827 matches
-
semn evident cum că l-ar fi deranjat că ea plecase cu Wayne Baker, deși îi văzuse figura la momentul respectiv. Păruse înlemnit. Ea știa. Deci, la muncă! Energizată, Lisa intră în vrie și luă decizia că voia ca toate balamalele revistei să fie unse în acel moment. Vorbea despre ceva ce se numea o „copie manechin“. Urma să fie o săptămână grea. — Toate rubricile permanente - film, video, horoscop, sănătate, articole - să fie finalizate. Și apoi ne uităm peste ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pe polițaiul gringo cu Vasquez? L-am măsurat din cap până-n picioare. Era trecut de patruzeci de ani, gras și chel, dar probabil dur - ca un fost sportiv de performanță a cărui forță se transformă în istețime atunci când îl lasă balamalele. L-am întrebat: — Se mai ține cineva scai de mine. Cine anume? Dolphine își drese glasul. — Jandarmii. Vasquez are tot interesul să nu afli nimic despre Blanchard. Știu că stau aici? Nu. I-am spus căpitanului că încep urmărirea. Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
spuse Logan, hotărât să nu o deschidă el. Nu atâta timp cât avea un amărât care să o facă. Trecu ceva vreme, dar În final, agentul murmură un „Da, domnule“ și apucă hotărât clanța. Era o ușă care se urnea greu, având balamalele Încovoiate și ruginite. Agentul scrâșni din dinți și zgâlțâi ușa. Se deschise cu un scârțâit, lăsând să iasă cel mai teribil miros de care avusese parte Logan În toată viața lui. Toată lumea se trase Înapoi. O avalanșă de muște albastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
intrarea doamnelor, ascunsă În spatele unui mic paravan. Ușa era deschisă, doar crăpată, cu lemnul făcut așchii și rupt acolo unde ar fi trebuit să fie un zăvor care s-o țină Închisă. În loc de asta, zăvorul cel mare atârna inutil de balamaua sa de metal. Logan Împinse ușa ca să o deschidă și păși În toaleta femeilor. Chiar părea mai frig decât fusese afară. O pereche de agenți În uniforme supravegheau cei trei copii Înfofoliți, cu vârste Între șase și zece ani, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la un pas în urma lui, escorta venea după el, iar micul grup de soldați îi urmărea îngrozit. Intră în clădire; trecea dintr-o cameră în alta, fără să spună nimic, doar privind în jur. Văzu încuietorile scoase, ușile atârnând în balamale, murdăria veche. Nu era nici măcar o mobilă dintre cele pe care și le imaginase. Numai bănci, mese urâte, grămezi de paie, vechi draperii aruncate una peste alta. Îl zări pe blândul Helikon, ce reușise să se îmbarce împreună cu escorta, aplecându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în fața ușii și se așeză în genunchi pentru a-și scoate uneltele. Prima dată, introduse în gaura cheii o bară de tensiune, iar deasupra șperaclul. În trei secunde, yala era descuiată. Deschise apoi ușa, doar atât cât să poată vedea balamalele, pe care le stropi cu ulei dintr-un recipient foarte mic, pentru a nu face niciun zgomot. După alte câteva momente, era deja în holul întunecos al apartamentului. Închise ușa în urma lui. Începu să se orienteze, privind în jurul lui. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
am putut să mă uit mai bine la ea în vreme ce mă apropiam. Purta o rochie cu dungi de un roz de fetiță și peste ea o haină de piele ieftină, lucioasă. Haina era descheiată, iar o parte se prinsese de balamaua ușii unde o împingea trupul. Am întins o mână spre ea și i-am zâmbit din nou. —Stacey, am zis blând. Trebuie să mă lași să te ajut. Ben —B en, în nici un caz nu trebuie să te învinovățești. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
pe brațul drept, deasupra încheieturii. Înregistraseră cicatricea de pe brațul drept de la mușcătura de șobolan, dar nu și numărul de pe brațul stâng. Erau prea mulți cu acest semn distinctiv. Solicitantul declară că nu a fost niciodată condamnat pentru încălcarea legii. Scârțâie balamalele de la ușa hambarului. Animalele se răsucesc, răsuflă greu și tropăie. Bătrânul sforăie. Dar nu am fost niciodată condamnat pentru nimic. Am pus documentele la loc în buzunarul de la piept, la adăpost de orice pericol, gata să fie arătate la cerere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
