1,589 matches
-
pericolul în care eram, dacă ne găseau împreună și mai ales în camerele de „tinere”. Grăbite, fără să mă vadă cineva, m-au aruncat pe fereastra care dădea în spatele casei, de unde m-am furișat printr-o crăpătură a gardului în bătătura babei Stanca, oarba care moțăia pe prispa casei. Când să trec drumul la noi, tot în clandestinitate, o aud pe Moacsa lui Naie care, de peste gard m-a strigat: -Unde ai fost fa, fată, o să te omoare măta-mare, dacă nu
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
curent cu chestia vinului. Numai vocea mamaiei l-a mișcat din loc. -Gogule, te așteaptă Gheorghe! i-a strigat ea. Și fără să-l mai aștepte pe tataie, i-a făcut semn lui Gheotghe să intre. Acesta plescăia fericit în mijlocul bătăturii. Tataie s-a dus la coșar și a luat o sticlă plină până în gât. Gheorghe i-a dat o hârtie de cinci lei și fericit a tras dopul. -Trag numai un gât să văd dacă este la fel de bun! i-a
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
Gheorghe nu simțise diferența; numai mamaia mătura liniștită în fața grajdului. -Băi, nea Gofule! a îneput săracul Gheorghe, dar imediat mamaie l-a pus la punct. -Ia du-te, măi omule acasă, că noi avem treabă! Ce am deschis cârciumă în mijlocul bătăturii?! Gheorghe, supărat a pus dopul la sticlă, a mai plescăit de câteva ori a plăcere și s-a îndreptat spre poartă cu ochii la Ciobănel, câinele nostru, care, simțind frica lui tataie, mârîia printre dinți. Când a închis poarta în urma
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
pod când o să slujească popa.” “Tu să taci, mă spurcatule!” i-a strigat una, Leana a lui Chioru de peste gârlă. “Vrei să mănânci numai tu bucate bune la palat, parcă noi nu știm că te iasă dai cu mătura pe bătătura lor și te întorci cu traista plină. Nu te-ar mai sătura Dumnezeu!” a început baba să-l blesteme pe Cap Mare. Săracu, nu a mai zis nimic și a plecat cu coada între picioare. La o săptămână ne-am
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
a ținut cu orice preț. Învățătoare era fata popii. Cum eram orfan și sărac, trebuia să trec întâi pe la ei pe acasă. Tu știi, școala este în fața bisericii și casa popii peste drum. Le căram apă, dădeam cu mătura prin bătătură sau dacă era iarnă le dădeam zăpada, hrăneam vitele și pe urmă mă duceam cu „domnișoara” peste drum la școală. Eu îi duceam geanta. Până treceam drumul îi spuneam cu capul în jos că nici astăzi nu am tăbliță. Noi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
cu toate că nu-mi plăcea ideea să dorm singură și mai ales cu ușa deschisă. -Ce face, Gogu, de nu mai vine? m-a întrebat într-un târziu și grăbită s-a sculat și s-a îndreptat spre ieșire. Ajunsă în bătătură, am auzit vocea lui tataie, care de atâta strigat era răgușită. Mamaia, speriată a luat-o la fugă. Eu mergeam încet de data aceasta. Uitasem pur și simplu de tataie tot privind-o pe vaca noastră cum suferea. Când am
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
bogați, în ciorbe, / Și-atâtea ierburi, aveau leac? // De ce trăgeau un sat, la muncă, / An după an, de la-nceput - / Pesemne-așa primeau poruncă / A unsprezecea, de la lut - // Pesemne, azi, de ziua țării, / Așa de vii, ne duc și tac, / Cu bătăturile răbdării, / În Raiul de pământ, în veac - 30 noiembrie 2009” (Cântec de țară). Ca-n poezia de tip sapiențial: satira, fabula, epigrama, madrigalul, oda, concluzia se află la sfârșit, sub formă de morală, ușor distanțată de context, ca să fie mai
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
munca mea eu nu m-am bucurat. La școală m-a mințit învățătoarea, Că-n lume limbă mai frumoasă nu-i, Dar, cum înșelătoare este marea, Îi cântă-n strună azi englezului... Și m-a mințit, la coasă, bietul tata, Bătătura-n palmă este sfântă Și parcă îl aud înjurând soarta, Că-n pustiu nici greierii nu cântă... Pufnește chiar și popa, întru Domnul, Citind din Evanghelie pe nas: Doar în mormânt ne-o fi mai dulce somnul, Deci nu dormiți
EU AM CRESCUT DE MIC ÎN DORUL PÂINII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358347_a_359676]
-
adăpost zaua fiecărui lanț ruginește un Bizanț ca melasa un compost cărțile din raft mă mustră tăcut paharul zilei l-am băut cu fotoliul bruderschaft unul câte una gândurile vraf nopțile de jaf până mâine luna plânge un seraf stâlpul bătătura paza la avut omului limbut nu-i mai tace gura Referință Bibliografică: nimenea nu știe / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 503, Anul II, 17 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NIMENEA NU ŞTIE de ION UNTARU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358458_a_359787]
-
de la drumul meu trasat de arbitrarul sorții mele, a fost una de conjuctură cumva, cînd m-am lăsat atras în mrejele iluzorii ale unui mariaj păgubos, din care nu m-am ales nici cu sentimente, nici cu regrete, nici cu bătături la picioare. Avînd eu șaptezeci de kilograme de cînd m-am născut și o nesimțire proverbială, am reușit să nu pun la suflet nici cea mai vagă părere de rău, nici un regret nu mi-a încrețit fruntea, nu am fost
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
dimineață, trase briciul pe bucata de piele de toval, întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu făcea lumină suficientă, așa că ieșise în bătătură și agățase ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din bucăți de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo găteau
