3,051 matches
-
au pornit voioși în călatoria de afaceri. „Senin amurg,coboara-ți lin tăcerea Pe inima-mi de doruri chinuită... Și-n mareția ta nemărginită, Imi farmecă și-nvăluie-mi durerea”. (Mihai Codreanu) Excursia Luna februarie.Timpul excursiilor montane. In autocar muzica populară basarabeană e la modă.Interpreții ad-hoc se produc la microfon.Traseul e pitoresc. La Durău apar primele surprize. Nu sunt locuri la hotelurile din stațiune. Peste tot este gheața,iar pe pârtie nu este zăpadă. Câteva femei cară cu fața de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
-o în revista sa Kunst und Altertum (anul 1829, p.329-341). În fine, tot cam în această perioadă luarea aminte a lui Goethe a fost atrasă și de un român, Alexandru Scarlatovici Sturza - cum își spunea. Un descendent al ramurii basarabene a familiei Sturza care, intrat în grațiile țarului, a devenit diplomat rus, campion al ortodoxismului, cu scrieri în materie, pomenit de mai multe ori în corespondența berlineză a tânărului Mihail Kogălniceanu ca un soi de cenzor al scrierilor și purtărilor
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
pentru încreștinatul Nicolae o zi de referință, până la moarte), ne arată autorul însuși în Jurnal, scris "apres coup, în temeiul unor amintiri proaspete și vii". De unde creion și hârtie într-o temniță comunistă? Iată, mai întâi, preparativele: "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise. Abia apuc - bate fierul cât e cald - să-i spun că sunt ovrei și
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
purtăm o discuție mai lungă. Sunt de părere că dicționarul coordonat de Ion Pop s-ar putea clasiciza sub titlul O mie de opere literare românești, incluzând în viitor încă aproximativ 150 de titluri, posibil a fi obținute din literatura basarabeană (total absentă) și completări din literatura exilului (mai slab reprezentată decât s-ar cuveni), din proza contemporană (mai exigent selectată decât poezia) și din literatura mai recentă, în măsura în care merită. Dar pecetea "ediției definitive" (pusă chiar pe copertă) ne dă impresia
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
reacții de tot felul de la incandescența patriotică a podurilor cu flori până la declarații prin care șuieră viscolul unei ierni nesfârșite. Entuziasmul inițial s-a ofilit, optimismul îi mai încearcă încă doar pe câțiva sentimentali incorigibili (cei mai mulți dintre ei cu rădăcini basarabene), majoritatea românilor și-au îndreptat privirile spre Vest și sunt din ce în ce mai indiferenți la soarta celor pe care mai ieri îi numeau "frații noștri de peste Prut". Nu este mai puțin adevărat că și basarabenii practică, cel puțin la nivel oficial, un
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
Daniel Cristea-Enache De la o anumită distanță privind lucrurile, pare că tinerii scriitori basarabeni au o mai redusă implicare socială și națională decât confrații lor mai vârstnici. Între generația lui Grigore Vieru și cea căreia îi aparține Vasile Gârneț există, indiscutabil, o diferență de accent, provenită dintr-una de viziune. Dacă "șaizeciștii" de dincolo de
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
sursă definitorie pentru proza lui Paul Goma, pe lângă experiența infernului revoltei politice, care părea, până la un punct, să-i ocupe complet conștiința și scrisul. Cel puțin trei coordonate sunt importante pentru a înțelege particularitatea romanului Din calidor, subintitulat "O copilărie basarabeană" - cartea cea mai bună a scriitorului. Mai întâi, această parte a autobiografiei este o poveste a copilăriei, cu toate acele aventuri triste ale unei inocențe contrariate, contrazise, corupte de experiențele maturizării. Memoria privilegiază locul de privire al calidorului (pridvorul casei
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
copilăriei într-un roman al inițierii. Coordonatele principale ale celei din urmă sunt erosul și istoria. Impactul cu violența și ostracizările conduc spre conturarea unui sentiment tragic al istoriei ultragiate. În al treilea rând, Din calidor este romanul unui destin basarabean definitoriu. Pentru oricine ar vrea să înțeleagă în profunzime realitatea situației disperate a Basarabiei (de acum și de altădată) această carte este esențială. Copilul trăiește șocurile unei istorii violente, nedrepte, prin evenimentele care îl afectează decisiv: arestarea tatălui (pentru că a
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
traumă ce-i explică inevitabilitatea atitudinii sale radicale. În rezumat, psihologia copilului și adolescentului Paul Goma evoluează printr-o serie de despărțiri. Fuge din Basarabia, împreună cu familia, de frica rușilor care aduc comunismul și persecuția. Ajunge în Ardeal, unde refugiații basarabeni nu sunt deloc iubiți și înțeleși, cum se așteptau. Dimpotrivă, sunt persecutați, chiar repudiați, suspectați. Crezând că se salvează la români, basarabenii refugiați urmează o altă serie de umilințe și de suferințe. Despărțindu-se de rușii sovietizanți, de basarabenii resemnați
