2,115 matches
-
profit, care se propagă apoi grație cărților genovezului Luca Pacioli, o adevărată revoluție în ordinea economică și în filosofie. Căci contabilitatea este și arta de a cântări „pro și contra”, ca în filosofie, iar rațiunea progresează la Genova în jurul figurii bancherului care-și asumă riscuri, speculează asupra viitorului și, prin urmare, este tentat să-l prevadă. La Genova, ca și în alte locuri, această clasă creativă este foarte influențată acum de scrierile unor evrei exilați din Spania, cum ar fi Isaac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dată în Franța, conceptul de suveranitate și care se face avocatul toleranței religioase. Trecută, la începutul secolului al XVI-lea, sub dominație spaniolă, Genova devine astfel, pe la 1560, prima piață financiară a Europei, „inima” capitalismului epocii. Stăpâni ai pieței aurului, bancherii genovezi fixează cursurile de schimb ale tuturor devizelor și finanțează operațiunile regilor Spaniei și Franței, ale principilor italieni, germani și polonezi. Așa cum nici un oraș nu poate deveni o „inimă” fără a controla și agricultura, și industria, ținuturile din vecinătatea Genovei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
aduce la putere o nouă clasă creativă, dirijistă și liberă în același timp, localizată într-un port modern, ce dispune de o importantă zonă agricolă, de o industrie navală, de o marină militară și comercială, fiind un spațiu primitor pentru bancheri, armatori, negustori, inventatori și aventurieri. Această logică extinde puțin câte puțin drepturile salariaților și determină dispariția muncii forțate. Ea preia controlul planetar al surselor de materii prime și al piețelor. Astfel, pentru aproape patru secole, Atlanticul devine cea dintâi mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de Jos prima cvasidemocrație, un secol al triumfului, iar pentru rivalii lor, o perioadă de eșecuri. Cu cei aproximativ 300 000 de locuitori ai săi, Amsterdamul conduce cu o mână de maestru politica Europei. Flota sa maritimă controlează toate mările; bancherii săi dețin autoritatea asupra cursurilor de schimb; negustorii săi fixează prețurile tuturor produselor. Țara cea mai populată din Europa, Franța, suferă eșec după eșec, în ciuda aparentei sale puteri: eșec militar pe mare, eșec diplomatic în Indiile Occidentale, în Louisiana și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ruina și mai rapid industria textilă indiană și pentru a impune acolo, în numele libertății comerțului și al democrației, ceea ce este în avantajul industriei britanice. Ca și celelalte „inimi” precedente, Londra devine locul de întâlnire al tuturor inventatorilor, creatorilor, industriașilor, exploratorilor, bancherilor, intelectualilor, artiștilor din toată lumea, de la Dickens la Marx și de la Darwin la Turner. Numai că Londra obosește de pe urma propriei dominații; mai întâi, țara începe să se teamă de vitezele terestre mari: în 1865, legea numită Locomotive Act reduce viteza autorizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mică din lume, pe când, până în 1980, aceasta era de 10%. Datoriile familiilor americane către emițătorii de carduri depășesc în 2006 venitul pe mai mulți ani. Concurența dintre băncile ce acordă împrumuturi este necruțătoare: dacă în urmă cu douăzeci de ani bancherii protestau atunci când 30% din venitul unei familii erau luate în calcul pentru rambursarea datoriilor, în 2006 ei consideră că un nivel de 50% este perfect tolerabil. Pe de altă parte, o adevărată prăpastie se adâncește mereu între cei mai bogați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și ea din ce în ce mai scurtă. Acționarii marilor societăți vor deveni tot mai volatili, mai capricioși, mai incorecți și mai indiferenți față de exigențele pe termen lung ale întreprinderilor în care investesc, fiind preocupați doar de avantajele imediate pe care le pot obține. Bancherii vor cere ca întreprinderile să le furnizeze situații contabile la intervale de timp tot mai scurte. Cadrele de conducere vor fi tot mai frecvent apreciate conform unor criterii pe termen scurt și nu vor rămâne pe post decât atâta vreme cât vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Stăpânii hiperimperiului vor fi vedetele „circurilor” și ale „companiilor teatrale”; deținători ai capitalului „întreprinderilor-circuri” și ai unui element activ nomad, strategi financiari sau ai întreprinderilor, patroni ai companiilor de asigurări și de divertisment, arhitecți ai programelor de calculator, creatori, juriști, bancheri, autori, designeri, artiști, producători de obiecte nomade - pe toți îi voi numi aici hipernomazi. Vor fi câteva zeci de milioane, atât femei, cât și bărbați, mulți dintre ei angajați ai propriilor întreprinderi, circulând din „teatru” în „circ”, competitori necruțători, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
