1,792 matches
-
și culturale specifice modernității timpurii. Ca atare, enunțul ipotezei inițiale ar trebui reformulat sub mantia regenerativă a următoarei teze: Societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern. Această "a patra hipnoză" antropogenetică constă în geneza omului izomodern, reprezentată printr-o a treia etapă a modernității, sub formă reflexivă, raționalizată și redempțională. Ce este în definitiv epoca izomodernă? Nu este altceva decât contemporaneitatea noastră aflată sub un
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nation-state and the "fluidization" of the classical fronteer. The new isomodern restructuration consists in the emergence of new geopolitical spaces of interference, convergence, and divergence. At another level of analysis, I assume that the contemporary society tends to "recover" the axiologic set of the contractarian classics, who represent the early modernity; this phenomenon also redefines our perspective on human conflictuality. This new set of social values is especially obvious under the contemporary framework of political correctness. The conflictualist and the contractarian
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dădu prin suflare sa proprie. Aceasta numim chip "dumnezeiesc", căci cuvintele "după chipul" indică rațiunea și liberul arbitru, iar cuvintele "după asemănare" arată asemănarea cu Dumnezeu în virtute, atât cât este posibil"110. Această separație permite perfecțiunea omului la nivel axiologic regăsită și în imperativul din Noul Testament " Voi fiți, dar, desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit"111. Prin aceasta omul este responsabilizat și se constituie concepția etică din perspectiva potențialității reprezentată de calea pe care o poate urma
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
structură rațională bine închegată, pentru ca în cele din urmă prin interpretarea metaforizarea și reanalizarea respectivelor imagini să se ajungă la o nouă formă de dezvoltare pulsională a imaginarului. Această evoluție descrisă aici nu este una strict temporală, ci de ordin axiologic prin acceptarea și reordonarea valorică a anumitor tipuri de imagine. Exemplificând această tendință de dezvoltare a imaginarului pe perioada apropiată de secolul al XVII-lea putem urmări următoarea evoluție. După ce în Evul Mediu s-a dezvoltat o imagine rațională asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru identitatea dorită. În consecință, pentru aceștia, uitarea colectivă devine o „terapie civică” profitabilă. Funcționarea gândirii sociale este ghidată, fără Îndoială, de valorile și ideologia ce domină câmpul social. Valorile, În sens de adevăruri intrinseci, absolute, de idealuri incorporate, cantonate axiologic, Împărtășite colectiv, sunt așezate la temelia unui edificiu moral comun. Puse În act, valorile prescriu respectarea unor norme, transmiterea și apărarea lor. Pentru a fi acceptate și incorporate, ele se atașează discursului puterii care le impune și le propagă. Dar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai târziu, cineva a frecventat un cerc, un grup, un mediu cultural și ideologic de o anumită nuanță Îl marchează pentru tot restul vieții. Rezultă din cele spuse până aici că, prin caracteristicile sale, contextul induce tabele valorice, determină sistemul axiologic, propune norme și stiluri de conduită. Contextul influențează nu numai gândirea socială, pe care o marchează decisiv, ci determină și practicile sociale. El are rol „mobilizator”, polarizează, provoacă consemne: de exemplu, poate determina conformism și gândire stereotipă sau poate naște
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
condiție de contracarare a atitudinilor ce se călăuzesc după "cerințe" impuse de riscuri și răspunderi. În dependență cu scopurile și valorile acțiunilor educative, se diversifică și mulțimea posibilă de conduite pedagogice care trebuie revăzute și îmbogățite din punct de vedere axiologic și deontologic. Sorin Cristea evidențiază patru tipuri de competențe generale: - competența politică, demonstrată prin receptarea și angajarea corectă a responsabilităților directe și indirecte transmise la nivelul finalităților macrostructurale (ideal pedagogic - scopuri pedagogice); - competența psihologică, demonstrată prin receptarea și angajarea corectă
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
simți chemat, ales, pentru o sarcină și apt de a o împlini. În raport cu aptitudinile, vocația apare ca o sinteză coerentă de forțe instrumentale și valori moral-sociale, o interacțiune optimă pentru ceva și atitudini față de același obiect în cadrul unei înalte conștiințe axiologice și în baza unei riguroase tendințe de autodepășire. Ea este o înclinație, o predispoziție socială, ce se manifestă ca o nevoie puternic resimțită de a efectua un anumit tip de activitate, conținând procese raționale și impulsiv-afective care contribuie la decizia
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
participând la meritele și culpabilitatea lor, dar omul e ființă morală nu în calitatea sa de ființă biologică, ci în cea de ființă spirituală, ce își întemeiază acțiunile pe valori. Inteligența nu caracterizează omul așa de pregnant ca spiritul său axiologic. De aceea, Scheler nu e de acord cu „filosofia vieții” care afirmă că esențială în om este acțiunea anumitor forțe oculte „vitale”, și nu spirituale. Omul real se raportează variat, din punct de vedere afectiv, la ceilalți, se implică în
