1,114 matches
-
adună și emite filiații socotite emblematice pentru literatura noastră. Tendențioasă este și dezbaterea asupra poeziei românești contemporane, inclusă în rubrica „Spirale” (1982). Aici Eugen Barbu identifică „poeți calofili” (Dan Botta, Grigore Arbore, Vasile Nicolescu), „calofili și livrești” (Daniel Turcea, Cezar Baltag, Modest Morariu, Cezar Ivănescu), „poeți în derivă” (Alexandru Mușina), „poezia fără sare” (Ana Blandiana), „zglobii” (Mircea Dinescu), „poezie zidărită” (Mircea Cărtărescu) ș.a.m.d. Revista consacră studii în serial operei lui Dimitrie Cantemir (1973), Mihai Eminescu (1975), Mircea Eliade (1978
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
etapa de început a ziarului. Ele sunt semnate de Ștefan Iureș, Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Nina Cassian, Marcel Breslașu, Eugen Jebeleanu, Al. Andrițoiu, Nicolae Labiș, Ion Brad, Victor Tulbure, Florența Albu, Adrian Păunescu, A. I. Zăinescu, Gheorghe Tomozei, Cezar Baltag, Marin Sorescu (trei poeme din ciclul Don Quijote), Grigore Hagiu, George Țărnea, Darie Novăceanu, Dan Rotaru, Horia Aramă, Florin Mugur ș.a. Sunt reproduse sporadic versuri ale unor poeți clasici, ca Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Grigore Alexandrescu, și se organizează concursuri de
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
Cartea de debut” „Vitrina cu cărți”, „Literatură - artă”, „Opinia literară și artistică”, aparțin lui S. Damian, Ion Vitner, Mihai Gafița, Eugen Luca, Lucian Raicu, Cezar Petrescu, Al. I. Ștefănescu, Al. Piru, Ion Cristoiu, C. Stănescu, Victor Atanasiu, Sorin Preda, Nicolae Baltag, Petru Poantă, Nicolae Ciobanu, Fănuș Băileșteanu ș.a. Din deceniul al șaptelea articolele și eseurile literare sporesc calitativ și numeric, reunind noi colaboratori, precum Perpessicius (Postumele, într-un număr omagial, închinat în 1964 lui Mihai Eminescu), Șerban Cioculescu, Nicolae Balotă, Marian
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
literatura contemporană, inițiată pe 8 mai 1945, combate cu virulență suprarealismul (sub semnătura lui M. I. Cosma), ideologia Cercului Literar de la Sibiu (Nicolae Veronescu) ș.a.m.d. Ilustrative pentru pulsul vieții literare postbelice sunt și interviurile cu Mihai Beniuc, Cezar Baltag, Radu Boureanu, Mihai Ungheanu, Eugen Barbu ș.a. Cronică teatrală publică sporadic Vicu Mîndra, Ion Hobana, Ada Simionescu, Sanda Faur, Liliana Ursu, dar și George Banu, C. Stănescu, Victor Parhon, Miruna Ionescu, Margareta Bărbuță, Bogdan Ulmu ș.a. Cronica cinematografică este ținută
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
literare din acea vreme, la tendințele de înnoire a limbajului poetic, încercând promovarea unei literaturi a modernității nedogmatice, cum se observă în Sunt lacrimae rerum, un grupaj de versuri tradus în 1969 din lirica lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Ioan Alexandru ș.a. Este anul în care emigrează în Germania, locuind la München, apoi la Stuttgart, dar stabilindu-se, din 1973, la Camaiore, în Italia. A beneficiat de diferite burse și a obținut premii literare, precum „Gryphius” (1980), „Schubart” (1989
SCHLESAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
Pompiliu Marcea, Savin Bratu, M. N. Rusu, Adrian Anghelescu, Z. Ornea, Mihai Gafița, Mircea Iorgulescu, Voicu Bugariu, Ion Rotaru. O rubrică efemeră, din 1968, poartă titlul „Portrete literare” și cuprinde mici medalioane despre tinerii poeți Grigore Hagiu, Gheorghe Tomozei, Cezar Baltag. Alături de cele rezervate literaturii, ziarul a avut și alte rubrici culturale: „Note bibliografice”, „Cronica teatrală” (susținută de Andrei Băleanu, Vicu Mîndra, Călin Căliman, D. Costin, Aurel Baranga), „Carnet cultural”, „Panoramic cultural”, „Foileton”, „Carnet muzical”, „Cronica filmului”, „Pe ecranele cinematografelor”, „Viața
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
