1,813 matches
-
întâmplător acest procedeu inaugural, fiindcă instrumentarea sa psihologică urmărește în profunzime terțetul gând, cuvânt, faptă. Acțiunea cuprinde un vast teritoriu intelectual, realizat prin multiple rețele de gândire, unde se caută cu o răbdare benedectină dezvăluirea naturii autentice a lucrurilor. Ochiul axiologic al prozatoarei urmărește simbolul naturii fenomenale, reflectat în lumea individuală. Elanurile personajelor nu devin active prin metafore animiste, ci își extrag dinamica dintr-o materie spirituală preexistentă. Textologia scripturală emite permanent semnale esențiale între credință și rațiune. De asemenea, descoperim
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
privarea sa totală de propria-i libertate caracteristică. Este adevărat, mi-aș fi dorit să trăiesc într-un alt fel de lume, într-un orizont de timp dominat de o alt mod de a trăi și de un alt sistem axiologic, deloc găunos, cum este cel al lumii de acum. Nu a fost să fie așa. Sunt, prin prisma datei de naștere proprii poziționate la granița imaginară dintre postmodernitate și perioada anterioară acesteia, și suntem obligați a parcurge această bucată de
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
neconstituțională a normelor cuprinse în Legea nr. 47/1992 și Legea nr. 370/2004, toate acestea atrăgând neconstituționalitatea și nelegalitatea deciziei contestate. ... 8. Se mai arată că reținerea, în afara unor dispoziții legale, de către BEC în decizia contestată a unui „cadru axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României“ reprezintă o conduită arbitrară menită să nesocotească dreptul de a fi ales, astfel cum este prevăzut în art. 37 din Constituție. BEC nu doar că a nesocotit dreptul fundamental
HOTĂRÂREA nr. 35 din 2 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296731]
-
neconstituțională a normelor cuprinse în Legea nr. 47/1992 și Legea nr. 370/2004, toate acestea atrăgând neconstituționalitatea și nelegalitatea deciziei contestate. ... 34. Se mai arată că reținerea, în afara unor dispoziții legale, de către BEC în decizia contestată a unui „cadru axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României“ reprezintă o conduită arbitrară menită să nesocotească dreptul de a fi ales, astfel cum este prevăzut în art. 37 din Constituție. BEC nu doar că a nesocotit un drept
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
exercitarea atribuției reglementate de art. 146 lit. f) din Constituție cu referire la hotărârile nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024. ... 108. Se consideră că atât Constituția, cât și Curtea Constituțională au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României în anul 2025. În acest sens, condițiile de formă ale candidaturii, cât și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului în sensul că îndeplinește condițiile legale pentru a candida
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
a normelor cuprinse în Legea nr. 47/1992 și în Legea nr. 370/2004, toate acestea atrăgând neconstituționalitatea și nelegalitatea deciziei contestate. ... 13. Se mai arată că reținerea, în afara unor dispoziții legale, de către BEC în decizia contestată a unui „cadru axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României“ reprezintă o conduită arbitrară menită să nesocotească dreptul de a fi ales, astfel cum este prevăzut în art. 37 din Constituție. BEC nu doar că a nesocotit un drept
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
propria lui victimă), o ultimă zvâcnire cinematografică de o tulburătoare echivalență cu imaginea generală a societății schimbate cu forța azi, simbol marcant al raptusului dintre două lumi, una lichidând-o completamente, practic, pe cealaltă, dacă se abordează problema din perspectivă axiologică, două sfere vizibil noninteracționabile, ce refuză cu vehemență a recurge la stabilirea vreunui schimb valoric necesar și firesc, în ultimă instanță, între ele. Se închide sau, cu alte cuvinte, se sugrumă, de fapt, umanitatea unei lumi, care își îngroapă pe
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
I se întâmplă criticului câteodată să nimerească peste un film alunecos care, dincolo de plăcut/ ne-plăcut, îi dă peste cap radarul axiologic. Dincolo de calea ferată nu e un film important (raportat la ce se întâmplă în cinemaul românesc recent și chiar la filmografia regizorului), nici un film prost, poate doar un eșec. În umbra acestui eșec mi se părea că văd un merit
Happy end ghilotină () [Corola-blog/BlogPost/338483_a_339812]
-
cele din urmă, este principalul artizan al transformărilor ce au loc în cultura sa individuală, dar în același timp colectivă. Volumul prezentat de Mirella Ferrera, Populații ale lumii, este un instrument de cunoaștere și cercetare a strămoșilor, dovedind continuitatea, perpetuarea axiologică, rezistența speciei. Locuind la altitudini imposibile pe Acoperișul Lumii, în nordul extrem biciuit de vânturi înghețate, în deșerturi care te deshidratează, mergând de la o oază la alta, și în jungla ecuatorială unde lumina soarelui de-abia răzbate până la sol: acestea
