573 matches
-
la ferestre și cântau la acordeon, fără prea mare succes însă. Se pare că în august 1951 Grama, Bogdănescu, Gherman, Sofronie, Cojocaru și Laitin au plecat de la Valea Neagră, iar unii deținuți și-au manifestat bucuria că au scăpat de bătăuși. Totuși, informații s-au strâns în continuare, fiind centralizate de către Octav Botez. La începutul lui mai 1952, Ion Voin, Ioan Cerbu și Cornel Popovici au fost transportați pentru anchete la Jilava, unde l-au găsit pe Grama. Se pare că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și 'onanist' pentru că plângea. A fost bătut la pielea goală, timp în care era apelat cu aceiași termeni, față de care a găsit puterea să protesteze: 'Băteți-mă, schingiuiți-mă cât vreți, călcați-mă în picioare, dar nu îmi mai spuneți așa'. Bătăușii s-au oprit brusc, l-au pus să care tineta, să șteargă cu limba stropii de mâncare din jurul gamelei și au continuat să-l jignească cu aceiași termeni, crezând că îl rănesc mai tare așa, dar nu l-au mai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
te duci îngeraș, după alții de-alde tine'. Măgirescu recunoaște că s-a prăbușit fizic și psihic, ajungând în asemenea stare încât și-a acuzat logodnica, părinții, prietenii și colegii, iar mai târziu a fost folosit ca provocator, turnător și bătăuș (al prietenului său Mihai Tufeanu), făcând parte și din echipe de conducere ale agresiunii, dar afirmă că urina sânge, rănile începuseră să-i puroieze (era negru pe tot corpul), avea bucăți de carne lipsă pe fese, rinichii îi erau afectați
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
au fost fatale: Țurcanu a asmuțit 'comitetul' de agresori contra lui, nemulțumit de răspunsurile lui Niță legate de un incident în care era implicat un soldat sovietic: aplicându-i câțiva pumni, l-a aruncat într-un cerc de șase, șapte bătăuși, care l-au luat în primire cu pumnii și picioarele, aruncându-l de la unul la altul până când a căzut, amețit. L-au udat ca să îl trezească și l-au luat iar la întrebări, deși Niță pretindea că nu știe nimic
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Costache Oprișan, bătut de tot 'comitetul' și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele, de la cap la picioare, agresorii schimbându-se între ei când oboseau. Pentru că leșina des, bătăușii vărsau apă peste el ca să îl trezească și îi strigau: Noi, tinerii reeducați, cei care înainte am fost sub comanda ta, te vom distruge. Tu ești vinovat de soarta noastră, iar noi vom smulge de la tine tot ce știi, tot
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care i-au bătut rând pe rând pe opozanți pe o masă. După bătăi, a urmat, printre lovituri de ciomege, o gimnastică istovitoare. Obișnuit să încaseze lovituri de la box, sport pe care îl practicase în libertate, Plapșa și-a fixat bătăușii cu privirea pentru a le observa reacțiile: unii plecau capul, alții erau întărâtați și îl loveau mai cu sete. Dintre torturile la care a fost supus amintește: statul în picioare în fața priciului zile și nopți la rând (erau ridicați cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
câteva dintre torturile la care au fost supuși: obligați să soarbă mâncarea fierbinte, bătuți individual, într-un crescendo continuu, întrucât echipele de agresori erau mereu schimbate sub pretextul că nu știau să bată, puși să frece podeaua sub greutatea unui bătăuș în cârcă. Popa l-a avut în fața sa la acest supliciu pe Romeo Proistosescu, căruia îi curgea sânge din cap, astfel că Popa ștergea încontinuu dâra lăsată de acesta. A doua zi au luat-o de la capăt, iar Popa a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mincinoasă! Afirmația însă este puternic contrazisă de fapte, Pușcașu fiind cel care a supravegheat uciderea lui Bogdanovici în luna aprilie. După transferul la Gherla din iunie 1950, a devenit unul dintre liderii mișcării, fiind cunoscut drept cel mai sadic dintre bătăuși. Având o condamnare mică, a fost eliberat pe parcursul anului 1951 și se pare că a căutat să colaboreze cu Securitatea și din libertate. A fost însă rearestat și cercetat în vara și toamna lui 1953. Răspunsurile sale din ancheta pentru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
