524 matches
-
complicată, pentru că moartea lui Tamerlan a oferit oportunitatea îndeplinirii unei necesități istorice, unirea Azerbaidjanului, pentru care confruntau diferiți suverani locali. Qara Yusif, folosind ca motiv executarea lui Kayumars, începe o campanie militară impotrivă Șirvanului. Alianța Șirvanului cu micul stat feudal azer - Șaki și regatul georgian Kahetia, suferă o înfrângere într-o luptă pe malul fluviului Kura (6 noiembrie 1412), adică la granița Șirvanului, de către cavaleria Qaraqoyunlu. Toți suverani aliați, toată aristocrația Șirvanului au căzut prizonieri. Doar în 1413, Ibrahim I în schimbul
Qara Yusif () [Corola-website/Science/309217_a_310546]
-
(în azera Hürufilik), este o sectă musulmană răspândită în Azerbaidjan și Orientul Mijlociu (sec. XIV - XV) În 1386 majoritatea teritoriului Azerbaidjanului devine o provincie timuridă. Conform ordinului lui, în orașele ocupate se mobilizează cei mai faimoși meșteri, arhitecți, pictori, muzicieni, meșteșugari orășeni și
Hurufism () [Corola-website/Science/309215_a_310544]
-
cât și celei clericale. După opinia mai multor istorici hurufismul exprimă nemulțumirea meșteșugarilor orășeni exilați în străinătate, împotriva dominației și politicii cuceritoare timuride. Baku în acești ani a devenit centrul ideologic al hurufismului. Fondatorul ordinului era marele filosof și poet azer Fazlullah Năimi. În 1386, pentru prima dată și-a prezentat ideile în orașul Tebriz, capitala istorică a Azerbaidjanului. În mod energic el face propagandă noii ideologii și în curând sectă se răspândește peste tot, în Azerbaidjanul întreg și în mai
Hurufism () [Corola-website/Science/309215_a_310544]
-
(în azera "Müstəqil xanlıqlar dövrü"), este o perioadă de fărâmițarea feudala din istoria Azerbaidjanului înainte de cucerirea rusească și iraniană (sec.XVIII-XIX). După moartea domnitorului Iranului Nadir șah Afșar (1747), Azerbaidjanul a câștigat o șansă de a recupera independența. Însă acest proces nu
Hanatele independente () [Corola-website/Science/309223_a_310552]
-
feudala din istoria Azerbaidjanului înainte de cucerirea rusească și iraniană (sec.XVIII-XIX). După moartea domnitorului Iranului Nadir șah Afșar (1747), Azerbaidjanul a câștigat o șansă de a recupera independența. Însă acest proces nu s-a desfășurat rezultând crearea unui stat unitar azer, ci mai multor Hanate independente. Cauzele eșecului statului unitar Azerbaidjan și fărâmițării feudale au fost: În a doua jumătate a sec. XVIII, în Azerbaidjan nu există un centru economic unitar și regiunile aveau un regim de sine stătător închis. Feudalii
Hanatele independente () [Corola-website/Science/309223_a_310552]
-
Seyyid Ali Imadaddin (în limba azera: "Seyid Imadəddin Nəsimi") (1369-1417) a fost un poet și filosof azer. El a rămas cunoscut sub numele de și este considerat unul din cei mai proeminenți scriitori mistici în limba turcica din epoca să. Nasimi s-a născut la 13
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
Seyyid Ali Imadaddin (în limba azera: "Seyid Imadəddin Nəsimi") (1369-1417) a fost un poet și filosof azer. El a rămas cunoscut sub numele de și este considerat unul din cei mai proeminenți scriitori mistici în limba turcica din epoca să. Nasimi s-a născut la 13 februarie din anul 1369, în orașul Șamahî, capitala ului, statul medieval
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
cunoștea foarte bine literatura și filosofia clasică din Orient și Grecia antică, era inițiat în ideile fundamentale ale teologiei musulmane și creștine, învățase medicină, astronomia, astrologia, matematică, logica etc. El a stăpânit mai multe limbi, scriind poezii atât în limba azera maternă, cât și în arabă și persana. Viața lui a corespuns cu perioada foarte critică, de la sfârșitul sec.XIV, cănd Azerbaidjanul, care abia ieșise de starea de șoc determinat de invazia mongola, s-a înfruntat cu hoardele cuceritorului Tamerlan (1336-1405
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
în popor o ură profundă împotriva dominației timuride și un fenomen necunoscut până atunci, mișcarea hurufizilor, exprimarea ideologică a nemulțumirilor populare. Acest ordin eretico-filosofic se împotrivea atât puterii laice, cât și celei clericale.Fondatorul ordinului era marele filosof și poet azer Fazlullah Năimi. În 1386, pentru prima dată și-a prezentat ideile în orașul Tabriz, capitala istorică a Azerbaidjanului. În mod energic el face propagandă noii ideologii și în curând sectă se răspândește peste tot, în Azerbaidjanulul întreg și în mai
