551 matches
-
în care își sărbătorea 40 de ani de activitate, Republica Moldova fiind deja a 27-a țară în care acest grup operează. La sfârșitul anului 2006, în Republica Moldova operau deja 3 hipermarketuri Metro: Metro Chișinău 1, Metro Chișinău 2 și Metro Bălți, valoarea estimativă totală a investiției ajungând la 39 milioane de euro. Peste 1.000 de contracte au fost încheiate cu furnizori de produse alimentare și nealimentare, din care peste 90 la sută sunt producători și distribuitori din Moldova sau România
METRO AG () [Corola-website/Science/309067_a_310396]
-
Armenească din Chișinău, iar la funeraliile sale au participat înalți oficiali de stat și ambasadori străini. În 1996 a fost distins cu Medalia „Meritul Civic”. La începutul anilor 2000 i-a fost conferit titlul de cetățean de onoare al municipiului Bălți, iar în 2014 titlul de cetățean de onoare al municipiului Chișinău. În anul 2000 Mihai Volontir a fost desemnat de către Academia de Științe a Moldovei cel mai bun actor al secolului al XX-lea din cinematografia moldovenească. La 30 aprilie
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
Socialiste Moldova în perioada 25 mai 1990 - 28 mai 1991. este adept al reunificării Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța cu România. Mircea Druc s-a născut la data de 25 iulie 1941, în satul Pociumbăuți, comuna Zăicani din județul Bălți (astăzi în raionul Rîșcani), într-o familie de țărani, părinții săi fiind Gheorghe Druc și Ileana Ciubară. După absolvirea studiilor elementare și medii la Pociumbăuți, Zăicani și Zăbriceni (Edineț), a lucrat o scurtă perioadă ca tractorist în Kazahstan. A studiat
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
Elizaveta este o localitate-centru de comună din componența Municipiului Bălți, Republica Moldova. Se află la distanța de 11 km față de Bălți și 120 km de Chișinău. Suprafața totală a comunei constituie 2,667 ha. Satul Elizaveta a fost întemeiat pe moșia boierului Catargiu în anul 1846. În perioada țaristă făcea parte
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
agrare din 1922, 155 de țărani au fost împroprietăriți cu 641 ha de pământ moșieresc. După Primul Război Mondial și până la cedarea Basarabiei în 1940 (conform Recensământului din 1930) Iezărenii Vechi (sub denumirea de "Ezerenii-Vechi") erau incluși în Plasa Slobozia Bălți, județul Bălți iar după desființarea Plasei Slabozia Bălți se găsește în Plasa Sângerei . În perioada interbelică populația satului a continuat să crească, deși s-au înrestrat ani cu declin. În 1923 în satul Iezăreni locuiau 520 de oameni, în 1930
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
1922, 155 de țărani au fost împroprietăriți cu 641 ha de pământ moșieresc. După Primul Război Mondial și până la cedarea Basarabiei în 1940 (conform Recensământului din 1930) Iezărenii Vechi (sub denumirea de "Ezerenii-Vechi") erau incluși în Plasa Slobozia Bălți, județul Bălți iar după desființarea Plasei Slabozia Bălți se găsește în Plasa Sângerei . În perioada interbelică populația satului a continuat să crească, deși s-au înrestrat ani cu declin. În 1923 în satul Iezăreni locuiau 520 de oameni, în 1930 - 923; în
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
împroprietăriți cu 641 ha de pământ moșieresc. După Primul Război Mondial și până la cedarea Basarabiei în 1940 (conform Recensământului din 1930) Iezărenii Vechi (sub denumirea de "Ezerenii-Vechi") erau incluși în Plasa Slobozia Bălți, județul Bălți iar după desființarea Plasei Slabozia Bălți se găsește în Plasa Sângerei . În perioada interbelică populația satului a continuat să crească, deși s-au înrestrat ani cu declin. În 1923 în satul Iezăreni locuiau 520 de oameni, în 1930 - 923; în 1933 - 740; iar în 1940 - 1
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
în liste. Numărul mandatelor în consiliul local este de 11 și în urma alegerilor au fost repartizate în felul următor: PLDM, PDM și PCRM câte 3 mandate, PL - 2 mandate. La 1930 Iezărenii Vechi se aflau în județul Bălți, plasa Slobozia Bălți și avea o populație 923 persoane. Conform ultimului recensământ din 2004, în satul Iezărenii Vechi locuiesc 1883 de oameni, dintre care 49,23% (927 pers.) fiind bărbați, iar 50,77% (956 pers.) femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