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
Pavel Șușară Arta plastică din Basarabia a început să fie, după 1990, un fenomen din ce în ce mai prezent în spațiul cultural românesc. Schimburile oficiale, acțiunile comune la nivel de uniuni de creație sau de filiale regionale, expozițiile individuale și integrarea unor studenți basarabeni în sistemul de învățîmînt artistic românesc au dat într-un fel tonul și au întreținut dinamica acestui fenomen de comunicare, destul de sporadic semnalat de către observatorii vieții noastre publice. însă dincolo de aceste proiecte, mai mult sau mai puțin instituționalizate, al căror
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
în "materie primă" - un loc în care totul parcă e făcut să se surpe, fără strălucire, ca într-un mit degradat. Am mai colaborat în acești ani cu diferite cotidiene din România - cele care mai manifestă, ocazional, interes pentru tematică basarabeană și ex-sovietică în general, nu este cazul acum -, și bineînțeles cu revistele literare. Continuu să "vorbesc", săptămânal, la Radio Europa Liberă. Ca să faci, cu adevărat literatură, ca să nu mai fii un "scriitor de week-end", ar trebui să evadezi din malaxorul
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
literatură: e o luptă cu limitele pe care mi le-am impus, râvnind la rigoarea criticului literar și la sobrietatea jurnalistului politic. - Spuneați într-un comentariu din 2001 că, reeditând - simbolic - perioada Junimii (întrucât succedau unui pașoptism reiterat), tinerii intelectuali basarabeni sunt chemați să răspundă la două tipuri de provocări: crearea unei literaturi sincrone cu cea românească și integrată ",experienței universale a literelor", și promovarea unei politici diferite de cea a predecesorilor, axată pe europenism și modernitate. Au trecut șapte ani
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
a predecesorilor, axată pe europenism și modernitate. Au trecut șapte ani de atunci. Și-au îndeplinit, între timp, congenerii dvs. performanțele cu care i-ați creditat? - Și da, și nu. Există o seamă de scriitori care au schimbat fața literaturii basarabene, apărând la edituri românești de top, cum este Polirom și Cartea Românească, uneori mai și producând câte un mic "scandal cultural". Optzeciștii și "douămiiștii" basarabeni - două cohorte, împărtășind stiluri și viziuni diferite, și care nu conviețuiesc neapărat armonios nici la
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
creditat? - Și da, și nu. Există o seamă de scriitori care au schimbat fața literaturii basarabene, apărând la edituri românești de top, cum este Polirom și Cartea Românească, uneori mai și producând câte un mic "scandal cultural". Optzeciștii și "douămiiștii" basarabeni - două cohorte, împărtășind stiluri și viziuni diferite, și care nu conviețuiesc neapărat armonios nici la nivel interpersonal, cum se întâmplă și aici, în țară - posedă un semn distinctiv comun: aderența la modernitatea și postmodernitatea literaturii române. Automat și la proiectul
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
intelectualii creativi sunt chemați să-și suflece mânecile, pentru că la noi doar ei au capacitatea să dea expresie unor aspirații colective, să articuleze niște principii, o direcție de urmat." Din categoria ",intelectualilor creativi" - sintagmă cu care denumiți, cred, elita intelectualității basarabene - fac parte și scriitorii. Mai reprezintă scriitorimea din Republica Moldova o forță capabilă să provoace seisme socio-politice similare celor de acum douăzeci de ani (când s-a obținut victoria în lupta pentru limba română) ori divergențele din interiorul obștii i-au
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
pe care tribunii glorioșilor ani '89-'91 nu-l admit în interiorul Uniunii Scriitorilor, pentru că le pune în chestiune "meritele", "coronițele de premianți", "suferințele seculare", în spatele cărora și-au dosit interese extrem de telurice. - Vă rog să comparați conflictul dintre generațiile literare basarabene, declanșat în anii '90, cu cel iscat - în aceeași perioadă - în breasla scriitorilor din România. - Există o dialectică a literaturii, o înnoire a formelor artistice, care naște inevitabil coliziuni între generații. Ele sunt firești și benefice pentru sănătatea unei culturi
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
