1,331 matches
-
intenționat să moară încet, în chinuri, seamănă cu al unui copil. El moare lent, în propriul sânge în care se scaldă și asasinul, el, OMUL. Masacrul comis de acești tineri „occidentali” împotriva unor viețuitoare nevinovate, nu este altceva decât o barbarie săvârșită împotriva oricăror percepte umane și creștine. Românilor li se bagă pe gât tot felul de improvizații rentabile comercianților, sărbători păgâne și obiceiuri ciudate provenind din LUMEA CIVILIZATĂ. Comunitatea Europeană observă și condamnă anomaliile - reale - din România sau din alte
MASACRELE MILENIULUI TREI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344853_a_346182]
-
Securitate mai ales la venirea în Capitală: 1975 (fond d, dosar nr. 11.190, vol.18, f.131/132). Participant direct la evenimentele din decembrie 1989, refuză certificatul de revoluționar, chiar arestat din stradă, reținut la Miliția Capitalei și spus barbariei torționare a elementelor securiste ( cf. romanul Carla în decembrie, E.Cetatea literară, 2002). OPERA: 10 volume de versuri, 1969-1999. 3 romane: EDENUL, Cartea Românească, 1980; VIA, Ed.Tineretului, 1984; CARLA ÎN DECEMBRIE, Cetatea lit. 2002. Autor al unui eseu: IISUS
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
a pierdut cultura umană, punând la index toată civilizația antică? Mai întâi că societatea a intrat într-un con de umbră din care cu grau va mai ieși. Acum se produc mari erezii, vechile monumente antice sunt distruse cu o barbarie nemaiîntânlită. Papa Grigore aruncă în Tibru statuile „păgânești”, considerate că sunt stăpânite de demoni. Acum se distrug templele, arcurile de triumf, amfiteatrele, picturile murale, teatrele în aer liber, Coloseumul, bazilicile în care locuiau bazileii ( conducătorii regionali) sunt transformate în mânăstiri
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
promovează avangarda. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit dadaism. Acesta a fost inițiat la Zurich de Tristian Tzara, originar din România. Scriitorii care scriau în spiritul dadaismului își exprimau disprețul față de o lume incapabilă să stăvilească barbaria și crima. Ei cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, tangențiind cu absurdul. Din acest curent s-au desprins constructivismul și suprarealismul. Constructivismul de la noi s-a grupat în jurul revistei „Contemporanul” la conducerea căruia se afla Ion Vinea. Constructiviștii promovau ideea necesității unei
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
locuri comune ale istoriografiei culturale și politice nu sunt pur și simplu justificări comode, ci ne ajută să înțelegem mai bine complexitatea unui dialog intra-european prea des simplificat și redus la opoziția Orient - Occident, Est - Vest, libertate - dictatură, civilizație - barbarie, superioritate - inferioritate. Invocate cu precădere pentru a justifica avortul sau relațiile între persoanele de același sex, avalanșa sectară sau deciziile medicale discutabile din punct de vedere etic și teologic, atacurile antireligioase și în particular afectul anticreștin al societății civile în
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
că oricare dintre cei prezenți cu această etichetă în băț, putea face o caricatură ori s-a gândit a priori măcar la ea. Că la Paris s-a întâmplat o mare tragedie, este neîndoios. Dar se știe din istorie că barbaria și omorul nu se combat post-factum. Era foarte bine să fi fost prevenite. Este impotant și potrivit un examen de conștiință acum? Desigur... Nu vreau să comentez ofensele aduse creștinismului, Domnul a avut grijă, dar oamenii pot caricaturiza - spre îndreptare
CE ESTE DE FĂCUT? de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372779_a_374108]
-
de acord cu comentatorii polonezi care observau că Charlie Hebdo „nu e o revistă satirică, ci mârlănească. Veselia provine din faptul că mârlănia calcă în picioare valorile civilizației. Ceea ce s-a întâmplat la redacție a fost ciocnirea dintre mârlănie și barbarie” nu dintre două religii (respectiv creștină și islamică) ambele promovând nonviolența. Elena Armenescu Referință Bibliografică: Ce este de făcut? / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1472, Anul V, 11 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu
CE ESTE DE FĂCUT? de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372779_a_374108]
-
ne răzbunăm în acest mod haotic, barbar? Să distrugem ce am dobândit? Răzbunarea determină acte de sălbăticie, de cruzime și care, de cele mai multe, se dovedesc a fi inutile. Unii se răzbună prin ultra pasivitate, dar mocnesc în interiorul lor, alții prin barbarie refulează sentimentele. Oare calea de mijloc, folosirea rațiunii, nu ar putea fi mai de folos? Fiindcă sunt momente când doar rațiunea poate elucida un conflict. Nu așa s-ar putea ajunge la aflarea adevărului și la liniștirea spiritelor? Înțeleptul grec