Corturile neliniștei” ATN, 1969, 2; Mircea Iorgulescu, „Cântece și descântece de piatră”, LCF, 1973, 2; Sorin Titel, „Transparența pământului”, RL, 1973, 9; Aureliu Goci, „Cântece și descântece de piatră”, RL, 1973, 17; Dumitru Mureșan, „Târziul clipei”, VTRA, 1973, 8; Nicolae Baltag, „Țara curcubeului de piatră”, LCF, 1974, 26; Mihai Minculescu, „Eliberarea lui Bularda”, RL, 1975, 27; N. Barbu, „Cercul adevărului”, CRC, 1976, 47; Dumitru Micu, Romane de debut, CNT, 1976, 51; Constantin Cubleșan, „Cetăți subpământene”, T, 1980, 10; Lit. rom. cont
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
Radu Duda și Monique Dorsel), iar volumul, publicat în 1998, va fi distins cu Premiul Frontieră Poesis. Îi apar și alte versiuni la cărți de poezie românească - Psaumes de Magda Cârneci (1997, în colaborare), L’Appel du nom de Cezar Baltag (1999, în colaborare cu Alain Păruit și Ilie Constantin) -, florilegiile Une Anthologie de la poésie moldave (1996, în colaborare cu Alain Păruit și Cornelia Golua), Romanian Poets of the 80’s and 90’s (1999, în colaborare cu Alain Păruit pentru
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
cu care se păstrează inventarul lexical al originalului, sporindu-i expresivitatea prin mici modificări de timp, persoana, substantivizări ale verbului etc.” (Mircea Anghelescu). Aceleași calități pot fi observate și în versiunile textelor lirice aparținând unor poeți români contemporani, precum Cezar Baltag, Leonid Dimov, Marta Petreu, Simona Popescu, Magda Cârneci, Angela Marinescu, Ioan S. Pop, Valeriu Matei, Irina Nechit ș.a. Preferință pentru lirica a cedat totuși o singură dată, S. atacând și genul românului. Cartea aleasă, Compunere cu paralele inegale a optzecistului
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
France, Paris, 2002; Une Anthologie de la poésie moldave, pref. Sorin Alexandrescu, Paris, 1996 (în colaborare cu Alain Păruit și Cornelia Golua); Magda Cârneci, Psaumes, Marseille, 1997 (în colaborare); G. Bacovia, Plomb, Lausanne, 1998, Plumb - Plomb, ed. bilingva, Pitești, 1998; Cezar Baltag, Chemarea numelui - L’Appel du nom, București - Paris, 1999 (în colaborare cu Alain Păruit și Ilie Constantin); Romanian Poets of the 80’s and 90’s, Pitești, 1999 (în colaborare); Gheorghe Crăciun, Composition aux parallèles inégales, pref. Serge Fauchereau, Paris
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
porniri tulburi, primare, telurice. Protagoniștii, naturi impulsive, firi aprige, ajung, puși în situații-limită, să comită nelegiuiri și crime. Conflictele se desfășoară tensionat, bine dozate în scene de intens dramatism, inducând emoții puternice, cu reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este Sima Baltag, din nuvela eponimă. Fugărit pentru omor, intră argat în gospodăria unui preot. Aici face dovada forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit monstrul
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
până la sfidarea tuturor limitelor, îi încearcă și pe bărbați, și pe femei, care se lasă orbește în seama patimii. Hangița Iana, din nuvela Pe drumul Bărăganului (1908), dominată sufletește de argatul Mitrea Cazacu, e o variantă feminină a lui Sima Baltag. Făptuiește împreună cu argatul uciderea soțului ei, dar, măcinată de gelozie, îl denunță pe Mitrea că face parte dintr-o bandă de hoți. Atmosfera de mister apăsător, de teroare, amintește de Moara cu noroc a lui Ioan Slavici. La fel de încordată și
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
literatura română, de la origini până la cel de-al doilea război mondial. Deși materia este dispusă în funcție de texte și nu de paradigme, criticul descoperă totuși două linii evolutive: romanul construit „pe dimensiune mitologică” (Viața la țară, Creanga de aur, Frații Jderi, Baltagul, Mara, Arhanghelii, Ion, Adela, Rusoaica, Maitreyi, Cartea nunții ș.a.) și romanul construit în jurul unui personaj puternic individualizat (Ciocoii vechi și noi, Tănase Scatiu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Romanul adolescentului miop, Huliganii, De două mii
