1,344 matches
-
să o facă, era doar secret profesional, iar el știa să-l păstreze, altfel risca să își atragă asupra lui ocările celor pe care îi trăda. Și nu de puține ori, faptul că putea își țină gura îi aducea niște bănuți în plus în buzunar. Câte fete nu cumpărau de la el plicuri și timbre, neuitând niciodată să lase un leu în plus! - Măi Vasile, nu e chiar ce crezi tu - își reveni Șerban - așa că e bine ca lucrurile astea să se
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
tot cheamă. Nu sunt departe. Un kilometru dus, și unul, întors. Dar de la an la an, e tot mai greu. Ieri, soția a primit un buchet de crizanteme de grădină, de la vecină. Mici, cu petale ca focul, și câte un bănuț de mei, în mijloc. Azi, a fost o dimineață frumoasă. Am luat o mână de flori, și am plecat la ai mei. Lângă părinți și bunici, era un pâlc de oțetari groși cât mâna. Se tot întinseseră. De această dată
VISUL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363193_a_364522]
-
are nevoie de ajutor și stă în puterea mea să i-l ofer, nu ezit și ajut mereu. Hai să vă povestesc și o întâmplare hazlie, dar care, pe undeva, face atingere tot la ocazia de a dărui cuiva acel bănuț cu care poți cuceri cerul, cum spun scrierile creștine. Cu ani în urmă, am fost cu un grup de scriitori la Barcelona. Mergând pe una din marile artere ale acestui oraș, care părea o adevărată grădină botanică, era enorm de
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
care și Don Quijote. Sub masca acelor personaje, erau oameni care cerșeau, îmbrăcați în armură și cu lance, dar gândită bine cerșetoria aceasta. Lângă personaj era o cutie, unde cei care voiau să se fotografieze cu personajul respectiv, lăsau acolo un bănuț. La un moment dat, ne-am oprit și noi lângă armura lui Don Quijote și am decis să facem o poză cu grupul nostru, gândind că astfel avem și ocazia să dăruim un bănuț celui care juca acel rol, de statuie
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
fotografieze cu personajul respectiv, lăsau acolo un bănuț. La un moment dat, ne-am oprit și noi lângă armura lui Don Quijote și am decis să facem o poză cu grupul nostru, gândind că astfel avem și ocazia să dăruim un bănuț celui care juca acel rol, de statuie. La un moment dat, am observat că începe să zâmbească, cel care se ascundea dincolo de acel costum. Era un român din Urziceni, care auzindu-și graiul, a reacționat și a intrat în vorbă
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
am observat că începe să zâmbească, cel care se ascundea dincolo de acel costum. Era un român din Urziceni, care auzindu-și graiul, a reacționat și a intrat în vorbă cu noi, povestindu-ne pe scurt istoricul său. Am lăsat acel bănuț, desigur, dar ne-am și distrat un pic de această întâmplare și de protagonistul ei. În altă zi, pe altă arteră, lângă zidul unei mănăstiri, am observat un om cu picioarele tăiate și la fel am simțit cu toții, să-l
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
vieții-ntre străini, / Le uită glasul și privirea / Și între ei se-așează spini, / Și încet, încet, își pierd menirea. // Și fiul a-nceput să tacă, / Și tatăl parcă nu-l mai știe, / Și sufletele azi se joacă / Pe un bănuț la loterie. // Într-un târziu, la regăsire, / Când banii strânși se socotesc, / Ca doi străini fără iubire / În amintiri mai viețuiesc.” Un alt capitol este intitulat „Prin zariștea unui gând”, versuri despre iubire, despre dimensiunea spirituală și credința în Dumnezeu
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
cerșească în bisericile pline./ Iar nu i-a venit șomajul,/vârsta nu-i permite să muncească,/ căci, vezi Doamne,/ dacă nu ești tânăr/ nu mai ai azi nici o șansă./ Din când în când un trecător/ la fel de trist/ îi pune un bănuț în mână ./ Sărac șomer, umil începi să plângi,/ și fugi speriat s-aprinzi o lumânare;/ căci Doamne, bine-i printre sfinți/ când doar lor poți să le spui ce te doare!” (Șomerul singuratic). Situația precară în care se află, nu
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
înviere, pentru că suntem și „altceva” decât carne și sânge și tocmai acel „altceva” ne definește ca oameni și acest „altceva” i-a făcut pe oameni să pună umărul la construirea mânăstirii din Țigănești și cei care au avut și un bănuț, să-l dăruiască din toată inima spre a-l converti într-o cărămidă. Are și ctitori - sponsori - cum se numesc acum, cu sume mari dăruite, dar părintele nu vrea să le spună numele... - E a noastră, a tuturor, a acelor