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
alții abia legau “This is a table” iar eu povesteam despre “Hastings 1066”, “A Noble Gift” , “See you who is the snob”, “Harvest day”..., n-am reușit să-i smulg decât notă 9, de fapt pentru mine, era o tragedie axiologica în acel moment și nimic mai mult. După clasa a IX-a am schimbat orașul, orașul copilăriei mele, orașul în care am învățat să citesc, să scriu, să comunic, să deschid ochii spre viața, orașul în care m-am îndrăgostit
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
pe masura ce ii reîntregește cărțile ciuntite de cenzură și aduce la lumină tiparului pagini inedite pe care unchiul său, plecat prea devreme din această lume, nu le-a publicat, Sorina Sorescu îl redescoperă pe scriitor cu ochii cercetătorului literar. „Un univers axiologic în continuă redefinire. Percepția subiectivă nu a dispărut, desigur. De la început, Marin Sorescu a însemnat pentru mine un model de imediată proximitate (familială). Și va rămâne întotdeauna așa. Dar este și un autor Ťde studiatť (culmea obiectivării care se poate
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
capitole prezentând locuri vizitate cu scop de relaxare (numai că autorul are o energie și o propensiune care se alimentează ascendent din fiecare sistem de coordonate reale transcrise și prelucrate pe modele matematice mentale) sau evenimente științifice de înaltă ținută axiologica într-o simbioza perfectă cu decorul, clădirile, simbolurile, oamenii, istoria, faptele. Textul este scris în propoziții scurte, clare concise că în expresiile matematice, nimic în plus, nimic în minus. Să parcurgem povestea volumului! Phoenix și Fountain Hills - bucuria unui moment
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
decât oricare dintre ele, „Cât văd ochii...” (Craiova, Editura Autograf MJM, 2011) se arată, înainte de toate, un roman de valori. Este vorba despre modelarea comportamentelor și a conduitelor personajelor în raport de principii. Evenimentele epice sunt impregnate de o evaluare axiologică implicită. Pe de altă parte, în formulele existențiale ale personajelor sunt discursiv evocate valori. Asigurarea conformării și submisiunii se realizează printr-o permanentă raportare la valori. Silviu Grigorașcu este narator și evaluator în cadrul propriei sale existențe epice. Născut în 1951
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
Poienari (comuna socrilor săi, Gheorghe și Domnica), el întocmește documente fictive pentru lucrări realizate gratis de săteni. Spirit deja format în valorile școlii și bisericii (Florina Grigorașcu este o femeie bisericoasă), Silviu Grigorașcu dezaprobă faptele ilegale ale tatălui său. Structurat axiologic ca om onest, responsabil și de bună-credință, ca persoană ce-și ține cuvântul, are rușine și evită să se facă de râs, Silviu acceptă totuși contradicția dintre platformele implicate de cele două nuclee de fapte ale tatălui său. Pe de
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
intelectual” - comentează Roxana. Aceasta a meditat și la o teorie socială și a găsit că românii s-ar împărți în patru categorii: „numai de duzină; de duzină și de turnă; numai de turmă; nici de duzină, nici de turmă”. Canonul axiologic al lui Silviu este alcătuit din onestitate, responsabilitate, credință, respectarea cuvântului dat, conștiinciozitate și realism. El are și o variantă negativă. Metehnele care trebuie respinse și condamnate sunt minciuna, furtul, înșelăciunea și prefăcătoria. De evitat sunt cei care au „învățat
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
informației având lucrări și opinii personale în toate cele 15 axe ale acestui domeniu, Domnia Sa fiind în continuă cîutare a actului perfecțiunii, a operelor de cea mai înalta calitate, a operelor, teoriilor, conceptelor ce aduc noutate, îmbunătațire, reorganizare a valorilor, axiologic vorbind. Filosofia, explicând lumea prin valori logice, dar și tot ce are tendința de a o și tranforma, conform unor idealuri omenești etice. Filosofia arata cum se naște, cum evolueaza realitatea și apoi valoarea tuturor schimbărilor și transformărilor ei. Filosofia
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
-i domină pe oameni”. Flaviu George Predescu mărturisește că scrie „pentru a trăi cu motiv”. Euristica generării discursului eseistic este următoarea: a) spiritul reflexiv observă lipsa de comunicare și sentimentele negative din spațiul public, b) le evaluează într-un sistem axiologic consolidat, c) le trăiește și le interiorizează ca suferință, regret, amintire și speranță, d) finalmente, le transformă în elemente de conștiință lucidă. Experiența se convertește în conștiință. Odată devenite conștiință, elementele de reflexivitate se întorc, ca bucurie de viață, ca