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
probabil de atunci a început să-și semneze poeziile sale cu pseudonimul "Nasimi" („"nășim"” înseamnă „"vânt ușor"”), care are o rezonanță apropiată de numele șefului sectei. În același timp cu Nasimi la ideologia hurufidă s-a convertit un alt poet azer Abulhasan Ali ul-Ala, care în operele sale declară orașul Baku, Kaaba hurufismului datorită faptului că acolo locuia Fazlullah. Cei mai buni adepți ai sectei erau trimiși în diferite orașe din Orientul Mijlociu. Imadeddin Nasimi a devenit al doilea lider al acestei
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
libertate și autoconștientizare: Mă duc spre dreapta, spre stânga sau drept înainte", "Gândindu-mă devin sigur că" "Dumnezeu este fiecare din noi, dintre fiii lui Adam!"" Nasimi a lăsat în urma sa un patrimoniu bogat - "divan"i (culegeri de poezii) în azera, în arabă, în persana și poeziile (cum ar fi "qaside" și "mesnevi"), care nu intră în aceste culegeri. Analiza divanilor lui păstrați în diferite biblioteci ale lumii dovedește că el a trecut printr-o cale complicată, incepand cu poeziile de
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
Hanatul Erevan (în limba azeră: "Irəvan xanlığı") a fost o formațiune statală a azerilor din Armenia (1747-1828) Hanatul Irevan cuprindea teritoriile centrale ale Armeniei de astăzi, provincia Iğdır din Turcia, regiunile Șərur și Sədərək din autonomia Nahcivan a Republicii Azerbaidjan. După înfrângerea statului Qadjar la
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
Hanatul Erevan (în limba azeră: "Irəvan xanlığı") a fost o formațiune statală a azerilor din Armenia (1747-1828) Hanatul Irevan cuprindea teritoriile centrale ale Armeniei de astăzi, provincia Iğdır din Turcia, regiunile Șərur și Sədərək din autonomia Nahcivan a Republicii Azerbaidjan. După înfrângerea statului Qadjar la războiul ruso-iranian (1826-1828), conform tratatului de la Turkmenciai (Türkmənçay), a
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
Șərur și Sədərək din autonomia Nahcivan a Republicii Azerbaidjan. După înfrângerea statului Qadjar la războiul ruso-iranian (1826-1828), conform tratatului de la Turkmenciai (Türkmənçay), a fost încorporat Imperiului Rus, alături de celelalte hanate din Azerbaidjanul de Nord. Populația hanatului era compusă de majoritatea azeră și de kurzi. Azerii în general erau sedentari, însă o parte din ei încă practica transhumanță, în timp ce kurzii erau nomazi. Triunchil șiism al religiei Islam a fost credința principală a hanatului, dar kurzii erau sunniți. Armenii formau mai puțin decât
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
autonomia Nahcivan a Republicii Azerbaidjan. După înfrângerea statului Qadjar la războiul ruso-iranian (1826-1828), conform tratatului de la Turkmenciai (Türkmənçay), a fost încorporat Imperiului Rus, alături de celelalte hanate din Azerbaidjanul de Nord. Populația hanatului era compusă de majoritatea azeră și de kurzi. Azerii în general erau sedentari, însă o parte din ei încă practica transhumanță, în timp ce kurzii erau nomazi. Triunchil șiism al religiei Islam a fost credința principală a hanatului, dar kurzii erau sunniți. Armenii formau mai puțin decât 20% din populația statului
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
a fost credința principală a hanatului, dar kurzii erau sunniți. Armenii formau mai puțin decât 20% din populația statului. După cucerirea rusească, din 169.155 locuitori ai zonei, 57.035 sau 33.8 % erau armeni, 84.089 sau 49.7 % azeri, 26.911 sau 16 % kurzii și 850 sau 0.5% alte naționalități (Vartan Parsamian, Istoria armianskogo naroda (1801-1900), (Istoria poporului armean (1801-1900)), vol. I, “Aiastan”, Erevan, 1977, p. 88). Hanatul Irevan a fost fondat de Mir Mehdi han și avea
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
Borçalı, Qazax. Capitala hanatului era orașul Irevan. Calatorul turc Evliya Celebi în cartea lui "Seyahatname" scrie că fondatorul orașului au fost comerciantul Hodjadjan Lahidjani și neamul lui în 1407 - 1408, fiind atrași de fertilitatea zonei. Mai tărziu, în 1509, șahul azer Ismayîl I Safevi a ordonat consilierilor săi să construiască o cetate aici. Această așezare a fost înființată de guvernătorul safevid Revanqulu han ("Rəvanqulu xan") în 7 ani și șahul a numit-o ""Revan"" în onoarea lui. După dialectul Erevan al
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