LIBERTATEA ȘI SETEA DE RĂZBUNARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379720_a_381049]
-
200% cu plata integrală și a pensiunii pe care judecătorul ar da-o pe drept. Dar să mă oprești, prin injustă impozitare, să dau din puținul meu, gata impozitat, un premiu celui care după părerea mea îl merită, este o barbarie. Apropo Frumoasa Elena plătește pensiunea acordată la Târgșor? Doar are carte de credit! Cât este alocația? 80 lei pe zi când un câine primește 200? Ce mai viață de câine pușcăriaș. În sfârșit!. Am văzut la Antena 3 o diagramă
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
-se în devotamentul față de losif al II-lea. Națiunea elitelor nu este întrupată de șerbii răsculați, chiar cînd aceste elite se îngrijorează de soarta și de educația lor. Intelectualii sînt îndurerați de starea națiunii lor care conduce la acte de barbarie. "Vai! regretă Micu, cît a căzut de jos națiunea noastră! Servitori și sclavi, proști și ignoranți, săraci și decăzuți! Ar trebui să înceapă să studieze și, studiind, să atingă înțelepciunea, și prin înțelepciune să ajungă la fericire. Și drept conducători
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
civilizații necesare. Este o mică oază, cu atît mai necunoscută cu cît este pierdută între cele trei deșerturi: Imperiul austriac, despotismul musulman și absolutismul moscovit. Națiunea mea numără aproape 10 milioane de locuitori care încă se află, în întregime, în barbaria moravurilor patriarhale". Tema necunoașterii Moldovei și Țării Românești de către francezi este esențială. Este afirmată cu violență de Dimitrie Brătianu, vechi discipol al lui Michelet la College de France: "Acest pămînt îi scrie D. Brătianu maestrului său la 25 octombrie 1850
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi poate decît trecător căci așa sînt europenii! Formează societăți filantropice pentru abolirea sclaviei în America, în timp ce în mijlocul continentului, în Europa, există patru sute de mii de țigani, care sînt sclavi, și alte două sute de mii acoperiți de tenebrele ignoranței și barbariei! Dar nimeni nu-și dă osteneala de a civiliza în întregime un popor". Colson, Thouvenel, Ubicini și Paul Batailîard intelectual curînd devotat cauzei românești, autor al mai multor scurte studii despre țiganii din Europa s-au interesat de această populație
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi fost de 3000 soldați, iar în spitalele din țară se află numeroși răniți. Poetul Alecsandri scrie că bașbuzucii taie picioarele răniților pentru a le lua cizmele. Distrugerile și pierderile radicalizează ruptura cu Poarta. Carol declară: "Nu se poate impune barbaria turcă unei națiuni de 5 milioane de locuitori. Pe viitor, nu se prevede nici o legătură între Turcia și noi". Aceasta este o ruptură politică, populația nefiind mobilizată. Reprezentantul Franței notează în august 1877: "Am consacrat cîteva zile parcurgerii campaniilor valahe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tîrziu că n-a văzut niciodată Curtea de Argeș. "Un popor trebuie să-și cunoască trecutul, oricare ar fi fost acest trecut", strigă Xenopol. "Fleacuri ripostează Pogor în timp ce Franța îi dădea deja pe Molière și Racine, românii se găseau într-o completă barbarie". Apoi Eminescu, care era așezat într-un colț, se ridică și declară pe un ton violent care nu-i era caracteristic: Ceea ce tu numești barbarie eu numesc baza și înțelepciunea unui popor care se dezvoltă conform geniului său propriu, ferindu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în timp ce Franța îi dădea deja pe Molière și Racine, românii se găseau într-o completă barbarie". Apoi Eminescu, care era așezat într-un colț, se ridică și declară pe un ton violent care nu-i era caracteristic: Ceea ce tu numești barbarie eu numesc baza și înțelepciunea unui popor care se dezvoltă conform geniului său propriu, ferindu-se de a se amesteca cu străinii". Junimea nu se desprinde de obsesiile epocii, de revoluție și independență, obsesii identitare care privesc nivelul, caracterul civilizat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din nou problema: are România un viitor? Romanticii au trăit din plin revoluțiile politice și culturale ale Europei secolului XIX, junimiștii însă schimbă direcția și domină aceste violențe. Maiorescu scrie în acest sens: " Cufundată pînă la începutul secolului XIX în barbaria orientală, societatea română, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate de-abia atunci de mișcarea contagioasă prin care ideile Revoluțiunii franceze au străbătut pînă la extremitățile geografice ale Europei. Atrasă de lumină, junimea noastră întreprinse acea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la o margine de imperiu este respinsă. Sensul este acela al victoriei Spiritului, iar acest spirit este acela al Luminilor. După 1929, moderniștii resping deci referința obsesivă la național. Interogația intelectuală și existențială se bazează pe problematica umanismului față de noile barbarii pe care războiul le-a revelat și față de dominația unei tehnici al cărui triumf este asigurat de război. Unul dintre acești intelectuali este Benjamin Fondane, al cărui parcurs emblematic pune în lumină contrastele și imperativele unei epoci care apasă asupra
