1,151 matches
-
Barometrul de Opinie Publică, iunie 2003) - consideră, speră că Republica Moldova se află pe calea de a deveni democrație. Bibliografie Abraham, D., Lăzăroium S. (2001). Sondajele de opinie și alegerile. În Sociologie Românească, 1-4. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
speră că Republica Moldova se află pe calea de a deveni democrație. Bibliografie Abraham, D., Lăzăroium S. (2001). Sondajele de opinie și alegerile. În Sociologie Românească, 1-4. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de a deveni democrație. Bibliografie Abraham, D., Lăzăroium S. (2001). Sondajele de opinie și alegerile. În Sociologie Românească, 1-4. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
D., Lăzăroium S. (2001). Sondajele de opinie și alegerile. În Sociologie Românească, 1-4. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și alegerile. În Sociologie Românească, 1-4. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust in European Democracies. Sociologie Românească, 1-4. Mărginean
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust in European Democracies. Sociologie Românească, 1-4. Mărginean, I., Precupețu, I., Precupețu, M. (2001). România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
AnA, București, 2006. ILO, Breaking Through the Glass Ceiling. Women in Management, Geneva, 2004. EC, How Europeans Spend Their Time. Everzdaz Life of Women and Men, Bruxelles, 2004. Open Society Foundation Romania, Gender Barometer, august 2000, The Gallup Organization Romania. Barometrul a fost repetat și în 2005. Laura Grünberg (coord.), Mass-media despre sexe, Editura Tritonic, București, 2005; Mihaela Ionescu, Elisabea Negreanu (coord.), Educația în familie. Repere și practici actuale, ISE, București, 2006. Laura Grünberg (coord.), op. cit., p. 14. L. Davidoff, C.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ICCV, cărora le mulțumim și aici pentru profesionalism și entuziasm. Day-after recall reprezintă o tehnică de măsurare a eficacității publicității, constând în testarea impactului imediat după transmiterea mesajului campaniei, prin mediile specifice (televiziune, radio, presă, Internet etc.). Pentru detalii vezi Barometrul de Opinie realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă în mai 2006, la adresa HYPERLINK "http://www.osf.ro" www.osf.ro. Pentru detalii vezi Barometru de Opinie al Fundației pentru o Societate Deschisă, mai 2005. Vezi, de exemplul, articolele dedicate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
după transmiterea mesajului campaniei, prin mediile specifice (televiziune, radio, presă, Internet etc.). Pentru detalii vezi Barometrul de Opinie realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă în mai 2006, la adresa HYPERLINK "http://www.osf.ro" www.osf.ro. Pentru detalii vezi Barometru de Opinie al Fundației pentru o Societate Deschisă, mai 2005. Vezi, de exemplul, articolele dedicate de către Adevărul, Evenimentul Zilei și revista Dilema Veche unora dintre satele câștigătoare, la aproape un an de la încheierea campaniei. Confruntată, ca întreaga insulă, cu fluxuri
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
reflexogene împotriva durerilor de cap 155 Remedii reflexogene împotriva mai multor tipuri de durere de cap 156 Faceți cunoscute efectele benefice ale reflexologiei 160 Cum scăpăm repede de mahmureală 160 CAPITOLUL 16 Cum împiedică reflexologia căderea părului 163 Părul este barometrul sănătății noastre 163 Un doctor dezvăluie secretul magic pentru regenerarea părului 163 Reflexologia previne albirea părului 164 CAPITOLUL 17 Reflexologia tratează anemia 167 Anemia ne seacă de energie 167 CAPITOLUL 18 Remedii reflexogene pentru artrită 169 Artrita afectează întregul organism
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
privește lumea. Calviția era de obicei o problemă a bărbaților, dar, în zilele noastre, femeile își supun părul chinului provocat de vopsele, soluții pentru permanent și așa mai departe, încât au ajuns să aibă și ele această problemă. Părul este barometrul sănătății noastretc "P\rul este barometrul s\n\t\]ii noastre" Ca și unghiile, părul este un produs al pielii și este foarte sensibil la starea de sănătate a corpului. Starea de epuizare a organismului se observă mai întâi în
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
o problemă a bărbaților, dar, în zilele noastre, femeile își supun părul chinului provocat de vopsele, soluții pentru permanent și așa mai departe, încât au ajuns să aibă și ele această problemă. Părul este barometrul sănătății noastretc "P\rul este barometrul s\n\t\]ii noastre" Ca și unghiile, părul este un produs al pielii și este foarte sensibil la starea de sănătate a corpului. Starea de epuizare a organismului se observă mai întâi în aspectul părului. Cercetătorii recomandă administrarea de
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
câteva zile înaintea atacului. „Dacă l-ai fi masat, poate ai fi reușit să previi atacul”, i-am zis. „Cred că ai dreptate”, mi-a răspuns Martin, „dar de-acum îmi voi masa degetele mici de la mâini și de la picioare”. Barometrul natural poate să ne avertizeze de existența unei probleme cardiace. Ar fi posibil ca învinețirea degetului mic să fie un semnal de alarmă al naturii că inima are nevoie de ajutor? Dacă vă supără inima, ar trebui să urmăriți cu
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
să ne avertizeze de existența unei probleme cardiace. Ar fi posibil ca învinețirea degetului mic să fie un semnal de alarmă al naturii că inima are nevoie de ajutor? Dacă vă supără inima, ar trebui să urmăriți cu atenție acest barometru natural. Masați toate punctele reflexe ale inimii, după indicațiile din paginile anterioare. Dispozitivul Magic Reflexer ar putea să vă fie de folos, deoarece stimulează aproape toate punctele reflexe ale glandelor din corp. Pe măsură ce îl strângeți și îl învârtiți în palmă