I Safevi a ordonat consilierilor săi să construiască o cetate aici. Această așezare a fost înființată de guvernătorul safevid Revanqulu han ("Rəvanqulu xan") în 7 ani și șahul a numit-o ""Revan"" în onoarea lui. După dialectul Erevan al limbii azere "Revan"-ul a primit vocala "I" în față. Această cetate fortificată cu ziduri masive și sisteme de apărare, în urmă cuceririi ruse (1827) a fost numit în rusă ""Erivan"" și în final ""Yerevan"". Înainte de regimul sovietic în Erevan mai existau
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
fortificată cu ziduri masive și sisteme de apărare, în urmă cuceririi ruse (1827) a fost numit în rusă ""Erivan"" și în final ""Yerevan"". Înainte de regimul sovietic în Erevan mai existau opt moschei istorice. Astăzi a supraviețuit doar Moscheea Albastră (în azeră: "Göy məscid"; în armeană: Կապույտ մզկիթ). Moscheea a fost construită în 1766 în timpul domniei hanului Huseyn Ali de Erevan și din această cauză se numește și „"Moscheea Huseyn Ali"”. Moscheea servea populației autohtone azere din Erevan, deportată definitiv în 1988
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
a supraviețuit doar Moscheea Albastră (în azeră: "Göy məscid"; în armeană: Կապույտ մզկիթ). Moscheea a fost construită în 1766 în timpul domniei hanului Huseyn Ali de Erevan și din această cauză se numește și „"Moscheea Huseyn Ali"”. Moscheea servea populației autohtone azere din Erevan, deportată definitiv în 1988. Moscheea Albastră are 28 încăperi, bibliotecă, sală principală de rugăciuni și curte, cu o suprafață totală de 7 000 m. Originalul a avut și 4 minarete cu înălțimea de 24 metri, care au fost
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
rugăciuni și curte, cu o suprafață totală de 7 000 m. Originalul a avut și 4 minarete cu înălțimea de 24 metri, care au fost demolate în 1952, odată cu transformarea moscheei în planetarium. Astăzi oficialitățile armene, încercând să nege prezența azeră în capitală Armeniei, o numesc „moscheea persană”. Între 1995-2006, Moscheea Albastră a fost reabilitată de Iran și în momentul de față este deschisă slujbelor religioase ale musafirilor musulmani ai Erevanului. Hanatul Irevan chiar din primii ani ai înființării sale a
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
în momentul de față este deschisă slujbelor religioase ale musafirilor musulmani ai Erevanului. Hanatul Irevan chiar din primii ani ai înființării sale a suferit atacurile trupelor georgiene și în scopul autoapărării a fost obligat să dezvolte relații cu alte hanate azere. Totuși înfluența Georgiei în viață internă a Hanatului Irevan a fost prezentă pentru o periodă lungă. În 1780 hanatul a fost atacat de hanatele Karabah, Avaristan, Hoy. În timpul expediției sale în Azerbaidjanul de Nord, șahul Iranului Aga Mahammad Qadjar, Hanatul
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
Azerbaidjan. Mai multe avarii s-au produs în deceniile următoare, când orașul părăsit a fost devalizat pentru materiale de construcție. În prezent, Ağdam este un oraș-fantomă. Moscheea din Ağdam este, de asemenea, în condiții proaste. Numele orașului este de origine azeră și înseamnă „casă albă” ("ağ" = „alb”; "dam" = „casă”, „mansardă”). O altă posibilitate ar fi ca numele să fie derivat din glosarul turcic antic, însemnând „cetate mică”. În trecutul îndepărtat, triburile vorbitoare de limbi turcice construiau mici cetăți pentru a se
Ağdam () [Corola-website/Science/309264_a_310593]
-
astăzi este un oraș-fantomă. Toate casele au fost distruse. Una din puținele clădiri care au rămas intacte din punct de vedere structural este Moscheea din Ağdam, care este folosită ca grajd de către armeni, ducând la critici de la comunitățile turcă și azeră, care i-au comunicat Papei Benedict al XVI-lea nemulțumirea față de situația din prezent a moscheei. În ciuda invaziei, orașul este reprezentat de o echipă de fotbal profesionist, FK Qarabağ, care joacă în Liga I a Azerbaidjanului. Stadionul İmarət, care a
Ağdam () [Corola-website/Science/309264_a_310593]
-
6, după un sezon nefericit cu multe înfrângeri printre care și semifinala Cupei Moldovei. Deoarece în sezonul 2006-2007, Dacia a terminat pe locul 4, au jucat în Cupa UEFA Intertoto 2007. În primul tur al cupei, Dacia a învins formația azeră FK Baku la penalty-uri, datorită paradelor portarului Mihai Moraru. În turul următor echipa a reușit încă o calificare, învingând echipa elvețiană St.Gallen. Adversarii echipei în turul 3 au fost cei de la Hamburger SV. La Chișinău scorul a fost 1-1
FC Dacia Chișinău () [Corola-website/Science/308927_a_310256]