastru, Sărac supus, bogat ascet. Prin versul meu cel mai măiastru Se va mândri că-i sunt poet! Referință Bibliografică: Poet
POET DE VÂNZARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345991_a_347320]
-
iubiri și cântece, nu de acum, de milenii. Dar astăzi cântă de brodează cu melodii, Georgeta Nichifor! E o solistă de muzică populară la Ansamblul folcloric „Baladele Deltei”. Broderia aceasta e din borangic sufletesc și de aceea-i un mare avut. Sunt împrăștiate peste tot cohorte de cântăreți, dar Georgeta Nichifor este dintre cei rari și cu har! A fructificat talentul ei încă de la doisprezece ani, când a câștigat la Târgu Jiu concursul „Pe fir de balade”. A cântat mai târziu
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
SUNT Sunt fragedă lumină Care copilăresc se joacă În extazul crescut Pe veșnicia lui hic et nunc Când Lumină din Lumina necreată, Lumina Protectoare, blândă Scut Se joacă în extazul crescut Pe veșnicia lui hic et nunc! Sunt comoara, mirific avut Al lujerului sacru nevăzut Din care cresc radiante căutările, Rătăcirile Găsirile, negăsirile Regasirile, Cadoul Tău dumnezeiesc Pentru veșnic neliniștitul Neam omenesc În care Chipul Tău Doamne se ascunde, Apare.. Celor ce Te simt, Te slăvesc Conștienți că EȘTI Izvorul Iubirilor
POEME PENTRU O ZI DE NAŞTERE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347916_a_349245]
-
calendarul orașului. Altul din contră. În mijlocul unui cartier orășenesc în care oamenii mai obișnuiau să-și întindă rufele pe funie la uscat, a construit din containere, destinate în de obște organizărilor de șantier, locuințe pentru etnicii votanți. A dat din avutul poporului „NUMAI” jumătate din costul normal al unui apartament. Normal pentru cotețele realizate. Votanții mutați în ele au scutit ceilalți localnici să mai muncească pentru strângerea rufelor uscate. Fericirea unuia - beleaua altuia. O zicala adevăr adevărat. Un alt zid important
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
însă că în din Seminar nu se făcea politică, nici antisemitism, ci doar educație, și că nu am avut de învățat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam și de patrie, corectitudine, disciplina în muncă, cultivarea adevărului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu", afirma, mai tarziu, Bartolomeu Anania. Viitorul Mitropolit avea să fie însă arestat de 3 ori pentru legături cu legionarii sau activități legionare: în anul 1941 (pentru 3 săptămâni, după ce participase la funeraliile unui comandant legionar), în
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
luaseră frica toți primarii. În ziua aceea își lăsase mașina la marginea miriștei și venise prin spate fără veste. După ce l-a beștelit în tot felul pe tata, după ce l-a amenințat că îl bagă în pușcărie pentru furt din avutul obștesc, numai ce scoate bricheta și dă foc grâului. Spicele uscate zadă se aprind pălălaie, toată cotiga arde ca o torță și când ajunge căldura la măgar, o rupe bietul de el la fugă... - Care măgar? - Ala care trăgea cotiga
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
Acasa > Poeme > Antologie > VÂNĂTOAREA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 643 din 04 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Îmi scot ochelarii Pun alături pixul Din motive varii Mă inhibă chixul Și cedez rutinei Care de plictis Avutul din tine-i Tăinuit în vis Dornic de repaos Dar ieșit din vervă Fiece adaos, Trece în rezervă Câte-mi mor proiecte Geana mi se zbate Bogat în defecte Și sărac în toate Că adorm cu dușii Și dorm până când
VÂNĂTOAREA de ION UNTARU în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346359_a_347688]
-
primare. “N-am avut ce face, continuă să se justifice dl. revizor, dar ți-am găsit un post și mai bun. Uite, te-am numit la școala din Ciocanu. Sunt acolo oameni primitori și cu dragoste de școală. Ei, din avutul lor greu agonisit, au ridicat clădire nouă de școală și cu o cameră și pentru învățător. O să vezi că o să fii mulțumit. “Mă duc oriunde, dle revizor, numai să nu fiu șomer, i-am răspuns însuflețit și tare îndatorat de
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Port cu mine; Au năpădit Mi-au prădat avutul hoții; Au intrat în sanctuar; De comun acord cu toții, N-au lăsat un rând măcar. Toate visurile mele, Deziluzii amărui - Licăr argintiu de stele Și aromă de gutui. Dar s-au înșelat cu toții: Căci speranțe, gânduri line Nu le pot
PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345080_a_346409]
-
Acasa > Literatura > Copii > AVARUL Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului A fi avar e lucru rău, Sporești mereu avutul tău, Te uiți la el și te fălești, Însă deloc nu-l folosești! Un om exact așa făcu, Își strânse aur cât putu, Într-un seif l-a așezat, La el nu a mai căutat. De bani mare nevoie-avea, Însă
AVARUL de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375928_a_377257]
-
flori de iasomie: Sunt albe, mici, înmiresmate,Tu ești mai fină decât toate!Florile-s multe pe pământ,... XXVIII. AVARUL, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016. A fi avar e lucru rău, Sporești mereu avutul tău, Te uiți la el și te fălești, Însă deloc nu-l folosești! Un om exact așa făcu, Își strânse aur cât putu, Într-un seif l-a așezat, La el nu a mai căutat. De bani mare nevoie-avea, Însă
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
tot ce-a avut; Să îi oprească n-a putut. Atunci își spuse amărât: „- Ce fără minte am trăit! Am adunat comoara mea, Să aibă hoții ce fura!“. Morala: Citește mai mult A fi avar e lucru rău,Sporești mereu avutul tău,Te uiți la el și te fălești,Însă deloc nu-l folosești!Un om exact așa făcu,Își strânse aur cât putu,Într-un seif l-a așezat,La el nu a mai căutat.De bani mare nevoie-avea,Însă
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
care făcea parte progenitura învățătorilor. În tradiția satului era drept normă ca orice căsătorie să se împlinească în cadrul grupului social comun celor doi aspiranți. Diferențele sociale erau stavile serioase pentru îndrăgostiți. Și asta nu doar legat de zestrea fetei sau avutul feciorului. Dacă aceste decalaje erau accentuate și de diferențele culturale, atunci căsătoria devenea aproape imposibilă. Categoric, părinții care o aveau pe Veronica, râvneau pentru aleasa lor fiică un tânăr pe măsură. Tatăl fetei, un despot cu prejudecățile timpului său, nici
CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376736_a_378065]
-
apă”(!?) dintre lespezile zidului unei colibe din bârne își „găsise” alt...proprietar! Cineva, tot vreun „fârtat” sau vecin mă urmărise în acea seară, fatidică pentru obște și cu un licăr de speranță pentru mine de a-mi pune la adăpost avutul care mă...lega de trecut, de o pasiune născută prin voia lui Dumnezeu și care părea că-mi va fi scop și reper în viață. O jumătate de veac mai târziu, prietenul și vecinul meu G.V., el inginer și eu
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]