KorAP: Find »[drukola/base=bărzăun & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...22 >

546 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799

o ia... O fracțiune de secundă ochii săi se plimbară de la tartină la Ilinca și invers. Firimitura de zîmbet din colțul stîng al gurii căpătă proporții. Dar nu întinse mîna după tartină. Nu iei, Ticuțule? insistă Ilinca. Abia atunci descoperi Bărzăunul că nici o muzică din lume nu-i mai frumoasă ca vocea Ilincăi. Dar tu? bîigui el încet, nereușind încă să întindă mîna după tartină. Mie nu mi-i foame, nu ți-am spus?... Ia tu... tu ai plecat flămînd... Știu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
nereușind încă să întindă mîna după tartină. Mie nu mi-i foame, nu ți-am spus?... Ia tu... tu ai plecat flămînd... Știu eu ce știu. Și-i întinse tartina pînă sub nas rîzînd și topindu-se toată în ochii Bărzăunului. Bărzăunul luă tartina, dar în clipa aceea nu mai simți nici un fel de foame. Parcă atunci s-ar fi ridicat de la cel mai grozav ospăț. Hotărît lucru, ochii și zîmbetul Ilincăi puteau ține și de foame și de sete și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
încă să întindă mîna după tartină. Mie nu mi-i foame, nu ți-am spus?... Ia tu... tu ai plecat flămînd... Știu eu ce știu. Și-i întinse tartina pînă sub nas rîzînd și topindu-se toată în ochii Bărzăunului. Bărzăunul luă tartina, dar în clipa aceea nu mai simți nici un fel de foame. Parcă atunci s-ar fi ridicat de la cel mai grozav ospăț. Hotărît lucru, ochii și zîmbetul Ilincăi puteau ține și de foame și de sete și de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
aceea nu mai simți nici un fel de foame. Parcă atunci s-ar fi ridicat de la cel mai grozav ospăț. Hotărît lucru, ochii și zîmbetul Ilincăi puteau ține și de foame și de sete și de toate la un loc! Și Bărzăunul se blestemă iar în gînd, cu mult mai puternică tărie pentru faptul că îndrăznise să se supere pe Ilinca. Se hotărî deci să nu se mai supere niciodată pe ea, orice-ar fi. În clipa aceea se apropiară de ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
cu mult mai puternică tărie pentru faptul că îndrăznise să se supere pe Ilinca. Se hotărî deci să nu se mai supere niciodată pe ea, orice-ar fi. În clipa aceea se apropiară de ei Vlad și Virgil vorbind... dar Bărzăunul nu mai putea fi atunci atent la nimeni și nimic în afară de Ilinca. Puse tartina pe o piatră, lîngă hainele pe care le dezbrăcase și se aruncă deodată în apa rece pufăind și scoțînd fel de fel de strigăte. Toți de pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
care le dezbrăcase și se aruncă deodată în apa rece pufăind și scoțînd fel de fel de strigăte. Toți de pe mal se apropiară de apă privindu-l mirați și făcînd glume pe seama sa. Și cînd toți se așteptau mai puțin, Bărzăunul se ridică din apă ținînd în mîna dreaptă un păstrăv mare, strălucind în bătaia razelor. Ilinca scoase un țipăt de plăcere, iar ceilalți holbară ochii ca la ceva cu totul ieșit din comun. Bărzăunul aruncă păstrăvul spre Ilinca și intră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
cînd toți se așteptau mai puțin, Bărzăunul se ridică din apă ținînd în mîna dreaptă un păstrăv mare, strălucind în bătaia razelor. Ilinca scoase un țipăt de plăcere, iar ceilalți holbară ochii ca la ceva cu totul ieșit din comun. Bărzăunul aruncă păstrăvul spre Ilinca și intră iar în apă. În mai puțin de un sfert de oră reuși să prindă 8 păstrăvi mari și cîțiva mai mici, minunîndu-i pe toți cei prezenți. Ilinca părea cea mai fericită. Se agita mereu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
în apă. În mai puțin de un sfert de oră reuși să prindă 8 păstrăvi mari și cîțiva mai mici, minunîndu-i pe toți cei prezenți. Ilinca părea cea mai fericită. Se agita mereu pe mal scoțînd strigăte ori rîzînd spre Bărzăun. Domnul Nicanor, la insistențele doctorului și ale lui Petrică Ciuraru, aprinse un foc de vreascuri și pregăti, după indicațiile Bărzăunului, vatra pe care să frigă peștele. În iaz mai intrară, alături de Bărzăun, Vlad, Tomiță și arheologul Ovidiu Ardei. Dar nimeni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