prima dată este atestat documentar. În 1859 statisticile indică în Baraboi 132 de curți, 570 bărbați și 478 femei; în 1875 - 920 bărbați, 961 femei și 276 de case, în 1886 - 295 de curți și 1440 locuitori, volostea Copăceanca, ținutul Bălți. Pentru construcția bisericii, în 1973, prin dispoziția conducerii eparhiale din Basarabia, preotul Teofil Mahu de la biserica Adormirea Maicii Domnului din satul vecin Ghizdita (acum Fântânița) a fost transferat în satul Baraboi. În doi ani biserica a fost finisată. La 1
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
și 1120 desetine de pământ propriu al locuitorilor. În 1917 Școala de învățare a scris-cititului se reorganizează în Școala bisericeasc parohială de doua clase. Între 15 mai și 1 iunie 1918, Directoratul Instrucțiunii Publice al Basarabiei a organizat în orașul Bălți cursuri pedagogice pentru invățătorii din raza județului Bălți. La aceste cursuri au participat și cadre didactice din Baraboi: Nichifor Nehuleanu, Ioan Eladi, Vasile Focșa și Ioan Spijavca. Într-un tablou de școli primare și medii din județul Bălți, întocmit la
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Mărăndeni este o localitate în Raionul Fălești, Republica Moldova. MĂRĂNDENI - localitate mare, în regiune de coline, pe partea stângă a magistralei M14 Brest - Odessa, în apropierea de răscrucea șoselei Fălești - Bălți, la 6 km sud de gara Răuțel. Are hotar cu satele Răuțel la nord, Hiliuți la vest, Natalievca la est, Glinjeni la sud. În jurul așezării se văd hârtoape împădurite, pe costișe - livezi întinse. Moșia satului e marcată cu 4 movile
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
pe moșia generalului, 159 capi de familie, 5 văduve și un burlac, 3 preoți, 3 livezi și 10 vii, o moară, un lac și un iaz. Dicționarul geografic al Basarabiei, editat în 1904 constată: „Cuban sau Coban, sat în jud. Bălți așezat în valea Camenca la gura văii adânci, între satele Butești și Bolotina. Face parte din volosti Bolotina. Are 195 case, cu o populație de 1 373 suflete țărani români, o biserică cu hramul Sf. Mihail. Proprietarul d-nu Ventura
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
S-a născut la 28 sept. 1950 în familia preotului Dionisie. A absolvit cu medalia de aur școala medie nr. 1 din Bălți, a făcut studii la Institutul de Cultură din Moscova, în 1971 a montat pe „V. Alecsandri” din Bălți spectacolul său de diplomă „Tribunalul”. Actor, regizor, prim-regizor, apoi și director artistic al Teatrului republican de păpuși „Licurici”. A montat spectacole nu numai la Chișinău, ci și la Craiova, Kiev, Simferopol, Moscova și Sankt-Petersburg. Premiul Național în domeniul literaturii
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
19 km de Telenești și 90 km de Chișinău. Suprafața comunei Zgărdești este de 36,17 km. Prima mențiune documentară datează de la 14 aprilie 1609, cu satele contopite Boldești și Cozești. În perioada țaristă făcea parte din volostea Chișcăreni, ținutul Bălți. În 1902 în Zgărdești erau 172 case, cu o populație de 860 persoane, români răzeși, care posedau pământ 2248 desetine. Împrejurul satului erau vii și grădini cu pomi. În perioada 1998-2003 localitatea era inclusă în județul Bălți. Confrom recensământului din
Zgărdești, Telenești () [Corola-website/Science/305220_a_306549]
-
reformei agrare din 1918-1924 când mai multe familii de țărani și-au întemeiat gospodării pe loturile de împroprietărire. Noul sat a fost denumit după o altă localitate din apropiere - Sîngerei În perioada interbelică satul era înregistrat în comuna Rădoaia (județul Bălți), aparținea de Tribunalul Bălți, judecătoria de ocol Pepeni, oficiul poștal și telegraful din Alexăndreni. În sat funcționa o școală primară. În 1933 numărul copiilor de 5-16 ani era de 176, pe când în lista catalogului erau înregistrați numai 84 de elevi
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
1772 la Sărăteni făceau slujba patru preoți. Satul este așezat în centrul Basarabiei, la confluența a patru râuri - Răut, Dobrușa, Ciulucul Mare și Ciulucul Mic, de unde pornea o ramificare de cinci șleahuri - spre Târgu Orhei, schitul Dobrușa, cetatea Soroca, orașul Bălți și iarmarocul de la Telenești. Datorită acestei poziții geografice, el servea drept popas de etapă pentru ostași, curieri poștali, negustori, ocnași. Aici se aflau câteva prăvălii, hanuri, cârciume și dughene. Populația se îndeletnicea cu agricultura, pescuitul, creșterea animalelor, comerțul. În documentele