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
Zalis, Tensiuni, 148-163; Laurențiu, Eseuri, 192-208; Papahagi, Exerciții, 178-185; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 157-161; Raicu, Critica, 247-256; Alexiu, Ideografii, 121-124; Felea, Aspecte, I, 22-32, II, 56-61; Martin, Acolade, 106-126; Popa, Dicț.lit. (1977), 523-524; Ștefănescu, Preludiu, 70-80; Baltag, Polemos, 181-190; Ciopraga, Ulysse, 159-166; Dimisianu, Opinii, 56-65; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 113-139; George, Sfârșitul, II, 353-358; Negrici, Figura, 55-89; Nițescu, Poeți, 72-102; Raicu, Practica scrisului, 315-317; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 197-215; Simion, Scriitori, I
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
lui Henri Bergson sau din sculptura lui Auguste Rodin, prezintă lirica lui Ion Barbu în raport cu poetica lui E. A. Poe și Wallace Stevens. Studiile dedicate unor poeți români contemporani - Nichita Stănescu sau „Hemografia”, Timpul ca imagine mobilă a eternității la Cezar Baltag, Continuitatea ființei la Aurel Rău - vor fi continuate de lucrarea Marin Sorescu și deconstructivismul (1995) și de amplele eseuri din volumul Scriitori români în paradigme universale (1998), în care sunt discutate, cu o distinctă percepție interpretativă modernă, fenomene de cultură
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
este urmărit în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, în scrierile lui Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Camil Petrescu. Într-o nouă carte, Discursul postmodern (2002), T. cercetează scrieri ilustrative din perioada contemporană, individualizate prin „deconstrucția spațiului și timpului” (Cezar Baltag), „alegoria ca trop al postmodernității” (Marin Sorescu), „criza epistemologică - o consecință a incertitudinii ontice” (Nichita Stănescu), „deconstrucția reprezentării: preeminența limbajului” (Ana Blandiana), „metafizica clișeului și simulacrului” (Mircea Cărtărescu). A tradus, de predilecție din literatura americană, proză psihologică (Edith Wharton, William
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
an, 128-133; Felea, Secțiuni, 177-182; Petroveanu, Traiectorii, 292-296; Barbu, O ist., 263-271; Ciobanu, Incursiuni, 88-93; Mincu, Poezie, 65-67; Piru, Poezia, II, 87-95; Zalis, Tensiuni, 184-188; Cristea, Domeniul, 421-425; Raicu, Critica, 279-286; Regman, Colocvial, 202-205; Laurențiu, Eseuri, 226-235; Alexiu, Ideografii, 124-126; Baltag, Polemos, 239-242; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 159-164; Iorgulescu, Scriitori, 156-160; Poantă, Radiografii, I, 179-181; Alboiu, Un poet, 114-115; Grigurcu, Poeți, 394-398; Cândroveanu, Poeți, 162-166; Felea, Aspecte, II, 122-126; Lit. rom. cont., I, 312-317; Ștefănescu, Jurnal, 175-176; Martin
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
monotonie” (Al. Piru). Treptat, barbismul devine o manieră nefacultativă, iar panismul blagian e înlocuit de un tracism în descendența lui Ion Gheorghe, versurile abundă în elemente autohtone (istorice, folclorice sau fanteziste), iar imaginarul capătă o tentă etnică: „Buerebista, fior de baltag/ Astru în veșnic meleag/ Rază în cântecul mumii/ Magnet printre secolii lumii// Buerebista, încă o dată/ Semn crud și în sâmbure demn/ În arbori curați se arată/ În frunze smulse din lemn”. Tot de această etapă țin și versurile de conjunctură
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
1973; Zece porți chinezești, București, 1987; ed. București, 2001; Scapă cine poate, București, 2000; Șprițul minim garantat, București, 2003. Antologii: La masa de lucru. Dialoguri despre literatură, București, 1958; Scrisori din țara copilăriei, pref. edit., București, 1976. Repere bibliografice: Cezar Baltag, „La masa de lucru”, GL, 1958, 47; Pericle Martinescu, Acasă la scriitorii sovietici, „Veac nou”, 1958, 710; Ioan Grigorescu, „Ce lăsăm în urma noastră”, CNT, 1973, 14; Eugenia Tudor-Anton, „Ce lăsăm în urma noastră”, VR, 1973, 6; Nicolae Ulieru, „Ce lăsăm în urma