încetarea acțiunii la Gherla, a fost mutat la Văcărești, unde a fost vecin de celulă cu DezmØri Zsombor, adus acolo ca martor în procesul Țurcanu. Tomuța a fost și el martor în proces, spunându-i președintelui că nu înțelege alăturarea bătăușilor cu victimele. Sesizând că Tomuța nu era suficient de intimidat, acesta s-a răstit la el cerându-i să spună dacă își recunoaște declarațiile din cercetări, apoi a fost lăsat să plece. După proces, a fost mutat pentru continuarea detenției
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fire mai fricoasă, conform mărturiilor celor care l-au cunoscut. Această trăsătură l-ar fi determinat să cedeze destul de repede și să se alăture echipelor de agresori, Zaharia fiind descris de mai multe victime drept unul dintre cei mai cruzi bătăuși. În camera 3-subsol l-a luat la ochi pe Vasile Ungureanu, un deținut de 46 de ani care inițiase un grup de trăire duhovnicească în celulă, numindu-l 'mistic'. Aproape de Paștele din anul 1951, Zaharia l-a văzut plângând pe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
decît dacă vrei curat-mort sau altfel omorît de ei. Și atunci mi-am tăiat arterele de la mîna stîngă, fapt care mi-a adus salvarea din punct de vedere moral și spiritual, pentru că nu am mai fost folosit ca torționar, ca bătăuș ș.a.m.d. Și eu în fiecare seară, vă spun, îi mulțumesc lui Dumnezeu că am supraviețuit și că într-adevăr am reușit să trec prin închisoare fără ca să fiu întinat". Încheierea reeducării de la Pitești are loc în 1952. Evenimentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
detenție lăudîndu-l pe cutare sergent că e om de treabă, că nu l-a înjurat, că nu l-a lovit, că a încercat chiar să-i ușureze viața cu o vorbă bună. Emoționantă mărturie. Emoționantă, însă falsă. Dacă nu erai bătăuș, nu aveai ce căuta acolo. Pur și simplu, Securitatea sau Direcția Penitenciarelor, surioara ei bună, nu te angaja. Un om întreg la minte nu se face paznic de închi, cu atît mai puțin într-o închisoare cu deținuți politici. Cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ascunde sub tejgheaua barului. Gândind că nu e timp de taclale și de strategii sofisticate, iar dacă nu acționează rapid o pot încasa zdravăn, Cristi trage imediat scaunul de sub el și-l aruncă spre gașca rămasă, de vreo șase- șapte bătăuși. În scurtul moment de derută, Pribeagu își înșfacă halba lui și o aruncă, cu o țintă nemai- pomenită, direct în capul altei matahale. — Frumos ! remarcă Fernic. Nici eu n-o dădeam cu așa stil. Același lucru încearcă și Cristi, însă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tot felul. Cristi și Pribeagu încep să arunce ca nebunii spre inamici cu ce le vine la mână, cu pahare, halbe goale, cu sticle, cu farfurii. Zeci de obiecte se duc și se sparg în toate direcțiile, forțându-i pe bătăuși să întoarcă mesele și să se ascundă un timp după ele. — Hai, cât o să aruncați, nebunilor ? A ? Că se termină marfa. Nu vă prindem până la urmă ? Însă marfa era destulă, nici nu ajunseseră la sticlele care umpleau peretele întreg din spatele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
căzuse primul, lovit de halba lui Fernic. În final, după toată nebunia, își venise în fire și se pome- nise cu barul său preferat devastat de-a binelea. Și poliția ajunsese în grabă și punea întrebări în toate direcțiile, atât bătăușilor, cât și martorilor din împrejurimi, care auziseră bubuielile și țipetele. Sunt clienți fideli ? îl iau la rost pe barman. Nu m-am uitat atent, jur... Dar nu i-am recunoscut, i-aș fi știut dacă veneau des pe la noi, nici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cărarea pietroasă țipa rănită de cuiele de fier ale cizmelor. Mărgărintarul rouă căzută în scoică (r.t.) Un călăreț fugea prin colbul drumului: o dâră de pulbere aprinsă (r.t.) Bețiv nu-s că n-am ce bea; (r.t.) Bătăuș nu-s, că toți mă bat; (r.t.) Dator nu-s că nimeni nu-mi dă pe datorie (r.t.) Tătarii cei cari mânâncă carne de cal. Cai buni, mici și iuți... Zloți tătărăști Galbeni venețici Aspri de argint și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv nu-s, că n-am ce bea; Bătăuș nu-s, că toți mă bat Dator nu-s, că nimeni nu-mi dă pe datorie Vorba rea merge ca săgeata A lăsat