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
capitala Republicii Moldova - Chișinău și la 15 km la est de Bălți, pe malul drept al râului Răut, afluent al râului Nistru. Orașul face parte din raionul Sângerei. Orașul este întretăiat de calea ferată Bălți-Slobodca, care unește două mari centre industriale Bălți și Râbnița. La aproximativ 15 km de oraș trece automagistrala Chișinău-Bălți-Edineț. Orașul Biruința este o localitate cu o suprafață foarte redusă, care este constituită doar din terenuri intravilane. Sub formă de parcuri în oraș sunt rezervate 5,25 ha de
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
Chișinău - † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca - † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia); 13. Ștefan Botnariuc (n. 26.X.1875, com. Bălan, jud. Bălți - † 22.VIII.1941, Gulag, Penza, Rusia). Doar unul (Ion Codreanu, n. 1879, com. Ștefănești, jud. Soroca - † 15.II.1949, București) a scăpat de masacru, fiind schimbat, în luna mai 1941, pe vestita ilegalistă comunistă Ana Pauker capturată de siguranța română
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
locuri de prisăci în deal, la fîntînă. Care sat Petreștii au fost drept domnescu, asculătoriu de ocolul Iașilor”. Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, la 1 km de calea ferată Ungheni - Bălți și de traseul internațional Chișinău -Iași, la 115 km de Chișinău. Suprafața totală e de: 4501,01 ha, dintre care: pămînt arabil - 3215 ha, pășuni - 486,59 ha,culturi multianuale- 36,26 ha, teren proprietate puboică - 118,001 ha, teren
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
1812 a intrat în supușenia Imperiului Rus, participând la adunarea nobilimii din 1814, figurând ca nobil și alegător și la 1818. A fost moșier la Căinarii Vechi, Heciu Vechi și Nou, Biliceni, seliștea Drochia, Mândâcul Nou, seliștea Șura și târgul Bălți (Soroca), Milești și Medeleni (Iași), Mașcăuți, Bălășești, Raculești, Jăvreni, Petricani, Temeliuți și Probota (Orhei). Este interesant faptul că una din fiicele lui Iordache Panaite, Elena, era căsătorită cu banul Iordache Donici, despre care s-a pomenit mai sus. Există, de
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
(în ; n. 14 iulie 1946, Bălți) este un om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al dezvoltării informaționale în cabinetul Tarlev 2 (2005-2008). s-a născut la data de 14 iulie 1946, în municipiul Bălți (astăzi în Republica Moldova). A absolvit Institutul de Mineri din Dnepropetrovsk (1970) și Academia Ministerului Afacerilor Interne din Federația Rusă (1994). A obținut titlul academic de Doctor în științe tehnice și de Doctor habilitat în filozofie. După absolvirea Institutul de Mineri
Vladimir Molojen () [Corola-website/Science/305910_a_307239]
-
mișcate de vânt. Pe plaur, stuful este în asociație cu numeroase alte plant care se înfășoară pe tulpina sa: cupa vacii (Calystegia sepium) și lăsniciorul (Solanum dulcamara). Grindurile inundabile sunt favorabile zăvoaielor, formate din sălcii, răchite și plopi. Japșele sunt bălți puțin adânci, mai mici ca suprafață, cu durată limitată, cu formă și poziție schimbătoare după fiecare inundație. Izolate și liniștite, japșele sunt elemente pitorești, având multe plante cu flori și covoare de nuferi. Între brațele Chilia și Sulina, se găsește
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
anul 1923. Mărturisea apropiaților că și-a dorit să urmeze Conservatorul de Arte Frumoase, dar voința implacabilă a mamei i-a impus cariera de jurist. A absolvit Facultatea de drept în anul 1927. A activat ca ajutor de judecător la Bălțești (1929-1930), supleant la Tribunalul jud. Prahova (1930-1933), judecător la Zărnești (1933-1938), judecător-șef la Sinaia (1938-1945), notar la Mizil (1955-1957). Și-a sfârșit cariera ca notar-șef la Ploiești (1957-1964). A trăit retras, în ultimii ani de viață servea masa
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]