5,656 matches
-
arșița în care am lucrat a reușit să treacă și de cameră și astfel am obținut dimensiunea de optimism absurd, sursa comediei în film”. Scenografia (Vali Ighigheanu) și costumele (Maria Pitea) au completat viziunea regizorului asupra poziționării filmului în spațiul balcanic: „cu ușurință putem spune că lucrurile s-au desfășurat în ziua de astăzi sau poate cu 25 de ani în urmă.” Castingul a fost un proces complex, o aventură în sine pentru găsirea celor mai potriviți actori, care să vorbească
Filmul AFACEREA EST se lansează în cinematografe în 28 octombrie by http://www.zilesinopti.ro/articole/13750/filmul-afacerea-est-se-lanseaza-in-cinematografe-in-28-octombrie [Corola-blog/BlogPost/100244_a_101536]
-
să te cațări și tu de Copacul abundenței, ai? Dacă nu încetezi odată cu capitalismul ăsta sălbatic al tău și fără de mănuși, te calc în picioare, stărpitură de cățea roșie ce ești! Faraoancă blestemată! Venetică! Spurcăciune bolșevică! Baligă aristocrată de intelectuală balcanică cu pălărie roșie și veninoasă! Gură-spartă și limbă de lemn! Dacă nu taci odată, îți scot toate măruntaiele din tine, ai înțeles? Ș-apoi te leg iar de copacul tău uscat și a-i să stai așa legată, pân-o
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1340045536.html [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
colorată ca formele unei femei tușate-n ochiul criptic de bărbat ca un cioban însingurat voi plânge iar după turma mea pierdută des în infinit departe într-o sfântă stea e primăvară e frumos un marte rupt dintr-un poem balcanic cu razele ce cad pe muguri într-o ciudată melopee sorbind lumina și dând viață unui întreg câmp de lumină tot ascultând în graiul ierbii sărutul lutului bătrân acum învăț să merg ca pruncul prima dată pe alt tărâm călcat
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1394780459.html [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
fost cel al documentelor. De fapt Diana, ghida, aduna actele noastre, cobora, obținea vizele de trecere... și apoi... cu toții la drum mai departe! Am traversat și Macedonia, tot în plină noapte. Am trecut prin Bitolia, oraș situat cam la mijlocul peninsulei balcanice, cu o concetrație foarte mare de aromâni. La frontiera grecească am fost reținuți vreo două ore fără motive. Ca între toți vecinii există și între aceștia fricțiuni: bunăoară Grecia nu a recunoscut Repubica Macedonia când aceasta a fost desprinsă de la
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Ioan_nicoara_o_vacanta_in_grecia_ioan_nicoara_1346406992.html [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
paznicului în lanul de secară („The Catcher in the Rye”), insist să apăr, cu patimă adolescentină, ca un alt Holden Caulfield pe plaiuri mioritice, tărâmul poeziei, al idealului, adevărului, iubirii, valorilor morale de la care nu concep să abdic înspre compromisuri balcanice de conjunctură. Nu e o fugă de realitate, ci o hrană cultivată ca să întărească spiritul în fața vicisitudinilor din lumea ființării politice în cetate (căci suntem și zoon politicon). - Cât de important este să reușești să păstrezi ritmul și rima în
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy.html [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior samavolnic de guvernul grec), scriitorul părăsind apoi
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1476604635.html [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
impresionantă dragoste frățească, până în ultimele zile ale existenței sale. Propun ca Str. Feroviarilor să-i poarte numele. OPERA SCRIITORULUI: Deși Sterie Diamandi a scris și a publicat mult în ziare și reviste ca „Adevărul”, „Minerva”, „Porunca vremii”, „Vremea”, „Săgetătorul”, Peninsula Balcanică”, „Anuarul Școlii normale Vasile Lupu”, „Știrea” și altele, opera sa principală este o carte de aur în care și-a pus tot sufletul și pe care a dedicat-o vieții și operei lui Iisus Hristos... Capodoperă unică, o carte chiar
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1476604635.html [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
în științe tehnice), cercetător științific principal, profesor universitar, conducător științific, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, fondator și redactor șef al publicației Computer Science Journal of Moldava, membru al multor colegii redacționale de reviste științifice, membru al Societății Balcanice de Sisteme Fuzzy, a Societății române de modelare matematică etc. A consemnat, Daniela GÎFU, Iași, România
INTERVIU CU DOMNUL DR. HAB., PROF. CONSTANTIN GAINDRIC, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1468590889.html [Corola-blog/BlogPost/381281_a_382610]
-
Cultură, spectacole, evenimente Cele mai bune scurtmetraje balcanice de la Divan Film Festival 2013 vor fi proiectate la Seară de Film de la Institutul Cultural Român joi, 31 octombrie 2013, de la ora 19.00. În program: Sântul, regia Adrian Silișteanu, Scările, regia Ilir Harxhi, Stella și cu mine, regia Amerissa