că bătrânul voia să lungească vorba și să dezvolte tema pe care o Începuse, dar Își pierdu răsuflarea care se termină printr-un horcăit ce se transformă În cele din urmă În tuse. Parcă avea Înăuntru o ușă prinsă În balamale neunse, legănată de vânt. — În momentul de față arabii vor să ajungă la un compromis, Baruch. Acum noi suntem partea Încăpățânată, care refuză să cadă la o Înțelegere sau măcar să discute cu ei. —Compromis. Desigur. Ai vorbit frumos. Nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sufletul. E adevărat, chiar și durerea scade cu timpul, dar odată cu durerea scad și alte semne ale vieții. Emoțiile primare, simple, tăcute, care uimesc și vrăjesc orice copil, spre exemplu schimbarea anotimpurilor, trecerea unei pisici prin curte, răsucirea ușii În balamale, ciclul vital al plantelor, coacerea fructelor, foșnetul pinilor, un șir de furnici pe terasă, jocul luminii prin văi și munți, paloarea lunii și aura ce o Înconjoară, pânzele de păianjen pline de stropi de rouă spre dimineață, miracolele respirației și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
trupului cu pielea arămie. - Eros cheamă, îmi zise Egon, măsurându-mă disprețuitor, cu mâna întinsă, arătându-mi astfel pe pânza șevaletului, frumusețea, tinerețea și iubirea, încremenite, pentru mulți ani înaintea uitării. Prin ușa clopotniței, care nu se închidea niciodată din pricina balamalelor mâncate de rugină, coborâsem câte două trepte, scara putredă de lemn. - Ramses, vreau să mor! interveni frățiorul dinlăuntrul meu, cuprins de un acces sentimental, dulceag și răsuflat. - Călușul! Unde e călușul? Făcui eu, disperat, alunecându-mi degetele în buzunarul vestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
prințul salvator? Eram mânat de răzbunare sau de un sâmbure minuscul de speranță? De îndată ce filmul începe să curgă înapoi, iar acum se oprește, mă văd pe înserat - sau era noapte? - în fața porții încuiate a grădinii, atârnând ruginită și strâmbă în balamale. Fier forjat cu brizbrizuri, de care trag și tot trag. Gesticulând, cer să fiu lăsat să intru, înjur în gura mare mamă și soră, fluier cu două degete. Nu vine nimeni să deschidă poarta, măcar de două degete. Alte înjurături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
poarta, măcar de două degete. Alte înjurături. Apoi din nou rugăminți, implorări, poate chiar lacrimi. Acum vreau să văd ceea ce filmul, derulat și lăsat din nou să meargă, refuză însă să-mi arate: pe tânărul mânios care ridică poarta din balamale și, cu amândouă mâinile, o aruncă în grădina vilei cuprinse de groază. Atât de puternic mi-ar plăcea să fi fost în anii tinereții mele. Atât de departe vrea fiara dezlănțuită să fi aruncat poarta de fier forjat. Atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mai ceva ca un tramway. Vineri dă vineri se oploșesc lângă taur toți akils, care sunt, așa cel puțin se clevetește, ăia inițiați. Trecuse un kil de vreme de când jinduia doctoru Abenhaldun să fiu inițiat și măndel; nu mă ținea balamalele să-i zic că zexe și-mi venea al naibii la socoteală să mă pun bine cu ghiuju, că doar nația dă om nu trăiește numai cu pituști. Druzii-s gagii secretomani, iar unora nu le venea să crează că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bine călcați. M-am ținut tare să nu-i Învestesc În două completos și pă loc am târguit rumeguș, pitchpin și vopseluri. N-am avut pace În beci până n-am tocmit dân șozurile alea o pudincă dă lemn, cu balama, dă vro trei kile, ș-am zugrăvit-o artistic cu vopsea maronă. Dă la o chitară dizacordată și ieșită la pensie am luat o garnitură dă cuie, care le-am bătut cu foarte bun-gust În bordură. De parcă nu vream, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
niște ceasuri, da m-a somat: — În seara asta, la orele douăzeci, acilea sub vizualii mei, ai să Înghiți toată pudinca și n-ai să lași fărâme. Vezi că te fac arșice. Acu iești liber. Știu că nu te țin balamalele nici să mă torni, nici s-o iei la sănătoasa. — Asta-i pătărania, don Busto. Scapă-mă, te rog. Cazu iera cu adevărat delicat. Să mă bag În trebile Maffiei iera ceva cu totu și cu totu străin dă profesia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Obținu, pagină după pagină, schițele de arhitectură. Trecu repede prin ele până când ajunse la planurile de detaliu ale laboratorului de biologie din partea superioară a Cilindrului D. În desen se putea distinge foarte clar bateria de lămpi ultraviolete prinsă În niște balamale care permiteau rabatarea ei. Acolo trebuie să fi fost tot timpul; pur și simplu n-o observase. Erau o mulțime de alte amănunte pe care nu le observase - cum ar fi fost trapa de ieșire de urgență din tavanul boltit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