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stînga spre un spațiu incert. În ciuda acestei îndepărtări, a acestei distanțe dintre Estul care vrea să creadă că istoria începe și se va face în Est și un Vest european care se autoconvinge că istoria s-a sfîrșit din cauza victoriei barbariei, fracturile politice și așezarea ideologică față în față vor conduce pe democrații români, fie că sînt liberali sau țărăniști, la afirmarea fidelității față de alianța franco-britanică. Taberele se delimitează în funcție de adeziunile la o anumită politică externă care exprimă reprezentările identitare fundamentale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în așa hal maltratați. Înțeleg că sentimentul național ar putea să conducă, de o parte și de cealaltă, la anumite inconveniente, însă, pare-mi-se, autoritățile n-ar trebui să permită să se ajungă la excese ce au caracter de barbarie." De la Vatican, cardinalul Maglione încearcă să-l liniștească pe Cassulo și cere informații complementare despre persecuția românilor din Transilvania: "Vă cer să verificați informațiile care ne parvin despre gravul tratament aplicat populației românești din Transilvania și în mod special în ceea ce privește
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pe 30 august, primele coloane rusești își fac intrarea în București. Mărturiile sînt divergente: pentru unii, această intrare a sovieticilor este semn că războiul s-a terminat și cei veniți sînt întîmpinați cu flori; pentru alții, aceasta înseamnă întoarcerea la barbarie. "Pe 29 august, notează sobru Sănătescu în jurnalul său, primele elemente ale armatei ruse au ajuns în mahalalele Bucureștilor. Intrarea lor s-a petrecut în ordine și a fost bine primită de populație care credea că războiul s-a sfîrșit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale Peninsulei ar trebui să fie sau cu mult mai numeros, sau, în fine, cu mult mai cult decât celelalte, ceea ce pîn-acuma nu e. O civilizație reală le lipsește tuturora; încît predominarea se traduce, din partea elementului dominant, în acte de barbarie, din partea celor stăpânite - în acte de rebeliune, cu cât mai naturale cu cât sânt din nefericire, mai justificate. Astfel o egală incultură, o egală valoare numerică și o egală slăbiciune face ca fiecare din ele să nu poate învinge momentan
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era pretinsul stat, ci o altă persoană juridică. Toate acestea le spuneam știind bine că nu se vor împlini, căci nu cunoaștem noi administrația noastră? Toate celelalte calea-valea, mai trec de bine de rău. Dar când ne aducem aminte de barbaria cu care se administrează România ne înfiorăm. Să nu se uite că pentru ocuparea oricării funcții publice se cere dovedirea unor studii oarecari; la administrație însă nimic. Pentru a fi judecător se cer cunoștințe juridice, pentru a fi institutor sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu mai e decât un simulacru de administrație, că funcțiile acestei ramure nu mai sânt azi decât pretexte de-a jăfui pentru cei însărcinați cu ele. Administrația noastră nu mai e potrivită cu țara, ea e barbară. De acolo vine barbaria cu care se esploatează și oameni, și pământ, lipsa de prevedere cu care se impun sub zeci de titluri dări comunale și județene, orbirea cu care se pustiesc și se dezrădăcinează pădurile, rămânerea agriculturii în starea primitivă de acum două sute
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este, nu de ele poate fi vorba. E vorba numai și numai de cultura, restrîns[ă] în anume epocă, a anticității eline și de cea, asemenea restrânsă, a civilizației romane. Înaintea și în urma acestor epoce era pe de-o parte barbarie, pe de alta decadență, de care nici poate fi vorba. Nicăiri însă și nicicând inteligența omenească n-a ajuns la culmea dezvoltării sale normale decât în aceste două epoce. Dar să vedem ce autoritate mai citează "Romînul" în favorul mărginirii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unde rămîne și unde își conturează, dramatic, unicitatea. Gauguin, răzvrătitul pe condiția sa prosperă, pe care o părăsește în 1883 și-și începe hălăduirea: Bretania, Panama și Martinica, insulele Dominique din arhipelagul Marchizelor și, finalmente, Tahiti. Aici, unde își trăiește "barbaria" după care tînjise. De fapt: "Am mers mult îndărăt, dincolo de caii Partenonului, pînă la căluțul copilăriei, bunul meu căluț de lemn". Pentru ce să bați pămîntul! Pentru regăsirea căluțului de lemn! Metafora hoinarului însă numește exact "reîntinerirea". O dată, a personajului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]