Divan Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/5077/divan-film-festival [Corola-blog/BlogPost/98231_a_99523]
-
K.K., regia Miloš Radović. La eveniment vor fi prezenți poetul Mircea Dinescu, amfitrionul festivalului, si criticul de film Marian Tutui, director artistic. Ce-a de-a patra ediție a Divan Film Festival de la Cetate a fost dedicată anul acesta comediei balcanice. Întâlnirea degustătorilor de film și arta culinara a avut loc în acest an în perioada 26-31 august, în locul cunoscut de iubitorii de film balcanic, pe malul Dunării, la Portul Cultural Cetate. Timp de o săptămână, au fost vizionate scurtmetraje, documentare
Divan Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/5077/divan-film-festival [Corola-blog/BlogPost/98231_a_99523]
-
de-a patra ediție a Divan Film Festival de la Cetate a fost dedicată anul acesta comediei balcanice. Întâlnirea degustătorilor de film și arta culinara a avut loc în acest an în perioada 26-31 august, în locul cunoscut de iubitorii de film balcanic, pe malul Dunării, la Portul Cultural Cetate. Timp de o săptămână, au fost vizionate scurtmetraje, documentare și lungmetraje artistice din sau despre spațiul și mentalitățile balcanice. PROGRAM •Sântul/ The Ditch (România, 2012), regia Adrian Silișteanu Cu: Adrian Titieni, Gabriela Popescu
Divan Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/5077/divan-film-festival [Corola-blog/BlogPost/98231_a_99523]
-
loc în acest an în perioada 26-31 august, în locul cunoscut de iubitorii de film balcanic, pe malul Dunării, la Portul Cultural Cetate. Timp de o săptămână, au fost vizionate scurtmetraje, documentare și lungmetraje artistice din sau despre spațiul și mentalitățile balcanice. PROGRAM •Sântul/ The Ditch (România, 2012), regia Adrian Silișteanu Cu: Adrian Titieni, Gabriela Popescu și Sergiu Costache, 18 min. Vasile refuză să-și însoțească soția la o slujbă religioasă motivând că trebuie să termine sântul din fața casei. El încearcă să
Divan Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/5077/divan-film-festival [Corola-blog/BlogPost/98231_a_99523]
-
cu doar câțiva metri mai mici decât Cazanele Mari, este locul mai puțin cunoscut turiștilor, dar cu aceeași grandoare a Cazanelor Mari. Pajiștile cu talpa ursului (Acanthus balcanicus), întâlnite pe platoul Cazanelor Mici, plantă cu arealul restrâns doar în Peninsula Balcanică, ne determină să parcurgem cu mare atenție această porțiune, doar însoțiți de rangerii Parcului Natural Porțile de Fier. Frunzele acestei plante au fost luate ca model în sculptura antică și caracterizează capitelul coloanelor corintice. Itinerariul ecoturistic Cazanele Mici se află
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
dar totul se rezuma la realitatea locală și la variantele pe care le am. Veronica Ivanov: Câți kilometri faci pe zi? Victor Perdevară: Fiecare zi e o nouă zi și îmi este greu să spun o medie generală. Prin peninsula Balcanică și apoi prin Grecia am hoinărit doar prin munți și dealuri înalte. Numărul de kilometri parcurși se schimbă în funcție de oboseala acumulată, de cum ai dormit în ultimele nopți, nivelul pantei, temperatura de afară. Sunt mulți factori care pot face diferența dintr-
INTERVIU CU GLOBTROTTERUL ROMÂN VICTOR PERDEVARĂ de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_1396462895.html [Corola-blog/BlogPost/341868_a_343197]
-
am întâlnit mulți hoinari care mergeau pe jos, cu bicicleta sau cu autostopul. În țările familiarizate cu vacanțele clasice o să rămâi surprins când o să vezi modul cum se raportează la ideea de a merge într-o lungă călătorie. Prin țările balcanice și apoi prin Turcia am întâlnit oameni extrem de primitori și joviali. Toți au rămas surprinși de energia și voința de care dau dovadă în fiecare moment al zilei. Veronica Ivanov: Ce planuri ai când vei termina călătoria? Unde ai vrea
INTERVIU CU GLOBTROTTERUL ROMÂN VICTOR PERDEVARĂ de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_1396462895.html [Corola-blog/BlogPost/341868_a_343197]
-
franceză prin prisma cinematografiei (cursul Cultură și cinematografie în secolul XXI, profesor Ioan CURSEU). Acest curs mi-a permis să înțeleg mai bine antropologia culturală franceză și spațiul socio-cultural francez. În viitor doresc să implementez politici culturale francofone în spațiul balcanic iar participarea la Juriul francofon TIFF 2015 este o oportunitate unică pentru a crea legături care ar putea apoi fi valorizate în cadrul altor proiecte care au în centru filmul ca instrument de schimb. Maud Christiane (Namur, Belgia) Sunt născută în
Juriul de tineri TV5 Monde la TIFF 2015 by http://www.zilesinopti.ro/articole/9264/juriul-de-tineri-tv5-monde-la-tiff-2015 [Corola-blog/BlogPost/99178_a_100470]
-
