944 matches
-
relaxeze. Însă când ei se așază, Mao schimbă foaia. A fost o scenă foarte tristă atunci când m-am dat jos din tren, începe Mao. Porțile școlilor erau închise. Nu erau oameni pe străzi. Activitatea maselor era cândva precum vlăstarii de bambus primăvara - înmugurea de voie bună. Însă acum nu se zărea nimic. Cine a stins demonstrațiile? Cine i-a reprimat pe studenți? Cui îi e teamă de popor? Pe vremuri, asta făceau căpeteniile războinice, Chiang Kai-shek și reacționarii. Mao se agită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
să o anunțe că trebuie să plece de la dineu exact la ora zece și jumătate. A luat asta drept insultă, dar cu toate astea a venit la cină. În timpul mesei, își simte inima suferind pentru grădini, flori și copacul de bambus. Trăia aici cu Mao pe vremuri. Băutura face ca statuile cu animale de pe lespezile și fântânile antice din piatră să prindă viață. Se întoarce spre cealaltă parte. Micul petic cu legume este o imagine a recoltei. Tecile de fasole sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și a spațiului o entuziasmau peste măsură. Și, în ciuda faptului că îi redusese fiul la o stare de fericire stupefiată, stârnise în ea o frenezie a explorării. Croinduși drum către partea cea mai întunecată a pădurii, pierdută printre desișurile de bambus, prin pădurile de sal, printre copacii înalți, acoperiți cu mușchi, urca din ce în ce mai mult, urmând poteci croite de caprele ce se încumetau spre cele mai abrupte pante, abia suficient de late pentru picioarele ei micuțe. — Ai grijă la pisicile sălbatice, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Lămâi verzi murate, umplute cu nucșoară și chimen, creaturi crepusculare, fierte la foc mic pe lemn de copac parfumat, pește mic de râu, copt în nuci de cocos, orez fiert în aburi cu flori de condurul-doamnei în tulpina palidă de bambus scobit, ciuperci cu lamele galbene sau roșii, cu puncte pe ele, sau dungate. Sampath era cuprins de poftă așteptându-și mesele. Norii de arome împinși înainte și capacele zăngănind ale ceaunelor și tigăilor anunțau măreția mesei ce avea să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
carne de tigru și urs, gâscă siberiană și antilopă neagră. Trimitea după broaște țestoase, țestoase-de-apă-dulce, vipere și foci. După tatu, antilope, zebre și balene. Cerea elefanți, hipopotami, iaci și cocori, macaci și... maimuțe! Maimuțe! Ah, să gătească o maimuță! Printre bambuși, prin desișul verde și galben de banane, printre urzici, până sus pe vârful dealului. Epuizat și murdar, spionul renunță să mai încerce să se țină după ea și se cățără într-un copac de unde spera să își poată continua urmărirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
broaște în noapte, orăcăitul, din ce în ce mai puternic odată cu înserarea care se scurgea din pământ și din umbrele întunecate din jurul său. Ieșise din burțile negre ale tuberculilor de sub pământ, din ghiocurile ascunse de semințe și flori, din cărăbușii ca cerneala și din bambusul gol pe dinăuntru. Văzuse petalele albe ale florilor de noapte desfăcându-se, o spuză de stele lucitoare apărând deasupra sa; mirosise iasomia plantată de mama sa și laurul otrăvitor, privise fluturii de noapte traversând întunericul ca să plutească, nefericiți în dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
cu catrafuse de sus. Am ajuns pe la opt seara. Tanti Mizi a țipat ca din gură de șarpe: - Clemanza, a binevoit Leo de la București! - O, quelle surprise! Bagă-l înăuntru! În sufragerie, tanti Clemanza, într-un capot cu flori de bambus, stătea întinsă pe patul cât o parcare. Pe masa susținută la mijloc de un picior de bronz cu gheare de leu, un televizor alb-negru cu lămpi, sovietic, de mărimea unui Trabant. Din învățătoarea de 120 de kilograme n-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nimic, iar noi veniserăm de dimineață. Nici în zilele următoare nimeni în afară de noi nu a dat târcoale castanului. Pur și simplu, am conchis noi, ascuțitorile crescuseră acolo, se desfăcuseră ca o mirifică inflorescență a copacului, așa cum cactușii sau trestia de bambus înfloresc o dată la un veac. Le-am luat acasă. Până și sub iepuri sau sub căprioarele cele mai blânde se ascundea lama fermă, neiertătoare, a cuțitului de oțel. În castan, asemenea unor bătrâni indieni, stăteam la sfat. Când Luci se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe un colț al toaletei (mult mai târziu mi-am dat seama că fusese un spray). Lângă toaletă, în mijlocul peretelui, se afla o masă, dedesubtul unui tablou în acuarelă, imitație de japonezărie: două păsări privindu-se de pe două crenguțe de bambus, iar pe margini ideograme specifice. La acea masă, încărcată de cărți, de foi albe, caiete groase, dosare, încă un tub metalic, o foarfecă, o rolă de culoarea mierii (despre care știu acum că era o rolă de scotch), un ceas