toate în pământ Umblă cu vorba (boierii) Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) S-a săvârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dumnezeu. Vasile Ștefănescu-Potlog era de o mândrie fără pereche ca și Mihai Bîtlan și de-o răutate fără margini. Când un țăran nu vrea să-i vândă o bucată de pământ el vorbea cu niște țigani cei mai răi și bătăuși, le da 2-3 litri de rachiu de-l bătea să-l omoare, el era dus atunci din crâșmă și apoi venea și cică îl scotea pe țăran de la țigani. * Pe un ficior al moșieriței Luxița Paladi l-am văzut scăldându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui; 33 luntre rudimentară scobită dintr-un trunchi de salcie sau plop, utilizată de pescari; 34 rindea specială pentru piesele mari; 35 corect bariș, broboadă de lână foarte subțire și ușoară; 36 probabil bătăuș; 37 molcăuț fin; 38 ciucuri; 39 soi de ceapă cu cozi subțiri; 40 a tiohăi-a alunga un animal cu strigătul; 41 diminutiv, fluier scurt de lemn de paltin, trestie sau soc, având la capăt o deschizătura lunguiață; 42 bucată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
general Bădescu și a fruntașului țărănist Ion Mihalache. Unei manifestații de cel mai frumos naționalism i s-a pregătit un sfârșit dramatic. Teroarea FND a baricadat ieșirile și numai prin intervenția armatei am putut părăsi Ateneul În jurul orei 1000, printre bătăușii care loveau românii pașnici ce Își manifestaseră recunoștința față de Tribunii Neamului. M-am strecurat pe lângă ziduri purtând o șapcă muncitorească. Sângele Îmi clocotea Însă de revoltă. În ziua următoare, 16 mai, ministrul Învățământului, fostul Învățător Ștefan Voitec, ne-a vizitat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
probleme cu sănătatea. * Rupându-i un picior, i-a reproșat că are oasele fragile. * După ce l-a bătut măr, i-a tras o mama de bătaie soră cu moartea. * Dacă bătaia e ruptă din rai, nu înseamnă că sfinții sunt bătăuși. * Cine vrea să meargă în străinătate, se poate duce în Covasna și Harghita. * Există posibilitatea ca românii să aibă două limbi materne; ferească Dumnezeu de mai multe. * În Transilvania, și pușcăriașii poartă plăcuțe bilingve. * Nu știi ungurește, nu ești un
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nasulie cu căfteală“ (scandal mare cu bătaie) și, după ce a „mierlit-o“ (a murit), isprăvit cu șișurile (pumnale), cu cuți tele și cu bricegele, așa „muliu“ (mort) cum era, de toți [cei] care tremuraseră până atunci de spaima acestui „mardeiaș“ (bătăuș) peste toată această mahala din jurul bisericii Dichiu, [mahala] În care s-au născut și au copilărit câteva glorii ale scenei noastre: Elvira Popescu, fata căruțașului nisipar În papuci de piele groasă și cu șorțul de postav verde dinainte; Maria Mohor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la bătaie (firește, cam ce pot înțelege doi șoareci dintr-o bătaie). Dintre cele două perechi care stau pe tușă, una va fi obligată să privească spectacolul violent al șoarecilor care se bat. Cealaltă pereche nu se va uita la bătăuși și-și va vedea de treburile ei de rozătoare. După 75 de minute, doamna și domnul doctor Welch de la Universitatea din Tennenssee iau perechea care a privit, le despică cutiuța craniană și încep să le analizeze chimic creierul de șoareci
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
prins la arest un ciudat de la Regiment care a îngropat arma unui camarad. Unul de prin Piatra Neamț. M. M.: Ați văzut? Numai ca să-i facă rău. S. B.: Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care dezertaseră și pe care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mediului Înconjurător; că „bravez“ (Îndeosebi presărând tezele mele de rusă cu termeni englezești și franțuzești, care Îmi veneau spontan În minte); că mă bat cu pumnii strânși, În loc să folosesc lovitura cu partea interioară a pumnului, ca o pălmuială, adoptată de bătăușii ruși. Dirigintele care nu prea se pricepea la jocuri, deși agrea virtuțile lor asociative, mă bănuia că preferam să fiu portar la fotbal, „În loc să alerg pe teren Împreună cu ceilalți jucători“. Un alt fapt care producea resentimente era că veneam și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]