biografiilor. Am avut, cred eu, destul temei să reproșăm unor scriitori și oameni de cultură mai vârstnici atitudini nedemne și eronate în acești ani, post-sovietici. Da, au plătit un tribut înainte de 1989. Demnitatea a fost o avis rara printre intelectualii basarabeni, dar și represiunea - să nu uităm! - a fost teribilă. Noi, acolo, aveam și jugul colonial, nu numai pe cel ideologic. Spiritul creator a fost pus într-un fel de "cizmă spaniolă", pentru a fi frânt. "Refugiul în estetic", din anii
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
tocmai cei cu musca pe căciulă). Dosarul acestei bătălii generaționiste (cum impropriu a fost numită ea până la un punct) a fost prea des invocat pentru a mai insista acum. - Într-un interviu din 1991, domnul Mihai Cimpoi spunea că scriitorii basarabeni ar trebui să își asume rolul de vindecători ai populației moldovenești de românofobie. Au făcut acest lucru? Au găsit leacul bolii sau afecțiunea s-a dovedit a fi una incurabilă? - Nu despre românofobie ca stare de "ignoranță ingenuă" este vorba
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
de tip balcanic. Aștept momentul în care declarațiile și bunele intenții se vor transforma în acțiuni concrete, cu termene de execuție și cu responsabilități instituționale și individuale clar definite. - Cum a evoluat imaginea despre români și despre România în comunitatea basarabeană, din 1991 până azi? - A fost un drum de la iluzie și "icoană" sufletească, cultivate în perioada URSS, când nu existau nici un fel de contacte, ci doar proiecții imaginare, la realitatea unei țări pline de contraste. România nu este ceea ce credeți
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
despre prezent. Nici măcar mitingurile opoziției de la Chișinău nu mai încap în desfășurătoarele agențiilor de presă de la București - cum s-a întâmplat, recent, cu demonstrația a circa 10.000 de oameni, organizată pe 21 decembrie de Partidul Liberal-Democrat, în centrul capitalei basarabene, împotriva intenției comuniștilor de a închide postul PRO TV Chișinău. ,Basarabenii sunt români, dar nu sunt români Ťde-ai noștriť, s-au înstrăinat, nu am trăit cu ei în aceeași țară în ultimii șaizeci de ani, deci, ne putem dispensa de ei
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
Olga și Ippolit în contrast cu iubirea mai degrabă comică dintre povestitor și Dna. B.). Dar infuzia de autobiografie devine masivă și ratează nuvela ca relatare "obiectivă". Negruzzi nu face nici un secret din faptul că povestirea are la bază propria sa experiență basarabeană și că relatează întîmplări trăite de el însuși la 1835: guvernatorul rus al provinciei este numit "domnul conte Voronțov", iar cel civil - "generalul Fedorov", ca și cum, dacă nu i-ar fi evocat cu toată deferența, scriitorul s-ar fi făcut vinovat
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
din mâinile lui umede, se gândea ea, până la urmă a dus-o la hotel, a petrecut-o până undeva aproape de cameră, acolo s-au întâlnit cu președintele Uniunii, acesta a intrat în camera ei ca la el acasă, poetul nostru basarabean s-a uitat la președinte cu o urmă de admirație și cu una de scârbă și i-a spus: "eu am lucrat la preludiu și matale desăvârșești opera", președintele i-a rânjit și a spus tărăgănat, ardelenește: "nu-i niciun
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
terenul pentru viitorul meloman al postului de radio „Europa Liberă”. Timp de opt ani, din 10 iunie 1967 și până în 3 martie 1975, am fost fascinat de muzica progresivă pop rock promovată de cel mai renumit DJ din lume, românul basarabean Cornel Chiriac, ajuns mentorul meu muzical. Emisiunile lui Cornel, dimineața de la ora nouă și un sfert, și dupăamiaza de la cinci și un sfert, erau unele din puținele orizonturi deschise într-o țară claustrată în propria nefericire. Spre regretul tuturor iubitorilor
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Cosmin Ciotloș Ar fi nedrept pentru ambele părți să afirmăm că, în ceea ce privește necesara recuperare literară a regimului comunist, scriitorii basarabeni s-au mișcat ceva mai bine decât cei din dreapta Prutului. Buna orientare tematică s-a produs mai degrabă simultan - sau oricum concordant, prin pași succesivi - în România și în Moldova, cu egale întârzieri și cu asemănătoare perioade de rătăcire. Succesul
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
curățenie, pe care eu o aveam cu struguri, Busuioacă de Bohotin, alte atenții pentru o îngrijire mai specială a încăperii. O rugasem să nu aibă acces altcineva în locuința mea bucureșteană de atunci. Era o femeie în vârstă, de origine basarabeană, căreia eu i-am câștigat încrederea, astfel că la un moment dat îmi spune ,,domnule student vă rog să nu mă spuneți dar aici în locuința dvs. vine tov. cpt. Troska și se uită în cursurile dvs”. I-am mulțumit
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]