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
temi?... Într-adevăr, nu aveam nici un motiv să mă tem. Maitreyi mă căuta mereu în odaia mea, în acel ceas al după-amiezii, când toți dormeau sus, sub ventilatoare. Aproape mi se dedea acolo, pe jețul imens, făcut din pai de bambus. Sărutările alunecau acum pe trup, coborând de-a lungul gâtului, pe umerii goi sub șal, pe brațe, pe piepi Când i-am mângâiat întîia dată sânii, cu o mână sinceri și înfometată, s-a adunat întreagă într-un singur fior
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
metal. Garnitura plată, capitonată, alcătuită din canapea și două fotolii de culoarea făinei de ovăz era de asemenea originală, ca și un set de vaze înalte, mov cu toarte stropite. Casa nu era prea mobilată, cu excepția unor piese curioase din bambus împletit, pe care le plasase acolo Alex, în timpul „perioadei ei de creație“. Podelele erau din cel mai fin parchet pal, încrustat cu desene din lemn de esențe diferite. De aici provenea numele casei, întrucât Geoffrey Stillowen insistase ca nimeni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
propriei făpturi. „Un scaun așezat sub un tablou e de mare efect și-i sporește valoarea“, asta era una dintre ideile lui Alex. Pentru moment, încercă s-o transpună în practică în casa de vară Papucul, mutând un scaun de bambus cu o pernă roz pe el și așezându-l sub o gravură contemporană, care reproducea „Casa Băilor de o neasemuită frumusețe“ din secolul al XVIII-lea, cea care fusese dărâmată pentru a lăsa loc actualului Institut. Obținu efectul dorit. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din urmă îmbrăcată în cămașa ei de noapte mov cu alb, cu mâneci lungi, cămașă de școlăriță, iar Pearl într-un furou bleumarin și ciorapi de mătase bleumarin. Hattie era așezată pe pat, Pearl pe unul din scaunele orientale de bambus. Amândouă stăteau drepte, atente, alerte, ca la o întrunire. Părul aproape argintiu al lui Hattie era împletit într-o coadă lungă, groasă, care-i atârna pe spate și avea un aspect aproape vegetal, ca ceva ce ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
loc, îl pofti Hattie. Niciodată până atunci nu se simțise „stăpâna casei“ care primește un musafir, și încă ce musafir special. În Denver lucrurile nu se petrecuseră niciodată în felul ăsta. John Robert se așeză pe unul din scaunele de bambus care scârțâi sub greutatea lui. Se ridică și se așeză pe bancheta de sub fereastră. Hattie își luă pentru ea un scaun cu speteaza dreaptă și se așeză. Ce mai faci? Foarte bine, vă mulțumesc. Niciodată, când se adresau unul celuilalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Cred că limbi străine, ăsta-i singurul lucru la care mă pricep. Îmi place să citesc poezie... și romane... și altele. Urmă o tăcere, după care Hattie adăugă: Doriți o băutură? O băutură? John Robert observă pe o măsuță de bambus, acoperită cu o placă de cristal, spre care Hattie își întinsese mâna, o sticlă de gin, o sticlă de vermut, una de tonic, un vas cu gheață și un pahar. John Robert era antialcoolic și nu se simțise niciodată ispitit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lungi pe zid. Tom intră în camera de zi, ținând în mână lalelele călcate în picioare. Pearl strigă de afară: — O să vă aduc îndată mai multă lumină. Două lumânări, una așezată pe pervazul ferestrei și a doua pe măsuța de bambus cu placă de cristal, răspândeau în cameră o lumină difuză, ca de biserică. Hattie refuzase, ostentativ, să-și ridice părul. Îl strânsese rigid, într-o coadă groasă, care-i atârna pe spate. Purta un maiou sărăcăcios și blugi foarte colanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu gaz și trăgând în jos storurile, care dădură la iveală picturile lui Ned Larkin. Hattie îi înmână lui Tom paharul și luă și ea unul. Apoi i se adresă: — Te rog, ia loc. Se așezară amândoi pe scaunele de bambus cam instabile, ornate cu perne colorate. Nu aveți lămpi cu gaz aici? își continuă Tom conversația. Sunt foarte utile în asemenea ocazii. Nu cred să fie, răspunse Hattie și apoi adăugă, după o pauză: Cred că îl cunoști pe bunicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fi înălțat brusc în cale un masiv din Munții Stâncoși. — A, bine... în cazul ăsta... murmură el. Urmă o tăcere, în timpul căreia Hattie își luă panașul de pe podea și-l așeză, un clinchet, pe placa de cristal a măsuței de bambus. După aceea se ridică în picioare. Tom începu să se bâlbâie: — Mi-e teamă că... Apoi se ridică și el. Pearl care, se înțelege, trăsese cu urechea, deschise, oportun, ușa camerei de zi. Tom se îndreptă spre hol (lucru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