care ar putea să le stea în cale. Uneori, așa cum se întâmplă deja în Columbia, în Somalia, în Brazilia sau în Pakistan, aceste bande vor controla orașe, teritorii, chiar și țări întregi. Unii hipernomazi îchimiști, intelectuali, contabili, ingineri, ofițeri sau bancheri) vor intra în slujba lor și vor participa alături de ei la deconstrucția generală a lumii. Grupările politice sau religioase, lipsite și ele de o bază teritorială, se vor dota cu toate mijloacele militare pentru a prelua controlul unei țări, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
libertăți și valori, fac - în general, spre nefericirea lor - să progreseze cauza umanității. în cadrul Ordinii economice, această avangardă a fost compusă până astăzi, așa cum s-a văzut, din „inimă” în „inimă”, din ceea ce am numit clasă creativă: antreprenori, inventatori, artiști, bancheri și conducători politici. în viitor, o parte a acestei clase, reunind indivizi deosebit de sensibili la această istorie a viitorului, va înțelege că fericirea ei depinde de a altora, că specia umană nu va supraviețui decât dacă va fi solidară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
la nomadism. în sfârșit, ea nu a reușit să formeze, să suscite și nici să primească o clasă creativă suficient de numeroasă: nu a pregătit niciodată destui marinari, ingineri, cercetători, întreprinzători, comercianți și industriași; nu a atras niciodată destui savanți, bancheri și creatori de întreprinderi, ci doar teoreticieni și artiști plătiți de putere, precum și administratori însărcinați să sintetizeze și să administreze, dar niciodată să-și asume riscuri. Recentele performanțe economice ale României sunt totuși promițătoare: dacă regimul Ceaușescu a lăsat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ce știam eu la 20 de ani?, să fi trăit cu el cât se putea, apoi, să fi făcut o căsătorie cu cineva domestic, un om de casă, un bărbat care să aibă grija mea, să-mi plătească tot. Un bancher, ceva. Acuma, o să-l îngrijesc eu pe Maestru până la o sută de ani, că dacă trăiește el mult?, dacă paralizează, că mi-a zis doctorul că e posibil și asta? Să-mi miroasă a om pe moarte în casă? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de servicii către populație și atunci ar trebui să o facem pe bani buni, atât de buni, încât să ne permitem, măcar unii dintre noi, care considerăm că avem și ceva creier, să trăim și periculos, adică așa cum o fac bancherii, politicienii și ceilalți importanți ai lumii de azi. Cum să intereseze pe cineva un proiect ca al colinei lui Szajna? A, dacă proiectul ar putea fi prezentat ca fiind al cuiva care este - știu eu - președintele Seimului, bunăoară, atunci da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
organizată, sau cu aluzie la alte instituții publice. . Roman pentru copii apărut în 1929, al cărui autor este scriitorul german Erich Kästner. . Numele a câtorva parcuri de distracție situate în mari orașe de pe Glob. . Porecla lui Joseph Süss Oppenheimer (1698-1738), bancher evreu din Stuttgart. La moartea protectorului său, ducele Karl Alexander de Württenberg, al cărui consilier în materie de finanțe era, a fost arestat la cererea numeroșilor săi dușmani și acuzat de numeroase lucruri, printre care fraudă, evaziune, deturnare de fonduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Toate Articolele Autorului Spionarea economiei germane de către anglo-americani, deconspirată de agentul NSA Edward Snowden, ne readuce aminte de secole de conflict latent între Europa Centrală, continentală și cultura anglo-mozaică, imperiul anglo-saxon, maritim. 1815 la Waterloo generalul Wellington câștiga bătălia iar bancherul Rothschild o avere. Avântul Imperiului German II este dezavuat de strategii Amiralității britance cu aceleași mijloace ca cele ale complexului militar-industrial anglo-saxon de azi. 1905/8 agresiunea economico-financiară organizată la Londra - la acea vreme centru financiar și de asigurări al
SPIONAREA GERMANIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364413_a_365742]
-
Din incendiul cel mai mare // Dar păcat, mare păcat // că „s-a ars” la-nsurătoare //(Unui pompier); „Șofer începător de-o lună // Dar impulsiv ca un atom // Cu ochii dup-o poamă bună // Dădu cu limuzina-n pom // (Unui șofer); „Bancherului i-aș da un pont // Poate-i mai trece oboseala // Degeaba-i intră bani în cont // Dacă nu-i iese socoteala // (Unui bancher bătrân); „Cobilița, o cățea // Căruța cu praz în ea // Și, deasupra peste ele // 24 de măsele // (Inventarul
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