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
ale aroganților carieriști și, în loc să spună românilor cum ar face mai multe locuri de muncă pentru ei, le spune paraziților de pe spinarea românilor conduși de cei 84 de miniștri și scretari de stat, cum ar face rost de mai mulți bănuți pentru lefurile și gheșefturile lor. Geșefturile lor și, cel mult, a încă vreo câteva mii care, drept clientelă de partid parazitează județele. Fiindcă el a pus ochiul său de Argus pe buzunarele celor care-și rup oasele și-și înfrâng
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]
-
cel mărit, O să crească și-un profit, Dacă are proletarul, A-și cheltui salariul, O va face, știm prea bine, Tot în țară, pe la firme. Proletarul de-i avut, Oricât ar cheltui de mult, Tot în țară o va face, Bănuțul ca să-l toace! Și-n felul ăsta, evident Ar trăi lumea decent, S-ar stimula, astfel, consumul Și ar trăi perfect tot omul. Fiindcă procente din simbrie, Se distribuie-n economie, Și-n bugete oarecare S-ar strânge ceva parale
SALARIAT de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367837_a_369166]
-
zit uzzemur*). Îl făceau manual, presând fructele direct cu mâinile lor încărcate de istorie; un adevărat ritual! Proprietățile vindecatoare ale acestui ulei erau deja cunoscute multora și femeile îl vindeau adeseori străinilor sau statului, în fiecare an, pentru un biet bănuț. Cu cât uleiul era mai vechi, cu atât era mai căutat ca medicament! Yemmah* păstra întodeauna cu grijă un ulcior cu ulei vechi pentru când se îmbolnaveau și îi ungea pe la încheituri, pe cap sau chiar în gât ori In
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
se unicizeze, să-și particularizeze stările, singură cu ea însăși, în nopțile ce vorbeau între ele în șoaptă, pom înflorit noaptea, curgând din el lumină și gânduri.Șoptea noaptea suspine traversând în vis câmpii și coline, având agățați în plete bănuți vechi, în timp ce sufletul său adăsta un cântec neștiut de nimeni, venit din alte timpuri, din alte zări, din alte lumi îndepărtate. Se trezea din sudoarea visului cu chipul livid, de zăpadă, cu inima ce-i bătea ca un clopot de
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
mușcat de laba piciorului, ori că totul este aranjat pe fotoshop. Spre norocul tuturor nimeni nu ia în seamă controversele științifice. Dar adevărata lovitură de imagine fu dată tot de savantul cel tânăr care, din dorința de a scoate ceva bănuți, dar și de a câștiga faimă, postă filmul pe rețelele de socializare. Triumf total! Milioane de like-uri însoțiră figura perfect stupidă și conversația absolut dezlânată a lui Donică, deoarece le amintea tuturor de eroii din filmele de sâmbătă seara aceia
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
meu îngăurit de zornăie lumina într-o gară unde trenul,încă n-a sosit nerăbdător o iau cu halta înainte pe miriștea de cuvinte. A rămas trenul în câmpie, gara abandonată în poezie, de atunci cu peronul mă tot duc bănuțul lunii să-l apuc când prin noaptea buzunărită de scaieți trece un tren de cuvinte cu poeți. Luna îmi îndeasă bănuți de lucie În buzunarul umflat de sărăcie. Iar umblă verbul prin fraze, descălțat, Când trag gara după mine pe
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
miriștea de cuvinte. A rămas trenul în câmpie, gara abandonată în poezie, de atunci cu peronul mă tot duc bănuțul lunii să-l apuc când prin noaptea buzunărită de scaieți trece un tren de cuvinte cu poeți. Luna îmi îndeasă bănuți de lucie În buzunarul umflat de sărăcie. Iar umblă verbul prin fraze, descălțat, Când trag gara după mine pe uscat. Germinația de sub zăpadă Alunecă sănile pe vise de zăpadă- Sub ea căruțele germinează trudă, Copii mai vin uneori să vadă
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
gol interior, de singurătate. „Mi-e sete uneori,/ o sete năvalnică,/ nebună,/ și atunci/ mă întorc să mai sorb o dată/ minunea/ din căușul palmelor tale/ am băut cândva/ și-mi este dor/ să fac din apă/ Fântâna/ în care doi bănuți,/ zbor de porumbei,/ îi amintesc apei să cânte.” („Dacă”) „Vers” „Autoarea volumului „Creion” are credința că adaugă un pilon liric la echilibrul lumii”, afirmă Ioan Nistor. „După numeroase tsunami ale urâtului”, completează acesta, „o astfel de infuzie este bine venită
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