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
puteau să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui moș Constantin și tușa Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Tușa Floarea strânse totul de pe masă, moș Constantin o
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
fi bine s-o chemi și pe Lenica? - Aha. O strig acuma, că tot mă duc să iau o căldare de apă. Anica luă căldarea și plecă să ia apă, de la fântâna din drum, care se află chiar în colțul bătăturii Lenicăi. Strigă încet, peste gard: - Lenică! - Ce, fa, țaică? răspunse Lenica, din pragul cuniei. - Vezi că avem niște treabă. Să vii fuga, că te cheamă. - Aha. Viu acu'. * Anica reteză câteva căpățâni de varză, din oboraș. Puse cârpătorul jos, în
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
uscate, ard cu putere și trosnesc ... Râsetele și chiuiturile iau cunia în sus ... Deodată, o bubuitură puternică se auzi în cunie. Pisica țâșni pe ușă, ca din pușcă. Lenica, mai iute de picior, fugi în urma pisicii și se proțăpi în mijlocul bătăturii. Anica, mai molomană, ieși poticnindu-se, pierzându-și barișul de pe cap, fără să-și dea seama. Mitru lăsă lucrul și veni să vadă despre ce este vorba. Intră în cunie și se apropie de vatra focului. Ieși repede, strigând cât
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
picioarele cu tot felul de încălțăminte incomoda, strâmta, tocuri la modă, pantofi decupați în fața sau în spate. Mângâierea tălpilor mă absoarbe, vreau să intuiesc toate muncile fizice desfășurate pe teren, în grădina sau pe câmp, dar nu dau de nicio bătătura de care sa ma împiedic. Șezlongul alb, care ... Citește mai mult Ți-am zărit poză. Bărbat bine, mușchiulos și înalt. Erai lungit pe un șezlong alb, acoperit cu o mătasă albă, intr-o pozitie apetisanta. În timp ce te priveam, începeau să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
picioarele cu tot felul de încălțăminte incomoda, strâmta, tocuri la modă, pantofi decupați în fața sau în spate. Mângâierea tălpilor mă absoarbe, vreau să intuiesc toate muncile fizice desfășurate pe teren, în grădina sau pe câmp, dar nu dau de nicio bătătura de care sa ma împiedic. Șezlongul alb, care ... III. BOLNAV... CU PATUL, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 680 din 10 noiembrie 2012. - Ai vrut să știi cine era acel vizitator anonim, așa că iată-mă! Dragă, ce faci? Sunt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
-i-ar sămânța!... Că ne-o spurcat neamu' hoardele pustiului ... - Șî Anica, săraca! are zâle bune cu omu' ei? întreabă curioasă Maria. - Numai ea știe. Da' are un bărbat tare di treabă. Pânea lu' Dumnezău! Crește omu' progenitură străină în bătătura lui, ca și cum îi făcut di el. Mai rar om ca aista! * Catrina, nevasta lui Nică Ionașcu, nu prididea cu parastasele, calea prin care săvârșea legătura cea tainică cu cele două suflete plecate de lângă ea, prin voia Domnului. Prin voia Celui
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
care ar fi putut sugera un dans. Era însă nimic pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
la ore, am început să primesc solicitări: - Domnișoara profesoară, dacă mai aveți pe acasă haine pe care nu le mai purtați, ni le dați nouă? Că și noi suntem amărâți, nu doar asta. „Amărâții” aveau casă cu etaj, găini în bătătură, porci în coteț, hambarul plin cu de toate și Dacia în garaj. - De ce nu o chemați să vă muncească, domnișoară?, a deschis într-o zi, în cancelarie, discuția, o profesoară mai înfiptă. Zău așa, o umplurăți pe asta de haine
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
și viitoarea sa soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Cum tușa Floarea era ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapumă unde dormea Răducanu și pe aci ți-e drumul, au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de bătrână. Seara
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
anul de ucenicie, unde muncea opt ore într-un atelier de pe bulevardul Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce se mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne busolea
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
unde pune la fiert „colarezul” (frecățeii), mestecând cu lingura de lemn ca să nu se prindă de fundul tuciului. Când colarezul este gata, îl toarnă în farfurii. După ce dă tuciul jos de pe pirostrii, pune căldarea mare cu apă la fiert. În bătătură așează albia de lemn pe care o înconjoară cu frunze de nuc sau foi de lipan( brusture), taie un „codru” din săpunul de casă care miroase a mentă și pelin( azi, numai bătrânele păstrează obiceiul săpunului de casă). La brâu
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > A TRECUT O BRIȘCĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului unul câte una gândurile vraf până mâine luna plânge un seraf stâlpul bătătura paza la avut omului limbut nu-i mai tace gura a trecut o brișcă vadul în amont fiecare tont vrea alt fel de frișcă stanța un popas pasărea divină ne umplea de vină fiecare ceas toamnele din burg vasele din
A TRECUT O BRIŞCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358835_a_360164]