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
petrecute în fața TV și a computerului depășesc cu mult pe cele acordate școlii sau celorlați membrii ai familiei, care, de altfel, s-au demonetizat ca modele. Ingredientele de spectacol și de distracție oferite sunt expresia instabilității sociale și a anarhiei axiologice. Devine evidentă existența unei „mame tehnologice”, care include televiziunea, sistemele video, Nintendo și walkman. Se cultivă individualismul, astfel că, din primii ani, copiii vor să sublinieze deosebirile dintre ei și ceilalți. Oferta educațională - jocuri, cultivarea aptitudinilor artistice, sportive - suprasolicită copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
accentuate sau dizarmonice - deși privite cu rezervă și adeseori marginalizate social - pot reprezenta extrapolări ale momentului istoric în natura ființei umane. Ontogeneza persoanei umane scoate în evidență, la rândul ei, diferențele interindividuale - de la cele dominant biologice până la cele morale și axiologice -, care sunt într-o măsură semnificativă condiționate social-istoric. Nu în ultimă instanță, personalitățile patologice coalizează atribute definitorii comune, prezente, de altfel, și la personalitățile armonios structurate. Astfel, ele sunt simultan un ansamblu de însușiri care afișează, într-o măsură mai
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o poziție avansată. Ei i se asociază și narcisicul „malign”, care, pe lângă atributele narcisice, integrează și imoralitatea antisocialului, o agresivitate direcționată spre cei din jur și spre sine, care poate culmina în acte automutilante sau suicid, ca expresie a anarhiei axiologice și morale, precum și trăsături paranoice accentuate. În același cadru, Beck și Freeman (1990Ă descriu stilul dominator-manipulativ și ego-sintonia personalităților patologice care aplică necondiționat în viață propriile convingeri. Mijloacele folosite pot diferi în funcție de contextul social și de nivelul intelectual și educațional
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
niciodată destul; resimt oboseala cronică și incapacitatea de a se relaxa și bucura. Încăpățânarea și zgârcenia sunt congruente dorinței de câștig, însoțită însă de ignorarea confortului și de acumulări materiale care vizează prevenirea oricăror neajunsuri în viitor. Inflexibilitatea morală și axiologică a acestei structuri personologice sunt expresia triadei compulsive - nesiguranța, sentimentul de vină sau culpabilitatea și hiperresponsabilitatea: „Nu mă critica pentru că o fac singur!”. Concepția despre sine - „Pot face orice!” - este expresie a unui super-ego mult hipertrofiat. Concepția despre lume - „Ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
gen de relații interpersonale). Toate înțelesurile semnificative se transmit de la un individ la altul, printr-o logică implicită a socialului. Caracteristicile culturale ies în evidență prin compararea cu alte tipare culturale (Bozian, 2004). Diferența dintre culturi nu este de natură axiologică, deci nu putem vorbi de culturi "superioare" sau "inferioare", ci numai de culturi diferite. în acest sens, Cuche (1996/ 2003) considera că decît să operăm cu termenul "cultură", ar fi mai potrivit termenul "culturație" (asemenea termenului "aculturație"), subliniind astfel dimensiunea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realități sociale plurale, în care diferitele straturi etnice, confesionale, generaționale se alătură în cadrul unui context istoric determinat. Disponibilitatea reciprocă a grupurilor implicate este una pasivă, rutinieră, angajată fără prea multe relații consistente de schimb și cooperare. Această aglutinare a reperelor axiologice nu exclude existența unui set comun de valori și principii legate de identitatea civică, dincolo de identitatea etnică sau religioasă. Comunitățile interculturale includ grupuri etnice, religioase, culturale care nu numai că partajează același spațiu, dar au învățat să și cultive relații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
identitățile se definesc din interior" (Cucoș, 2000, p. 145). Avem tendința de a ne relativiza în raport cu "altul", făcînd accesibile anumite paliere identitare care sînt compatibile cu alteritatea. "Identitatea culturală autentică este modificabilă, structurantă, autoconstructivă [...], personalitatea se organizează în jurul unui nucleu axiologic relativ stabil" (Cucoș, 2000, p. 147). Acestui nucleu însă i se alătură permanent valori preluate de la mediul integrator, identitatea fiind în mare măsură o entitate fluidă, modelabilă. Contactul cu "celălalt diferit" reprezintă cea mai bună ocazie de a ne interoga