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
moral. Principiul inferențial îl reprezintă ideea că întotdeauna experiența comunicării sincere aduce libertate. O asumpțiune implicită a acestui construct-teză o găsim în valori. Garanția libertății o constituie comunicarea bazată pe valori. Cu alte cuvinte, fundamentul libertății este unul de ordin axiologic: „În viziunea mea, subliniază eseistul, o societate cu oameni normali ar fi aceea în care majoritatea ar duce o viață bazată pe valori” (p. 268). O societate normală este o societate a oamenilor de caracter. În mod natural, sufletul omenesc
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
sinceritate”, „Trei garanții în schimbul unui principiu”, „Unde este iubirea pe care am pierdut-o iubind?”, „Copiii perfecți ai părinților defecți”, „Să nu murim înainte de moarte”, „Cum am devenit realist fără să fi visat”. Cartea evidențiază o viziune clară asupra fundamentelor axiologice ale personalității. Developând experiențe contingente, se revelează o ideatică de o înaltă altitudine morală. Flaviu George Predescu observă că realitatea subîntinde o armătură ce permite accesul la libertate. Pilonii armăturii sunt comunicarea și curajul. Atitudinea promovată este una de sinceritate
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
de treabă). Figurile de amprentă ale poeziei lui Nicolae Coande ajung astfel să fie Iuda și Iago: înainte de toate, omul întunecat este un Iuda (are „sărutul Iudei“ - Idol cu mască de om), îl urmează Iago (VorbaIago). Poeziile care alcătuiesc armătura axiologică fundamentală a cărții și-l fac identificabil ca spirit creator pe Nicolae Coande sunt: O viziune a fiecăruia, În secolul ăstora, Poetul își declină faima, Eu sunt un anonim, În margine, respir direct prin pereți, ajunge că trăiesc, Rătăcesc în
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU () [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce, Doamne, a trădării/ Și n-am curaj să pun mâna pe piatră!” (CLXXXIV). Drumul existențial al poeziei, reconstruit în funcție de rodul iluminărilor interioare, dobândește conotații singulare. Complexele structuri axiologice sunt mediate prin cele estetice și, e cazul, cei în drept să descopere, prin actul critic, recunoașterea valorii! „Poeți, credeți-mă, el este totul:/ Pare un demon? Cine să-l alerge?/ Fără de el Amor în cârje merge,/ Sub duhul lui
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
aspectul ideii de moarte, se profilează ca fiind „atât de prețios”. Mintea și sufletul ca forme ale spiritului au până la perceperea morții o evoluție, un spațiu separate. Spiritul este locul visării și rătăcirii, este locul inscripționării cu cuvinte, este instanța axiologică (judecătorul a ceea ce contează), este palierul pe care se selectează oamenii și locurile. Printre locurile reținute se numără: Calafatul, Cioroiașul, Băileștiul, Craiova, Bucureștiul, Parisul ș.a. În majoritate, oamenii sunt figuri ale Calafatului: părinții, familia Popescu, familia Pîrvulescu, Mirea, Bodolicu, Biță
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
rezultă din atingeri și din jocuri („fotbalul, ogorul, lapte-gros, sărituri, rișcă”. Mintea și sufletul ca forme ale spiritului au până la perceperea morții o evoluție, un spațiu separate. Spiritul este locul visării și rătăcirii, este locul inscripționării cu cuvinte, este instanța axiologică (judecătorul a ceea ce contează), este palierul pe care se selectează oamenii și locurile. Avem de a face cu o carte în care operează simultan relatarea unor experiențe trăite și transpunerea fragmentară în operă. Un univers mental este transpus într-o
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
sau aproape nimeni, nu-și recunoaște vreo vină, nu-mi rămâne decât să fac ce pot mai bine: să scriu, să strig (...). Indiferent dacă sunt sau nu auzit” (8 martie 2012). Portativul fundamental al vocii este format dintr-o matrice axiologică. Printre valorile iradiante vizate, căutate și promovate se numără: adevărul, dreptatea, binele, libertatea, demnitatea, responsabilitatea, convingerile ferme, asumarea onestă, iubirea de țară, patriotismul și lecțiile istoriei. Există clară ideea că „marile valori apără țara și interesele ei mai bine decât
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
protecție împotriva rătăcirii în bibliotecă și citit, cât și o organizare a gândirii prin lectură. Biblioteca nu este doar o salvare ca la K. Popper, ea este și un paradis. J.L. Borges își imagina paradisul ca bibliotecă. Reintrând în raționamentul axiologic al lui Lucian Boia, remarcăm că și-a însușit de la Maiorescu „rigoarea” și de la Hașdeu „libertatea” de a gândi istoria. Lucian Boia, prin investigația sa în ce privește „istoria între adevăr și ficțiune”, ne permite să evidențiem cea de-a doua rută-elipsă
DAN C. MIHĂILESCU: Invitaţie ispititoare în paradis, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339636_a_340965]