656 matches
-
albaneză (çoban) și pentru că aceste limbi se raportează la „marea gintă tracică” originară din Asia Mică unde perșii îl aveau pe șuban. În realitate cuvântul este preindoeuropean pe întreg spațiul euro-asiatic cucerit parțial de romani și are structura aglutinantă cioban. Baci, cuvânt autohton cu rădăcinile în stadiul preindoeuropean al limbii, cu reflexe în slave (bg. bač „ciobanul cășar”, pol. baca „ciobanul șef”), magh. bács „baci”, alb. báxho „cășărie”, baxhoxhí „cel care prelucrează laptele la stână”, tc. baș „șef”. Sensul de supraveghetor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cuvântul este preindoeuropean pe întreg spațiul euro-asiatic cucerit parțial de romani și are structura aglutinantă cioban. Baci, cuvânt autohton cu rădăcinile în stadiul preindoeuropean al limbii, cu reflexe în slave (bg. bač „ciobanul cășar”, pol. baca „ciobanul șef”), magh. bács „baci”, alb. báxho „cășărie”, baxhoxhí „cel care prelucrează laptele la stână”, tc. baș „șef”. Sensul de supraveghetor și de șef al stânei justifică implicarea în analiza etimologică a tc.-tăt. bak „a privi, a supraveghea, a se îngriji de”, a pol
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
arabi, 52 Arabia, 53 Arad, 57 arbore, 56 arc, 132 Ardeal, 55 arieni, 69 Asan, 54 Asănești, 54 Asău, 57 a așterne, 195 atare, 195 a atârna, 195 atât, 45 auă, 129 avari, 69 azimă, 99 ăla, 44 Bacău, 57 baci, 133 Bacova, 57 bai, 185 Balcani, 69 ban, 66 bandă, 67 Basarabia, 108 Bascov, 57 Bașcova, 57 Bașeu, 57 * Cifra indică pagina sau una dintre paginile unde cuvântul este vizat etimologic. alb, 76 baștină, 54 bă, 69 băcan, 111 Băcani
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bătrâna să pună un lemn pe foc și eu voi accepta fără voie ceea ce știam de la bun început, 7 decembrie, prin sat umblă vestea că încep deja pregătirile cetei de colindători, se adună în fiecare an la o gazdă, iar baciul Neculai le pregătește feciorilor măștile, jocul de brezaie e așteptat cu multă nerăbdare de săteni în fiecare an, băieții de la școală, împreună cu Daniel, pregătesc seară de seară acasă la părintele Dumitru Steaua, mersul cu steaua de Crăciun face parte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
rămân la ei de sărbători, cum n-am unde mă duce, tata nu m-a iertat nici până astăzi, iar de la Ana nu am nici o veste, accept martirajul unor sărbători de iarnă în camera cu treisprezece palmieri, 9 decembrie, la baciul Neculai acasă, îi fac portretul în creion, are aproape 80 de ani, îi bate pe muchie la începutul lui ianuarie, confecționează măști de când era de-o șchioapă, a învățat de la bunicu-său, în încăperea în care mă duce să-mi arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
măștii, și-a pierdut orice semnificație, ascunde chipul adevărat al omului și totodată arată chipul său adevărat, altul trei, jocul măștilor de Anul Nou mi-a dat dovada prețioasă a modului în care se degradează involuntar tradițiile, cu toată strădania baciului Neculai, asta se va vedea în colorit, staniolul, patru, tablourile vor fi de dimensiuni mari, am nevoie de spațiu ca să le pictez și singurul loc ce-l am la dispoziție e biserica de la mănăstire, aștept primăvara 17 februarie, venim până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
poezie amarnică dedicată geniului Împușcat, Bocet pentru ăl bătrîn. Evident că-i a lui Păunescu. El plînge pe rimă și se Întreabă de ce l-am omorît pe ăl bătrîn, care nu ne-a făcut nimic, decît că ne-a fost baci și noi lui turmă, ce poate fi mai frumos, și uite că nici parastasul nu i l-am serbat. Zice că mișună baciul prin cazărmi, ca strigoiu’, mai nou poltergeist, motiv pentru care țara nu mai doarme, că nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
l-am omorît pe ăl bătrîn, care nu ne-a făcut nimic, decît că ne-a fost baci și noi lui turmă, ce poate fi mai frumos, și uite că nici parastasul nu i l-am serbat. Zice că mișună baciul prin cazărmi, ca strigoiu’, mai nou poltergeist, motiv pentru care țara nu mai doarme, că nu știe engleză. Ei, aș. Ce oameni răi, ce timp păgîn, trebuia să fim miloși, nu să ne bucurăm că s-au tras gloanțe-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ținut în metrul Mioarei, a lui Mihu-Haiducul și a Meșterului Manole. Iată acel fragment: Bădiță, bădiță, Zise bietul Niță, Dă-mi a ta fetiță Să-mi fie soție. Mult mi-e dragă mie! Eu că ți-o voi da, Zise baciul Preda, Dacă vei ierna Colo-n munticel Singur, singurel, Până ce-om veni, Eu și mândra ta, Spre a mi te lua. Pe un pisc tăcut, De vânturi bătut, Șade singurel Tristul ciobănel, {EminescuOpX 186} Tot cătând spre văi Să vază