față-n față cu bunicul ei. Hattie se simțea năpădită de un val de independență iritată, care făcea ca răspunsul ei să nu fie ipocrit. John Robert se așeză pe unul din scaunele mai masive, evitându-le pe cele de bambus. Hattie rămase în picioare, rezemată de consola căminului și ferindu-și fusta de focul dela soba cu gaz pe care-o aprinsese, întrucât seara era răcoroasă. John Robert îi zise: — Fii atentă, ai să-ți arzi rochia. Oricum, nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
neocrotită în casa asta coruptă. O să comand un taxi. Ridică telefonul. Dar Pearl vine și ea... Nu, firește că nu. John Robert comandă taxiul. Pearl deschise ușa și anunță că valiza e pregătită. Hattie, pierită, se lăsă în fotoliul de bambus. Nu plângea. Respira zgomotos de parcă se sufoca și trăgea cu ambele mâini de gulerul rochiei. După ce repuse telefonul în furcă, John Robert se uită, posomorât, la ea și începu să-și muște încheieturile degetelor. Apoi întrebă pe o voce răgușită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
palpabilă ca o iarbă viguroasă, verde. Tom și Pearl se uitară la Emma. Toți trei erau rigizi de parcă s-ar fi aflat în poziție de „drepți“. — Așezați-vă, le spuse Pearl. Ea se lăsă, ostenită, pe unul din scaunele de bambus. Bărbații rămaseră în picioare. Îmi cer scuze că am dat buzna înăuntru, începu Tom. Apoi întrebă imediat: Așadar, John Robert a luat-o pe Hattie de aici? — Da. Noaptea trecută. A sosit pe la ora zece și a avut loc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
albinele, condensează o imagistică densă, în construcția căreia poetul apelează, pe larg, la vizual, auditiv și, în egală măsură, la olfactiv, încât, prin aportul acestora, sinesteziile sunt frecvente: O pânză subțire, străvezie, un parfum ireal (...)// Lumina putrezind în tuburi de bambus / În sunete se transformă lovită de aripi de înger. // Imensă zidărie de tonuri și de note descătușate...; Buzele noastre sărută răcoarea culorii...; Efigia mamei, aripă de respirație... În poemele care compun volumul, Grădinarul coalizează în jurul său energiile vitale sau chiar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
unii copii sînt instruiți la școala Alsacienne, una dintre cele mai elitiste din capitală. Cele trei uzine amenajate de Pierre Bertheau la Yvry-Port regrupează aproximativ 75 de apartamente. Ele utilizează aceleași materiale, structuri de aluminiu pentru împrejmuiri, planșee pentru circulație, bambuși, mentă și sălcii plîngătoare pentru grădini. Renovarea a fost făcută respectîndu-se structura și aspectul exterior al clădirilor industriale existente. Regăsim amenajările caracteristice cartierelor la modă din Paris, cu punerea în scenă, oarecum eco-muzeistică, a trecutului muncitoresc. Plăcile emailate care au
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
feminină, cu un zâmbet vag Întipărit tot timpul pe chip. Josh și Charlie desfăcură papirusul lung, În tuș, intitulat „Munte prin nori“, nerăbdători să adauge Încă o podoabă camerei lor de zi, deja superbă. Papirusul gri, sprijinit pe piciorușe de bambus, se Întinse În toată camera, făcând-o să pară mică și Înghesuită. — Avem cea mai mare colecție de pe Coasta de Vest, spuse Valerie admirând papirusul, iar cu ajutorul lui Charlie devine mai mare cu fiecare an care trece. În curând o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
lumineze cerul noaptea, tot așa și acest străin își dădea toată silința să aducă lumină oamenilor, cu inima lui curată. Privindu-l pe Gaston, care-și fixase ochii asupra stelelor strălucitoare, Takamori și-a amintit subit de Povestea tăietorului de bambus. Se spune că prințesa Kaguya a coborât pe pământ de pe lună. N-o fi venit și Gaston din stele? Nu se va întoarce printre ele într-o bună zi? Totul i se părea foarte posibil lui Takamori, în dispoziția sufletească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]