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
sau din această parte a țării: N. Vulovici și Traian Demetrescu de C. Ș. Făgețel, Vasile Cârlova, Al. Macedonski și din nou Traian Demetrescu de C. D. Fortunescu, unele însoțite de versuri ale acestora. La „Cronica literară” Perpessicius recenzează romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, tot aici se mai comentează Pustnicul și ucenicul său și Minunea de Ion Agârbiceanu. Preocuparea pentru problemele culturale ale regiunii, tranșant declarată odată cu seria din 1937, se concretizează în articole ce urmăresc aspecte din viața satului (obiceiuri
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
Mircea Iorgulescu, Un artist numit Urmuz, RMB, 1983, 11 934; Centenar Urmuz, LCF, 1983, 11; Ion Pop, Urmuz. Schiță de portret, RL, 1983, 11; Mircea Scarlat, Morala unor (pseudo) morale, RL, 1983, 11; Geo Bogza, Urmuz, RL, 1983, 11; Cezar Baltag, Urmuz și lumea pozitivă, ARG, 1983, 3; Constantin Pricop, Urmuz, CL, 1983, 3; Ion Pop, Urmuz al posterității, ST, 1983, 3; M.N. Rusu, Urmuz (100 de ani de la naștere), VST, 1983, 15; Nicolae Mecu, La început a fost literatura. Urmuz
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Preocupările sunt diverse, de la atitudinea politică (editorialul Primul vot al femeilor și partidele politice) la implicarea femeilor în administrație pe alte meridiane (ca în cazul Berthei Knight Landes, primar al orașului american Seattle) sau la chestiunile feministe reflectate în literatură („Baltagul”, Vitoria și feminismul și Despre femei în folclorul român, ambele articole aparținând Silviei Constantinescu). Se reproduc ample conferințe, precum Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu) sau străini
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
RL, 1970, 9; Al. Călinescu, „Ubu rege”, CRC, 1970, 21; Marin Sorescu, Alfred Jarry în românește, RL, 1970, 21; Nicolae Balotă, „Ubu rege”, TR, 1970, 21; Ion Barbu. Opera poetului în ediția lui Romulus Vulpescu, LCF, 1970, 37 (semnează Cezar Baltag, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Alexandru Paleologu, Emil Manu); Dan Laurențiu, „și alte poezii”, LCF, 1971, 8; Florin Manolescu, „și alte poezii”, ARG, 1971, 3; Ardeleanu, „A urî”, 100-104; Sorianu, Contrapunct, 183-187; Dan Mutașcu, „și alte poezii”, AST, 1972, 2
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
1994, 233-234; Ornea, Înțelesuri, 179-190; Edgar Papu, Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994, 56-65; Geo Șerban, Tudor Vianu la maturitate, JL, 1995, 9-12; Muthu, Cântecul, 120-125; Petru Creția, Cuvânt despre memorialistica lui Tudor Vianu, MS, 1996, 3-4, 1997, 1; Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, București, 1996, 53-55; Velea, Universaliști, 7-18; Alexandru Zub, Tudor Vianu, DL, 1997, 4; Centenar Tudor Vianu, MS, 1997, 2-4 (semnează Crizantema Joja, Alexandru Duțu, Marin Diaconu, George Gană, Vasile Lungu, Silviu Angelescu, Paul Cornea, Adrian Marino, Barbu Brezianu
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Președinția României (1992-1997), precum și membru în Comitetul Român al CEPS (Central for European Policy Studies). Ca scriitor, debutează în 1968, la „Contemporanul”, cu poeziile Hora păunilor și Leul, colaborând ulterior la „Luceafărul” (unde a fost remarcat și încurajat de Cezar Baltag), „România literară”, „Tribuna”, „Cronica” ș.a. Pentru cartea de debut, Cercuri la Elsinore, editată în 1972, a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. I s-au mai acordat Premiul Băncii Naționale a României și Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul Fratele
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]