1,298 matches
-
nici pe mintea, nici pe organele {EminescuOpXII 313} lor. Nimiciți moralicește prin adevărul că sunt străini; neputând inspira nici-o autoritate prin faptul că o capră, chiar decorată cu cordoane, e pur și simplu ridicolă, au ajuns de râsul și de batjocura neamului românesc care, după cum zice și Miron Costin, e un neam râzător de feliul lui. Nu le mai rămâne decât arma cea mai de jos a spiritului: minciuna și mistificația. Neputincioase arme contra adevărului pururea deși târziu învingător, dar singurele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un anume partid în ochii căruia fărădelegile, viciile, ignoranța și lipsa de omenie să fie titluri de recomandație? Credem că nu. Răul pe care l-a făcut "Pseudo - românul " în douăzeci și cinci de ani, apucând între pietrele clevetirii și invidiei, a batjocurii și vicleniei, tot ce țara aceasta avea respectabil, onest și de caracter, tot ce ea avea vechi și tradițional, întemeiat pe dreptate și bună credință, e un rău ireparabil, și strein a trebuit să fie omul, arhistrăin, care se bucură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cade la așa spaimă încît depeșează bancherului să vânză miercuri efectele a tout prix. Astfel miercuri sosesc o mulțime de ordine de vânzare a tout prix, se produce panica adevărată la bursă. Unul oferă sub celălalt până la un preț de batjocură. Astfel merg lucrurile până la jumătatea timpului bursei, când sindicatul {EminescuOpXII 486} face cursurile oficiale. Când acestea sunt stabilite apare haute finance și cumpără toate efectele ce le poate căpăta pe prețuri de nimic. Haute finance câștigă totdeuna. Chiar la bursă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de fond. Scrisori din Luteția (Paris), războiul din Persia, espoziția din Australia, iată obiecte vrednice de tipărit pe-o hârtie obligată să iasă în fiece zi din cauze de portofoliu. Lăsați în pace țara și nu adăogați pe lângă pagubă și batjocură. [ 6 noiembrie 1880] ["CA ȘI LEONIDA LA TRECĂTOAREA TERMOPILELOR... "] Ca și Leonida la trecătoarea Termopilelor, "Romînul" declară că guvernul se va opune pretențiilor Austriei în cestiunea dunăreană, precum micul Dulcingno, deși în bătaia tunurilor flotei combinate, se opune executării hotărârilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Acest domn Orășanu, un măscărici comun, publică mai multe lucruri direct în contra principelui Carol și a principesei Elisabeta. Astfel de ex. apăru în foaia sa umoristică "Ghimpele", în numărul de la 9 noiemvrie 1875, o ilustrație care întrecea orice margine de batjocură necalificabilă contra familiei domnești, lucru ce nu-l putem povesti. În aceeași foaie d. Orășanu publică o poezie asupra unui câne hârâitor, românește, c-o expresie trivială, "șarlă", aluzie evidentă la numele francez al principelui, Charles; în acea poezie i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vândut străinilor chiar. Față c-o asemenea priveliște, în care virtutea se consideră de unii ca o nerozie, se taxează de alții ca o crimă, în care inteligența și știința, privite ca lucruri de prisos, sânt espuse invidiei nulităților și batjocurii caracterelor ușoare, în care cuminție se numește arta de-a parveni sau de-a trăi fără compensație din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal de cumpănă în care înclină a crede că în asemenea vreme și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
obicinuia să răzbune injuria. Tradiția albaneză zice că un locuitor din Scutari căpătă odată în Priștina o pereche de palme. Cum auzi Cara Mahmud despre aceasta, îl trase pe cel pălmuit la răspundere, cum de-a suferit în liniște asemenea batjocură; apoi năvăli cu oștire asupra Priștinei și o făcu asemenea pământului. Iată cum stăpâneau acum o sută de ani Domnii feudali în împărăția padișahului. Pentru a înțelege mai bine întreprinderile ulterioare ale lui Cara Mahmud cată să premitem câteva observații
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întors din robie după 18 ani și, deși mama l-a primit ca pe fiul ei, mulți s-au îndoit de asta, atât era de schimbat ca limbă și comportament. În Kronika polska se spune că moldovenii „au făcut mari batjocuri, spânzurându-i de plete pe copaci, căci pe atunci ai noștrii purtau plete lungi, iar de atunci au început a le reteza și tunde”. Atât de puternic a fost șocul psihologic provocat de lupta din Codrii Cosminului încât, în 1563