însuși “cezarul” Romei, firește că totul era o simulare, înconjurat de consilieri divanului său și de garda personală, îmbrăcați cu coifuri, zale și dotați cu platoșe, săbii, pumnale sau suliți, iar noi, ca niște “neisprăviți” de la care se storseseră ultimii bănuți, puși să ne înșiruim obligatoriu separați pe sexe, femeile în față și bărbații în spate, nesprijiniți de ceva, într-o poziție de “căciuleală” ca diferența și respectul dintre stăpân și slugă să fie evidente. Cu o voce de stentor, stăpân
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
noi să putem călca pe drumul luminii ascuns încă privirilor profane. „Ca să ne păstrăm/ dragostea târzie/ trebuie să ne dozăm forțele/ ca și cum am degusta un vin vechi/ să-i simțim tăria în cerul gurii/ cu ochii întredeschiși/ să-i vedem bănuțul clătinându-se/ și cercul gradelor legănându-se/ ca un hamac sofisticat.” (Vinul roșu) Acest volum publicat de Editura Familia în anul 2015 și prezentat în ediție bilingvă are, ca adaos de valoare, traducerea lui Tomy Sigler (ZL), un fin cunoscător
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
americanii nu cunosc calea de mijloc! Ingenios e însă faptul că poți călători pe toată lungimea bulevardului fără să ieși în căldura toridă de la stradă, trecând pur și simplu dintr-un cazinou în altul. Doar-doar te decizi să joci ceva bănuți! Ca să ne mențină mintea trează și corpul în formă, aerul din cazinouri e îmbogățit cu oxigen și are un miros plăcut, de citrice amestecate cu vanilie și nucă de cocos, miros pe care eu l-am botezat „parfumul orașului Las
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
întuneca bine și porneam entuziasmați să răspândim vestea nașterii Domnului. Frigul de afară ne îmbujora obrajii dar nu ne putea micșora elanul...ne dădeau curaj fetele zâmbitoare ale celor ce ne deșchideau ușa și ne primeau cu brațele deschise, un bănuț și o portocală, și alături de noi, gazdele fredonau și ele frumoasele colinde. Alergăm de la casa la casa și după câteva ore intense, ne îndreptăm spre casa noastră unde constatăm inevitabil că Moș Crăciun tocmai plecase...o parte din mine regretă
DESCHIDE UȘA, CREȘTINE… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368696_a_370025]
-
Că așa fină cum este Are forță, cât au zece. Muncitoare fără preget Un minut nu irosește Dupa ea, totul în urmă E curat și străluceste. Nu există om în preajma-i Să nu fie ajutat, Nici sărac, căruia, doamna Un bănuț ,să nu-i fi dat. Totdeauna-i zâmbitoare Veselă, bine dispusă Și n-ai crede că în suflet Ține strâns, o taină-ascunsă. Dincolo de fericirea Falsă, afișată clar, Taina ei, ascunsă-n suflet E un chin, plin de amar Toți bărbații
DISTINSA DOAMNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368713_a_370042]
-
Ciuralexa-n urma Popii trosnind din troască luată de la gâtul vitelor.Obiceiul era unul nu numai distractiv ci și îmbietor deoarece după ce trecea Popa copiii trosneau troasca să alunge poțocii-șobolanii și sporeau farmecul celor doritori de bine și sănătate.Răsplătiți cu bănuți mere nuci prun uscate colacii copiii plecau îmbelșugați săturați satisfăcuți. Referință Bibliografică: CIURALEXA -N URMA POPII / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul VII, 05 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate
CIURALEXA-N URMA POPII de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368768_a_370097]
-
piept. Era în mintea mea naivă Ceva nedefinit, nu știu. Un sentiment mă încerca; În gură îmi curgea salivă Și-o mestecam ca apa-n pivă. Două fire-am împletit. Pentru dragostea ce-ți port; Ți-am legat și un bănuț - Simbol vechi al sănătății, Norocului, frumuseții... Ce-o fi fost în mintea ta, Când în piept mi-ardea un dor, De-ai putut cu nonșalanță Să refuzi un mărțișor ? Urât gest! ... Dar l-am dat și eu la alta. * Nu
MĂRȚIȘOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363623_a_364952]
-
muncise niciodată în viață de unde și statutul său de intelectual completat cu cele șapte clase absolvite de nevoie, cele despre care am mai vorbit. Nasol! În consecință, se poate spune că era proprietarul unei sărăcii ceva mai lucitoare decât un bănuț de aur, acesta fiind și singurul obiect pe care l-a fi putut prezenta într-o eventuală, dar foarte improbabilă, declarație de avere. Norocul lui era că prin locurile acelea sfințite de lenea ancestrală a oamenilor o asemenea invenție nu
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]