minunîndu-i pe toți cei prezenți. Ilinca părea cea mai fericită. Se agita mereu pe mal scoțînd strigăte ori rîzînd spre Bărzăun. Domnul Nicanor, la insistențele doctorului și ale lui Petrică Ciuraru, aprinse un foc de vreascuri și pregăti, după indicațiile Bărzăunului, vatra pe care să frigă peștele. În iaz mai intrară, alături de Bărzăun, Vlad, Tomiță și arheologul Ovidiu Ardei. Dar nimeni, în afara Bărzăunului, nu mai reuși să prindă măcar un păstrăv. Lui Vlad îi venea să tune și să fulgere de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
mereu pe mal scoțînd strigăte ori rîzînd spre Bărzăun. Domnul Nicanor, la insistențele doctorului și ale lui Petrică Ciuraru, aprinse un foc de vreascuri și pregăti, după indicațiile Bărzăunului, vatra pe care să frigă peștele. În iaz mai intrară, alături de Bărzăun, Vlad, Tomiță și arheologul Ovidiu Ardei. Dar nimeni, în afara Bărzăunului, nu mai reuși să prindă măcar un păstrăv. Lui Vlad îi venea să tune și să fulgere de furie. Auzi tu, să ajungă să-l întreacă pe el Bărzăunul! Degeaba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
Nicanor, la insistențele doctorului și ale lui Petrică Ciuraru, aprinse un foc de vreascuri și pregăti, după indicațiile Bărzăunului, vatra pe care să frigă peștele. În iaz mai intrară, alături de Bărzăun, Vlad, Tomiță și arheologul Ovidiu Ardei. Dar nimeni, în afara Bărzăunului, nu mai reuși să prindă măcar un păstrăv. Lui Vlad îi venea să tune și să fulgere de furie. Auzi tu, să ajungă să-l întreacă pe el Bărzăunul! Degeaba, însă. Oricît se străduia, sub orice stîncă ar fi căutat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
alături de Bărzăun, Vlad, Tomiță și arheologul Ovidiu Ardei. Dar nimeni, în afara Bărzăunului, nu mai reuși să prindă măcar un păstrăv. Lui Vlad îi venea să tune și să fulgere de furie. Auzi tu, să ajungă să-l întreacă pe el Bărzăunul! Degeaba, însă. Oricît se străduia, sub orice stîncă ar fi căutat, păstrăvii nu voiau să se lase prinși, iar Ilinca arunca în el cu pietricele, ironizîndu-l. În scurtă vreme Bărzăunul deveni eroul zilei și toți cei mari, cu excepția domnului Nicanor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
furie. Auzi tu, să ajungă să-l întreacă pe el Bărzăunul! Degeaba, însă. Oricît se străduia, sub orice stîncă ar fi căutat, păstrăvii nu voiau să se lase prinși, iar Ilinca arunca în el cu pietricele, ironizîndu-l. În scurtă vreme Bărzăunul deveni eroul zilei și toți cei mari, cu excepția domnului Nicanor și a cumnatului său, Răgălie, îi adresară cele mai grozave laude. E de la sine înțeles că asemenea laude, spuse în gura mare de față cu Ilinca, nu plăcură deloc lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
cele mai grozave laude. E de la sine înțeles că asemenea laude, spuse în gura mare de față cu Ilinca, nu plăcură deloc lui Vlad și nici lui Virgil. Dar nu se manifestară în nici un fel. În timp ce păstrăvii sfîrîiau pe lespede, Bărzăunul, dîrdîind de frig, dar fericit în cel mai deplin înțeles al cuvîntului, aruncă iar priviri lungi spre cele două porți de întuneric din inima Pietrei Domniței. Și, fără să se gîndească prea mult dacă-i bine sau nu să mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
Petrică, oare ce-or fi găurile alea mari din partea de sus a stîncii?... Le vezi?... Uite, colo... Actorul se uită cîteva secunde (se vedea însă de la 7 poște că-l atrag mult mai mult păstrăvii care se frigeau decît ispitele Bărzăunului), apoi răspunse ca și cum ar fi fost în totală cunoștință de cauză: Aha, văd!... Acolo, bre Ticule, dorm Muma Pădurii și cu Statu-Palmă-Barbă-Cot. Au mare nevoie de cineva care să le facă ventilație și să-i apere de muște. Tot te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
Muma Pădurii și cu Statu-Palmă-Barbă-Cot. Au mare nevoie de cineva care să le facă ventilație și să-i apere de muște. Tot te pricepi tu la toate, așa că n-ar strica să te urci pînă acolo și să-i ajuți... Bărzăunul rămase puțin descumpănit. Era prieten bun cu nea Petrică, dar nu se așteptase la un asemenea răspuns. Însă nu era el omul care să rămînă dator. Se scarpină după ureche și-i răspunse actorului la fel de serios: Ai dreptate, nea Petrică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
Ai dreptate, nea Petrică... Dar eu cred că-i mai bine să te urci mata acolo și să le spui "La cireșe", de Ion Creangă, ca să nu se mai trezească niciodată. Actorul nu numai că nu se supără de vorbele Bărzăunului, dar se porni pe niște hohote de rîs ca un clămpănit de meliță, apoi îi ciufuli părul și-i spuse: Actor să te faci, Ticule, că mulți draci mai ai în tine! Între timp, peștele se fripsese și fu împărțit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