nu a mai putut să o stăpânească, nici să adune averi cât ar fi vrut pentru el și Imperiul Otoman în declin, datorită corupției fără margini ce îl cuprinsese și ascensiunii Imperiului Habsburgic. În acest moment istoric, undeva în Bosnia balcanică se naște Osman, ce devine Pazvantoglu, numit după bunicul său, gardian al închisorii din Sofia, fiindcă rămăsese orfan. Fiind dezghețat și ager, îndrăzneț fără pereche și bun mânuitor de arme, vrea să se impună, să domine și să fie bogat
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Selecția Națională cu piesa „The Balkan Girls”, compusă și produsă de Laurențiu Duță, clasându-se la etapa finală pe locul al nouăsprezecelea. Ulterior, această piesă a fost parțial reorchestrată, noua versiune a liniei melodice fiind influențată mai pronunțat de muzica balcanică tradițională. În primăvara anului 2009, odată cu promovarea videoclipului oficial al cântecului „The Balkan Girls” a susținut o serie de mini-concerte la Londra sau Berlin, unde s-a întâlnit cu o parte dintre ceilalți participanți la Eurovision, printre care Nelly Ciobanu
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436717426.html [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
evocă pe artista Elena Gheorghe astfel: „Cu niște ani în urmă, mai precis în 2007, Dorel Onaca a găzduit pe plaja sa de la Eforie-Sud, «Splendid Beach», un festival internațional al aromânilor, «Zilele culturii aromâne», cu participanți din mai multe țări balcanice. Între invitații de onoare, îmi aduc aminte, s-au numărat președintele Traian Băsescu și regretatul actor Nicu Constantin. Acesta din urmă, «machedon» chiar din Eforie-Sud, a ascultat cu mâna la inimă și cu lacrimi în ochi celebrele versuri ale imnului
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436717426.html [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
a fost lovită în ființa ei morală și intelectuală de cavalcada de legi și reforme datorată tripletei ucigașe a culturii românești Iosif Chișinevschi, Leonte Răutu, Mihai Roller. Printre instituțiile desființate în 1948 se afla și Institutul de Studii și Cercetări Balcanice unde Dan Berindei funcționa din 1946 chemat de profesorul său Victor Papacostea. Pe plan personal o căsătorie cu Ioana, fiica istoricului și omului politic național țărănist Ioan Hudiță împlinită în momentul când socrul său ministru al agriculturii din partea Partidului Național-Țărănesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/medalion-dan-berindei-90/ [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române (din 1993, reales în 1997 și 2001); din 2005, președinte de onoare al Secției de Științe Istorice iar din 2006, vicepreședinte al Academiei Române. A fost secretar și asistent suplinitor la Institutul de Cercetări Balcanice din București (1946-1948) și asistent la Institutul de Istorie și Filosofie al Academiei (1948-1952), după care a fost eliminat din cercetare, timp de trei ani, din motive politice. În 1955 a fost rechemat la Institutul de Istorie al Academiei, unde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/medalion-dan-berindei-90/ [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
italiană. Iată ce scrie încă un alt ziar din Trieste 12, ”L’ Indipendente”13, din 6 octombrie 1891, nr. 5182, p.2, ediția de dimineață, sub titlul”Lettere rumene - Una festa di studenți”: La Giurgiu a avut loc Congresul Studenților Balcanici, la care au participat tineri din Grecia, Bulgaria și Șerbia. La invitația studenților români, colegii lor au petrecut câteva zile la București, unde au vizitat câteva locuri importante din Capitală. Delegația a depus coroane și la mormântul lui Eminescu (”grande
1883 – Eminescu în presa italiană by http://uzp.org.ro/1883-eminescu-in-presa-italiana/ [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
un domeniu cu totul nou, devenind lingvist amator (nu autodidact, cum spun eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp mă preocupa ideea că neamul nostru aromân e pe cale de dispariție. Răspândit în cinci țări balcanice, cu părți din neam complet izolate - contactele fiind extrem de rare între aromânii dintr-o țară și alta -, prigoniți în ființa lor națională, fără școli, căci ele au fost închise - o parte după războiul balcanic din 1912-1913 și restul după ultimul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
de dispariție. Răspândit în cinci țări balcanice, cu părți din neam complet izolate - contactele fiind extrem de rare între aromânii dintr-o țară și alta -, prigoniți în ființa lor națională, fără școli, căci ele au fost închise - o parte după războiul balcanic din 1912-1913 și restul după ultimul război mondial din perioada 1939-1945 - fără o limbă literară, fără cărți, fără activități culturale la radio sau televiziune, existența poporului aromân, ca etnie separată, era într-o stare precară, menită unei dispariții rapide” - motivează
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
aromâne și a ortografiei. În acest sens, la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]