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stânii, cel care organiza stâna, putea fi stăpânul oilor, dar, de cele mai multe ori, stăpânul întregea stâna cu oile altor locuitori ai satului. Faptul că arenda an de an locurile de pășunat, munții și văile, a dus la formarea părerii că baciul, organizatorul stânii, ar fi și proprietarul deplin al locului de pășunat. Și astăzi se folosește pentru cel care organizează stâna denumirea de „stăpân de munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
an locurile de pășunat, munții și văile, a dus la formarea părerii că baciul, organizatorul stânii, ar fi și proprietarul deplin al locului de pășunat. Și astăzi se folosește pentru cel care organizează stâna denumirea de „stăpân de munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul transhumant, prin alternanța munte-șes, în funcție de anotimpuri, deși nu este exclus ca unii dintre ei să se fi asociat cu bacii câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dus la formarea părerii că baciul, organizatorul stânii, ar fi și proprietarul deplin al locului de pășunat. Și astăzi se folosește pentru cel care organizează stâna denumirea de „stăpân de munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul transhumant, prin alternanța munte-șes, în funcție de anotimpuri, deși nu este exclus ca unii dintre ei să se fi asociat cu bacii câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
stâna denumirea de „stăpân de munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul transhumant, prin alternanța munte-șes, în funcție de anotimpuri, deși nu este exclus ca unii dintre ei să se fi asociat cu bacii câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța câmpulungenilor, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>. Organizarea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
împărat. Prenumele Vasile e înrudit cu termenul ”biserică”, grecescul ”basilike” și latinescul ”basilica” desemnau un edificiu public, loc de judecată, loc de adunare. Prin intermediul slavilor de sud, termenul ajunge la români. Numele de familie Baciu provine de la un substantiv comun ”baci” transformat în substantiv propriu, desemnând o îndeletnicire, crescător de ovine. În roman, Vasile este țăranul bogat din Pripas, tatăl Anei Glanetașu. Sărac în tinerețe, se însoară cu o fată bogată și urâtă, dar care îl îmbogățește, iar el ajunge să
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Antena 1, 20.IX.2008) fonduri de finanțare ale crizei (Antena 3, 18.IX.2008) bastion al extremiștilor, talibanilor și ai membrilor... (Antena 3, 22.IX.2008) în funcție de parametrii cărnii și ale legumelor (B1 TV, 14.IX.2008) sub amenințarea Baciului și al lui Il Luce (OTV, 9.IX.2008) în fața cuțitului sau al pumnului (OTV, 11.IX.2008) intrarea la guvernare al PNL (Kanal D, 22.III.2009) momentele răstignirii, pătimirii și a morții lui Iisus pe cruce (TVR 1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu capital integral de stat "Nutrex" - Ș.A. Cluj, prin preluarea activului și pasivului societăților comerciale prevăzute la alin. 1, care încetează să existe. Societatea Comercială "Nutrex" - Ș.A. Cluj este persoană juridică română și are sediul principal în municipiul Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 2-3, județul Cluj. Articolul 2 Societatea Comercială "Nutrex" - Ș.A. Cluj are un capital social în valoare de 209.405 mii lei, stabilit pe baza bilanțului întocmit la 31.III.1992 de societățile comerciale care fuzionează. Valoarea capitalului social se
HOTĂRÎRE nr. 541 din 8 septembrie 1992 pentru aprobarea fuziunii Societăţilor Comerciale cu capital integral de stat "Avicola" - S.A. Someseni Cluj şi "Nutrex" - S.A. Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108801_a_110130]
-
a societății Societatea Comercială "Nutrex" - Ș.A. Cluj este persoană juridică română, avînd formă juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și prezentul statut. Articolul 3 Sediul societății Sediul societății este în România, localitatea Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 2-3, județul Cluj. Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărîrii adunării generale a acționarilor, potrivit legii. Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentante, agenții, situate și în alte localități din țară și străinătate. Articolul
HOTĂRÎRE nr. 541 din 8 septembrie 1992 pentru aprobarea fuziunii Societăţilor Comerciale cu capital integral de stat "Avicola" - S.A. Someseni Cluj şi "Nutrex" - S.A. Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108801_a_110130]
-