tine! Între timp, peștele se fripsese și fu împărțit frățește tuturor participanților. Ilinca însă fu cea mai cîștigată dintre toți, pentru că în afară de porția ei se mai trezi și cu porțiile lui Virgil, Vlad, Tomiță și, nu în ultimul rînd, a Bărzăunului. Toți spuseră că... lor nu li-i foame, că au mîncat foarte bine acasă... Ilinca nu voi, însă, sa primească decît cîte o fărîmă de la fiecare. Numai de la Bărzăun luă o bucată mai mare, zîmbind așa de frumos, încît fericitul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
porțiile lui Virgil, Vlad, Tomiță și, nu în ultimul rînd, a Bărzăunului. Toți spuseră că... lor nu li-i foame, că au mîncat foarte bine acasă... Ilinca nu voi, însă, sa primească decît cîte o fărîmă de la fiecare. Numai de la Bărzăun luă o bucată mai mare, zîmbind așa de frumos, încît fericitul pescar se trezi zburînd mai sus de vîrful Pietrei Domniței, pe un cer numai al său și al Ilincăi, unde nu mai încăpeau nici Virgil, nici Vlad, nici... nimeni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
reținut în primul rînd din această nouă expediție la Peștera Liliecilor este faptul că, deși spusese tot drumul că nu mai intră în peșteră pentru nimic în lume, Ilinca a intrat totuși ținîndu-se strîns de brațul lui Virgil și al Bărzăunului și ea a fost aceea care a aruncat o piatră nu prea mare în capul doctorului, dar cu totul și cu totul din greșeală. Noroc însă că doctorul a crezut că i-a căzut piatra din tavan și, în timp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
cult și unele specii de animale necunoscute, în încheiere se aduceau mulțumiri "și pe această cale" cîtorva elevi din comună care și-au sacrificat o parte din prețiosul lor timp liber pentru a transporta la muzeul școlii importantele valori arheologice. Bărzăunul începu să creadă la un moment dat că-i vorba de cu totul altă descoperire. Dar cînd își dădu seama că în articol se vorbește despre expediția la care participase și el, îi veni să sară pe pereți. Citi încă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
oameni, dom'le! În sfîrșit, ce rost mai are acum să mai facem caz de un lucru atît de mărunt, mai ales că în ziar apăruse și fotografia Ilincăi lîngă un uriaș colț de mamut. Bucuros măcar de atîta lucru, Bărzăunul nu mai stîrni scandal, așa cum fusese ispitit la început. Dar era atît de pornit, în primul rînd împotriva cumnatului său, încît se hotărî să-l facă de rîs cu prima ocazie ce se va ivi. Să se învețe minte să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
cu prima ocazie ce se va ivi. Să se învețe minte să spună adevărului pe nume, trase el concluzia, nu să orbească lumea cu minciuni de astea! Că atît lui Virgil cît și lui Vlad, dar cu precădere Ilincăi și Bărzăunului expediția de la Peștera Liliecilor le lăsase un gust amar, nu trebuie să se mai spună. Cu toată zarva ce se făcuse în jurul celor mari, considerați inițiatorii expediției și descoperitorii peșterii, Bărzăunul declarase în fața Ilincăi, în seara cînd îi dusese ziarul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
cît și lui Vlad, dar cu precădere Ilincăi și Bărzăunului expediția de la Peștera Liliecilor le lăsase un gust amar, nu trebuie să se mai spună. Cu toată zarva ce se făcuse în jurul celor mari, considerați inițiatorii expediției și descoperitorii peșterii, Bărzăunul declarase în fața Ilincăi, în seara cînd îi dusese ziarul cu articolul, că în foarte scurtă vreme o să le arate el tuturor cine sînt adevărații descoperitori nu numai ai ciolanelor de la Peștera Liliecilor, ci și ai tezaurelor de la Piatra Domniței (pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
declarase în fața Ilincăi, în seara cînd îi dusese ziarul cu articolul, că în foarte scurtă vreme o să le arate el tuturor cine sînt adevărații descoperitori nu numai ai ciolanelor de la Peștera Liliecilor, ci și ai tezaurelor de la Piatra Domniței (pentru că Bărzăunul spera tot timpul că acolo va descoperi cea mai grozavă comoară). Optimismul Bărzăunului o bucură nespus de mult pe Ilinca și, în fața unei perspective atît de luminoase, sărbătoriră evenimentul cu dulceață de zmeură și apă rece. Unde se vede că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]