rîdeau. S-au apucat să-mi deschidă zilnic cu șurubelnița cap cruce cutia de scrisori, strîmbîndu-se iritați cînd vedeau că nu primisem nici un plic. Mi-au Îndoit ușița de la cutie, acum nu mai era necesar s-o forțeze, spînzura În balamale, ceea ce i-a enervat și mai tare. Au Început să-mi dea telefoane obscene. Să-mi sune la ușă și să fugă, apoi au furat soneria și izbeau cu picioarele, să-mi bată În țevi, să-și dea găuri În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
perete, o muzică năucitoare. Întorcînd spatele nu numai spectatorilor, ci lumii Întregi, ajungînd În cîteva secunde și rămînÎnd În urletul de dincolo de octave al saxofonului, urletul nesfîrșit al destrămării și-al singurătății Într-o lume nu foarte bine fixată-n balamale. Peste cîteva luni intervine hazardul, și muzicianul, descoperit de o trupă americană de jazz aflată-n turneu, este cooptat pentru un concert. Oprit la un stop, taximetristul privește prin parbriz și, dincolo de semafor, Îl recunoaște deodată pe Sașa pe-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tremurînd și cu geamurile deschise, ca să scape de mirosul de săpun. Christine Bergeron nu era În local. Înapoi la numărul 9849, pe Charleville. Cioc-cioc la apartamentul ei. Nici un răspuns. Un mic spațiu Între cadru și Încuietoare. Împinse. Ușa sări din balamale. O potecă de haine pe podeaua camerei de zi. Pozele Înrămate dispăruseră. Intră În dormitor, speriat: lăsase pistolul În mașină. Dulapuri și sertare goale. Așternuturi jumulite de pe pat. În baie. Pastă de dinți și tampoane Kotex Împrăștiate În cabina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de L, fără lift, deasupra unei spălătorii. Denton trase mașina În parcare. Jack văzu scările - un singur etaj cu camere - și, la capătul scărilor, o ușă larg deschisă. Urcară și intrară. Un coridor scurt. Uși care abia se țineau În balamale. Jack Își scoase arma. Denton dădu la iveală două pistoale: un revolver de calibrul 38 și altul semiautomat, scos de la gleznă. Luară camerele pe rînd și ajunseră la 114. Denton se trase În spate. Jack se dădu și el Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
iveală două pistoale: un revolver de calibrul 38 și altul semiautomat, scos de la gleznă. Luară camerele pe rînd și ajunseră la 114. Denton se trase În spate. Jack se dădu și el Înapoi. Izbiră În aceeași clipă. Ușa zbură din balamale pentru un instantaneu clar: un puști de culoare sărind din pat. Puștiul ridică mîinile deasupra capului. Denton zîmbi și Îl ochi cu arma. Jack Îl blocă. Două gloanțe trase din reflex zguduiră tavanul. Jack intră În goană. Puștiul Încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Hudgens. Luminile erau stinse. Packardul lui Sid parcat lîngă trotuar. La ușă un ciocan de alamă cu aspect de box. Treizeci de secunde. Nici o mișcare. Jack Încercă ușa, care nu cedă. Împinse un umăr În țîțÎni și ușa ieși din balamale. Mirosul acela... Cu Încetinitorul: scoate batista, scoate pistolul, cotul pe perete, Întrerupătorul. Nici o amprentă. Întrerupătorul Împins În jos, luminile aprinse. Sid Hudgens măcelărit pe covor, covorul Îmbibat, pe podea o baltă de sînge lipicios. Brațele și picioarele tăiate și așezate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se arate prea șocat. Doar era un profesionist. — Da, e amicul tău. Mi-e teamă că e puțin cam sfîrtecat. De la un hoț am aflat vestea. Voia să-i opereze casa cînd a văzut cadavrul. SÎnt urme de forțare la balamalele ușii, așa că mi se pare plauzibil. Dacă ai apucat să mănînci, nu te uita Înăuntru. Jack se uită. SÎnge uscat, contururi făcute cu cretă albă. Brațe, picioare, tors, cu punctele de tranșare marcate. Millard continuă: — Cineva Îl ura de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe el și dincolo de el, pe Shirley. Era cu spatele la el și își trăgea furoul peste cap. El spuse: — O... o clipă, domnișoară... Mama încercă să-i atragă atenția tatei. Kenneth se grăbi să coboare oglinda, care era prinsă pe o balama. Shirley se întoarse spre el și spuse: — Ești un scump. Termină de tras furoul peste cap și începu să-și desfacă sutienul. — Hai, mergem! spuse mama. E deja mult prea târziu. Dar bunicul și tata se uitau cu ochii cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]