537. Schlicht Monica, născută la 3 iulie 1961 în Târgu Mureș, județul Mureș, România,l fiica lui Moldovan Laurențiu și Maria Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 40589 Dusseldorf, Broichgraben 50 a, cu ultimul domiciliu din România, Târgu Mureș, str. Baciului nr. 14/13, județul Mureș. 538. Schmid Tatiana Marioara, născută la 6 august 1966 în localitatea Presaca, județul Sibiu, România, fiica lui Vlad Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 78333 Stockach, Bonndorferstr. 32, cu ultimul domiciliu în România
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
nr. 4, județul Hunedoara 161. Bachus Victorita Carmen, născută la 24 noiembrie 1970 în București, România, fiica lui Fodorea Nicolae și Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 36093 Kunzell Maximillan Koble Weg 32, cu ultimul domiciliu din România București, Str. Baciului nr. 5, bl. 9, sc. B, et. 3, ap. 57, sectorul 5. 162. Ross Daria Eufrosina, născută la 19 martie 1950 în localitatea Arpasu de Jos județul Sibiu, România, fiica lui HaraBaia Ghedeon și Maria, cu domiciliul actual în Germania
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Statele Unite» * Că în nouă sute opt or stat fabricile-n loc. Lucru și eu l-am lăsat și-n Montana am plecat Să iau servici ca la noi. M-am făcut cioban la oi. Frunzuliță flori mărunte, iată-mă că-s baci la munte. Făcînd comparație cu situația altor ortaci de pribegie ce acceptaseră să intre să lucre la fabrică, în atmosfera înăbușitoare, în fumul halelor, la banda rulantă sub strictețea supraveghetorilor vreme de 12 ore în fiecare zi, ciobanul nostru ajuns
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ascultat cum tânguia cavalul. Mi-e pieptul plin de amintiri din lunca de pe Vale De când furiș mă strecuram să-i ies drăguții-n cale. De-atâta plâns mi-s ochii seci, și-aud cum parcă sună Cântând din frunză Laie baci și doina lui străbună. Dar glas strident îmi țipă-n zori; sirena la uzină Ce cheamă mii de muncitori, la muncă ntins să vină. Nu i nici drăguța, nu-i nici joc, nici doina de la țară. Că altă doină, alt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea imobilului, proprietate publică a statului, situat în municipiul București, str. Țarcul Baciului nr. 5A, sectorul 5, format din construcție și terenul aferent, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București, aflată în subordinea Ministerului Sănătății, în administrarea Secretariatului de Stat pentru
HOTĂRÂRE nr. 827 din 11 octombrie 1999 privind transmiterea în administrarea Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap a unui imobil, proprietate publică a statului, situat în municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125606_a_126935]
-
din statutul său. ... În afară de funcțiile enumerate mai sus, banca poate efectua, din însărcinarea țărilor interesate, finanțarea și creditarea activității de exploatare a întreprinderilor industriale comune în funcțiune și a altor obiective, pe seama resurselor puse la dispoziție de aceste țări. Activitatea bacii este reglementată de prezență convenție, de statutul băncii, care constituie parte integrantă a acestei convenții, precum și de instrucțiunile și de regulile emise de bancă în limitele competenței sale. Articolul 3 Capitalul statutar al Băncii Internaționale de Colabore Economică se stabilește
CONVENŢIE din 22 octombrie 1963 (*republicată*) privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127163_a_128492]
-
ghicesc în rețeaua conotativă a unor astfel de detalii. În alternanță cu ele, textul introduce imaginea gospodăriei de oieri a Lipanilor și a unei ordini familiale (mama autoritară a Minodorei, stăpâna casei și a „slugii” Mitrea, scrisorile de la Gheorghiță și baciul Alexa etc.), pe un fundal al rânduielii vieții satului de munte și al „informațiilor” privind starea familiei, copiii etc., gândite - parcă recapitulativ - de Vitoria, mod sadovenian de a-i oferi cititorului un „cadru” de start al viitoarei derulări epice. Celelalte
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
la 5 aprilie 1944 în Craiova, județul Dolj, România, fiica lui Vâlceanu Vasile și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 12161 Berlin, Roennenergstr. 5. 32. Orban Elena, apatrid, născută la 5 decembrie 1960 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Baci Ioan și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 81667 Munchen, Metzstr. 29 A. 33. Dimitriu Luminița, apatrid, născută la 1 octombrie 1955 în Buzău, județul Buzău, România, fiica lui Oprea Mircea și Alexe Ana, cu domiciliul actual în Germania, 90429
HOTĂRÂRE nr. 1.286 din 22 noiembrie 1996 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116402_a_117731]