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al strategiei realizării de sine, al centrării pe sarcină în dauna centrării pe relație, al atitudinii față de schimbare, precum și al favorizării clipei în dauna dezvoltării organice, G. Hofstede a furnizat o descriere a conceptelor-reper din modelul său prin intermediul unei lecturi axiologice. Astfel, distanța față de putere indică măsura în care membrii cu mai puțină putere într-o organizație sau instituție acceptă și se așteaptă ca puterea să fie distribuită inegal. Aceasta reprezintă inegalitatea definită de cei în subordine, nu de superiori, ceea ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cerințe ale existenței umane: nevoi biologice, elemente de coordonare a interacțiunii sociale și cerințe de conviețuire și funcționare în grup (Schwartz, Bardi, 2001, p. 280).Cele zece tipuri de valori sînt definite și descrise prin valorile reprezentative pentru fiecare tip axiologic. Grila de valori a lui Schwartz totalizează 57 de valori individuale, ele putînd fi grupate în cele zece tipuri de valori, în funcție de substratul motivațional comun. Vom prezenta în continuare cele zece tipuri, urmate de definiția lor și de valorile individuale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Validitatea acestui model a fost confirmată prin studii laborioase, pe zeci de mii de subiecți din întreaga lume. Din cele zece categorii valorice de la nivel individual, Schwartz derivă pe căi empirice șapte categorii la nivel cultural societal. Toate aceste categorii axiologice răspund la trei seturi de exigențe comunitare "universale": 1) exigența de relaționare interpersonală în cadrul grupurilor de referință, care ilustrează nevoia de autonomie; 2) exigența garantării responsabilității individuale în cadrul integrării sociale, cu favorizarea perechii simbolice egalitate-ierarhie; 3) exigența relației de calitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
istorică a valorilor sociale, ultimele studii ale lui S. Schwartz (2000, 2005) atestă că cei mai "individualiști" devin europenii occidentali, care îi întrec pe cei care dețineau la Hofstede această întîietate simbolică, nord-americanii, aceștia din urmă impunîndu-se însă în registrul axiologic al "ierarhiei" și "stăpînirii". 7.6. Patternuri relaționale, culturi dependente de context și orientări temporale O altă sistematizare în termeni de dimensiuni culturale implicite face disocierea culturi puternic dependente de context versus culturi slab dependente de context, pornind de la o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
oportunități și angajare comunitară) (vezi figura 7). Evaluînd ansamblul celor mai relevante domenii ale interacțiunii interpersonale și interinstituționale în peste 80 de țări, care cuprind aproximativ 85% din populația întregii lumi, cercetarea WVS înregistrează structurarea seturilor atitudinale și a orientărilor axiologice, pornind de la viața cotidiană, opțiunile religioase, pînă la domeniul vieții politice și economice. Cele două seturi de dimensiuni evocate explică mai mult de 70% din varianța interculturală din cele peste 80 de eșantioane naționale și corelează semnificativ cu serii întregi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mîndriei de a aparține unei anumite comunități etno-naționale și construiesc generalizat atitudini sociale puternic etnocentrice și naționaliste. Dimpotrivă, societățile care favorizează valorile rațional-seculare manifestă pe tot acest set atitudinal și valoric opțiuni opuse. Cealaltă dimensiune culturală majoră structurată în plan axiologic este intim asociată cu tranziția de la societățile industriale la cele postindustriale, care întrețin polaritatea simbolică dintre valorile supraviețuirii și cele ale exprimării de sine. întrucît societățile prospere contemporane, care au experimentat consistent modelul democrației liberale și al economiei de piață
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a realizat sinteze semnificative în ultimii ani (Voicu, 2005a; Voicu, 2005b, 2010; Voicu, 2007, 2009; Voicu, Voicu, 2007; Rusu, 2009). Aceste evaluări semnalează, de exemplu, cum, în cazul României, înregistrăm o și mai puternică inerție a orientărilor culturale în registru axiologic față de alte culturi naționale, care atestă practic o absență a schimbărilor semnificative în ultima decadă, precum și o persistență a mediei tradiționalismului din țara noastră pe un interval de timp de peste un deceniu, începînd din 1993 (Voicu, 2010, pp. 24-25). 7
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eșecurile unei persoane sînt determinate de soarta sa". 7.9.3. Nivelul cultural-societal al axiomelor sociale Structura cu cinci dimensiuni descrisă pînă acum se concentrează pe nivelul personal, cu individul luat ca unitate de analiză. întocmai ca și la modelul axiologic realizat de S. Schwartz, este atestat faptul că dimensiunile de la nivelul individual pot diferi numeric și compozițional față de dimensiunile de la nivel cultural. Ca să evalueze această posibilitate, Bond și colaboratorii săi din proiectul internațional Social Axioms Surveys (2010) au analizat dimensionalitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conservatoare (tradiția, ordinea socială). Aceste țări sînt caracterizate, așadar, de culturi mai pronunțat colectiviste, care pun accentul pe in grup ca unitate de subzistență și dezvoltare personală. Atît cultura națională spaniolă, cît și cea braziliană valorizează apartenența la comunitate, reperele axiologice tradiționale și mai puțin valorile ce privesc intimitatea și independența. Totuși, în timp ce spaniolii se identifică mai mult cu unitățile locale sau regionale (diferite eterogenități regionale considerabile care o caracterizează, provocate de diversitatea istorică, politică, de moștenirile tradițiilor și diversitatea lingvistică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]