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Scufundarea în plasa obsesiilor, slăbiciunilor și nevrozelor e un proces logic, cu un crescendo poate dezamăgitor, dar perfect motivat de sleirea energiilor vitale. Nu lipsa subiectelor, nu „mecanicitatea” scenariului conduce la aceste situații, ci devenirea interioară a eroului. Limbajul este barometrul sensibil ce înregistrează toate aceste mutații: de la strălucirea și grațiozitatea dialogurilor din cărțile de început la amărăciunea și resemnarea din ultimele. Faptul că Marlowe renunță la atributul de căpetenie al oricărui cavaler rătăcitor - burlăcia - e semnul eșecului, nu al împlinirii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
comitetul de numire, comitetul de remunerație, comitetul de riscuri. Toate aceste elemente componente ale pilonului 7 al guvernanței corporative contribuie la implementarea principiilor acestora în cadrul organizației și asigură percepția pozitivă că vor exista dezvăluiri ale guvernanței corporative, care vor reprezenta barometrul organizației în lupta cu falimentul în condițiile economiei de piață. Implementarea funcției de audit intern încorporează nemijlocit managementul riscurilor, sistemul de control intern și procesele guvernanței, între care realizează o legătură, așa cum rezultă din figura 1.1. Analizând modelul guvernanței
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
1968, p. 302). Lead-ul staccato. Se constituie dintr-o serie de enunțuri eliptice: „Noapte și mister. O stradă pustie și, brusc, un strigăt de ajutor”. Sau: Mirare, șoc, frapare. Cam în asemenea termeni și-au verbalizat responsabilii culturali rezultatele primului barometru privind consumul de cultură în România ultimilor ani (Ziua, 20 ianuarie, 2006, p. 6). Lead-ul cartuș. Este început în forță, cu elementul cel mai puternic al discursului: „O detunătură puternică de armă a tulburat liniștea duminicală a orașului” (1). La
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
extinderea sferei de aplicație a teoriei informației la studiul sistemelor cu evenimente preferențiale, surprinzând concentrarea orientată a elementelor componente, permițând astfel evidențierea evoluției evenimentului preferențial al sistemului. Surprinzând schimbările calitative desfășurate în interiorul sistemului, gradul de organizare și progres constituie un barometru statistic deosebit de semnificativ, facilitând analiza fenomenului cercetat. Acest indicator poate fi folosit atât în comparații cu caracter static studiind gradul de organizare și progres a două sau mai multe sisteme evolutive, cât și în dinamic surprinzând schimbările structurale în fiecare
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
patriei primejduite” și cel al „cetății asediate”, ceea ce a creat o obsesie a amenințărilor externe (Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste, Raport final, 2006, pp. 502-508). Acestă obsesie a generat o sensibilitate față de amenințările externe, chiar și după 1989. Barometrul de opinie publică, produs de Societatea „Paul Lazarsfeld” din Viena, În 1992 și 1996, descoperea o obsesie a românilor față de amenințările externe (Haerpfer et al., 1997). Astfel, În 1992, publicul român era obsedat de: un pericol rusesc (60% din populație
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
I-IV a avut efecte pozitive certe, programul fiind primit foarte bine de părinții elevilor și de întreaga populație și contribuind la creșterea participării școlare în special în zonele sărace și în rândul minorității rrome (tabelul 12). Datele rezultate din barometrul de opinie publică realizat în octombrie 2002 de către Fundația pentru o Societate Deschisă și Metro Media Transilvania au arătat că 83,6% dintre cei intervievați au apreciat că o asemenea măsură era necesară, iar 80% considerau că această măsură ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
află în afara rețelei de asistență medicală, cvasimajoritatea lor fiind persoane care trăiesc în mediul rural. Satisfacția populației față de serviciile medicale este redusă. O serie de date din mai 2001 (Fundația pentru o Societate Deschisă - FSD - și Metro Media Transilvania - MMT -, Barometrul de Opinie Publică - mai 2003) arată că cca 46% dintre români sunt nemulțumiți de serviciile medicale din localitate, sistemul fiind perceput drept ineficient și corupt, afectând în special segmentele sărace care, din cauza lipsei banilor, sunt excluse chiar și de la serviciile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
locuințelor. De asemenea, este de semnalat faptul că cca 5 200 de gospodării (marea lor majoritate în mediul urban) nu au acces la nici o sursă de apă. Date recente (octombrie 2002 - Fundația pentru o Societate Deschisă și Metro Media Transilvania, Barometrul de Opinie Publică), rezultate dintr-o cercetare reprezentativă la nivel național, arată că: - cca 4,6% dintre blocuri au fost debranșate de la sistemul public de termoficare ca urmare a datoriilor la întreținere ale locatarilor; - cca 3,5% dintre blocuri nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cheltuielile pentru întreținerea locuinței (apa, gazul, căldura) în ultimele 12 luni. Situația este extrem de alarmantă pentru cele mai sărace 30% dintre gospodării: aproximativ una din două gospodării nu a putut achita cheltuielile de întreținere. O serie de date relativ recente (Barometrul de Opinie Publică, FSD, mai 2000) relevă faptul că, la nivelul lunii mai 2000, cca 24% dintre cei care locuiau la acea dată la bloc aveau datorii la întreținere pe mai mult de trei luni. Aproximativ 68% dintre familiile „datornice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]