impulsiv ca un atom // Cu ochii dup-o poamă bună // Dădu cu limuzina-n pom // (Unui șofer); „Bancherului i-aș da un pont // Poate-i mai trece oboseala // Degeaba-i intră bani în cont // Dacă nu-i iese socoteala // (Unui bancher bătrân); „Cobilița, o cățea // Căruța cu praz în ea // Și, deasupra peste ele // 24 de măsele // (Inventarul olteanului); „Cobilița lor drăguță // Si cățeaua sub căruță // Tot stârnesc prin lume haz // Dar pe ei îi doare-n praz ! ? // ( Îngăduință oltenească ) Această
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
etc.?!... A fost nevoie de aproape trei sferturi de secol pentru ca guvernanții României să își aducă aminte că ei, veteranii de război sunt persoane (nu personaje) reale și nicidecum fantomatice, cu alte cuvinte, că există fizic încă. (De politicienii, jurnaliștii, bancherii și alte categorii profesionale - de altfel, onorabile - din ziua de azi, neîndrituiți a primi grade militare superioare, conducătorii ultimilor ani și-au adus aminte însă cu o rapiditate ce sfidează orice urmă de bun simț și de demnitate umană. De ce
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
wiki/Patru epigrame Pe când eram magistrat în Brăila, un prieten, judecător, mă roagă, la clubul Rally, să-l împrumut cu 25 lei, ca să ponteze la bacara. Neavând la mine această sumă, el m-a silit să fac câteva versuri unui simpatic bancher, pe care-l auzise cu câteva minute mai înainte lăudându-mă, și să-i cer, pe departe, douăzeci și cinci de lei. Îi trebuia numai atât ca să-și completeze suta de lei, hotărât s-o piardă. Șaptezeci și cinci se și duseseră. Bancherul îmi
PATRU EPIGRAME de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361462_a_362791]
-
simpatic bancher, pe care-l auzise cu câteva minute mai înainte lăudându-mă, și să-i cer, pe departe, douăzeci și cinci de lei. Îi trebuia numai atât ca să-și completeze suta de lei, hotărât s-o piardă. Șaptezeci și cinci se și duseseră. Bancherul îmi spusese că în țara asta e o crimă să aibă cineva talent și că ar trebui să mă duc în străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese
PATRU EPIGRAME de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361462_a_362791]
-
să aibă cineva talent și că ar trebui să mă duc în străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese această convorbire și voia să tragă câștig din entuziasmul bancherului pentru mine în interesul dulcilor sale patimi de jucător. Pe când bancherul da ceea ce se cheamă, în termeni de club, o chouete de écarté, a primit din parte-mi, pe un petic de hârtie, aceste rânduri: În țara asta de nimic
PATRU EPIGRAME de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361462_a_362791]
-
în străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese această convorbire și voia să tragă câștig din entuziasmul bancherului pentru mine în interesul dulcilor sale patimi de jucător. Pe când bancherul da ceea ce se cheamă, în termeni de club, o chouete de écarté, a primit din parte-mi, pe un petic de hârtie, aceste rânduri: În țara asta de nimic, Unde talentul e o crimă, Mai lesne-i de găsit o
PATRU EPIGRAME de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361462_a_362791]
-
e o crimă, Mai lesne-i de găsit o rimă, Decât cinci lei la un amic! Post scriptum: Am scris cinci lei pentru contrast, Dar eu fiind un spirit vast Și cu capriții de-mpărat... Îmi trebui suma la pătrat. Bancherul și-a curmat jocul, a citit, a râs și-a strigat admirabil (așa mi s-a spus, vă rog) și-a strâns manuscrisul în buzunarul unde ținea hârtiile... de valoare. Acestea însă se vede că n-au mulțumit pe judecătorul
PATRU EPIGRAME de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361462_a_362791]
-
hârtiile... de valoare. Acestea însă se vede că n-au mulțumit pe judecătorul meu, care n-aștepta decât 25 lei, și vedea, cu deznădejde, că nu mai sosesc. Atunci am fost rugat de el să urmez jocul acesta până când spiritualul bancher va înțelege că cererea noastră nu era numai un joc de cuvinte. M-am executat astfel: Sunt fericit că ți-au plăcut Cele 8 versuri ce-am făcut, Dar pentru mine ce e drept Succesul lor a fost amar, Căci
PATRU EPIGRAME de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361462_a_362791]
-
fiu mai precis, să pun punctele mai pe i. Am crezut să-l mulțumesc cu aceste versuri: Ești om de duh, dar ce folos Că pe poet apreciezi, Deși ești spirit luminos, Nu eclerezi! Pe românește: Nu pui banii jos? Bancherul, însă, urma să câștige la écarté, și să mă acopere de elogii; însă nu făcea gestul așteptat cu atâta nerăbdare de eminentul meu amic judecătorul. Acesta, în culmea supărării, mă apostrofează cu vorbele: Degeaba zice ăsta că ai talent, nu
PATRU EPIGRAME de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361462_a_362791]