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din fostul ocol domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc se plângeau la Viena că "funcționarii camerali se poartă ca niște zbiri, sfidează orice principii de drept și dreptate" și că ei ar prefera "revenirea la jugul otoman" decât să îndure în continuare "batjocura dreptului și a umanității din sărmana Bucovină, care nu-și găsește pereche de-atâta nedreptate, în vastele provincii ale Austriei, ba chiar în toată lumea civilizată" împăratul Franz Iosif se vede silit el însuși să aplaneze acest uriaș conflict extins și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
după ’90? Nu! Deloc! Cu cine? Cu oamenii ăștia? Eu am sperat În ei, că va fi Învățat ceva În anii de comunism, dar ăștia-s mai răi ca comuniștii, să știți. Ăsta-i Guvern? Ăsta-i Senat? Parlament? Guvern? Batjocură pe capul nostru... Aveți regrete? Ceea ce regret e numa’ pentru copii. Pentru mine, nu... Eu m-am descurcat În servici foarte bine, am fost apreciat, am avut rezultate bune, nu pot spune că, din punctul ăsta de vedere, am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
legende se crede că Frederic nu a murit și că așteaptă să se Întoarcă după ce se vor fi rotit cincizeci de sori de la dispariția sa. Gândește-te, messer Durante: Întoarcerea Anticristului În anul Jubileului. Nu-i așa că ar fi o batjocură cumplită pentru Bonifaciu? - Am putea crede că papa a proclamat acest Centesimus tocmai pentru a exorciza această posibilitate, murmură Dante. În scurt timp, Bernardo Își luă rămas-bun, Îndepărtându-se cu pași istoviți. Pentru o clipă, poetul se gândi să Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de a elibera prin forță. În sfârșit, cele cinci fecioare nesăbuite, cu lampa stinsă, simbolizează respingerea credinței, Împreună cu cei trei bărbați ai cărții. Cea din urmă alegorie, cea mai cumplită. Marcello Încuviință grav. - Așadar, știi cine sunt cei trei, o batjocură vădită la adresa figurii magilor? - Cred că da. Cei trei maeștri ai cărții: Moise, Cristos și Mahomed. - Înconjurați de prostituate! Numiți cei Trei Impostori, În filosofia lui eretică. Frederic a intrat În Ierusalim cu perfidie, batjocorind cu simbolurile lui popoarele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
apropie ochiul de gemulețul din partea opusă celei cu lampa. În jur strălucea haloul de lumină, Însă În deschizătură domnea Întunericul cel mai deplin. Bonatti se apropiase și el de punctul de observație, Îndepărtându-se mai apoi cu o expresie de batjocură. - Privește bezna care Îți pedepsește ignoranța, messer Alighieri! strigă el disprețuitor. Cunosc prea bine natura acestei drăcovenii, Încă de când Michael Scotus ne-a lămurit cum funcționează. Dacă lumina ar traversa dinții celor două roți opuse, aceasta ar fi dovada mișcării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
imperiul cel vast al științei și lumina cea curată a criticei filozofice. Adepții școalei române de filozofie sunt cu mult mai încrezuți și mult mai nejenați; baronia și nimbul poetic sunt un drept nu la critică, ci până și la batjocură, până și la persiflagiu asupra acelora cari ar avea cutezarea de a fi de-o opiniune contrarie. În locul nihilismului sincer adeseori și onest al unora din autorii noștri, cari poate nici nu pretindeau altceva de la public decât ca să li cedem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fără să combat neci pro neci contra celor combătute de d-l critic, n-am vrut decât să spun că și critica și - are limitele sale, că și ea nu e doară proprietatea uzurpată a așa - numitelor genii pierdute, cu batjocurile lor cele mici, cu sarcasmele lor meschine, a acelor desperados cari cred cumcă lumea și știința e a lor tocmai pentru că nu e a lor; ci și critica e a oamenilor cari au pătruns, au înțeles obiectul așa cum el trebuie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
locuia încă în micul său palat de la Kiahat-Hodne, ținea un soi de popă de casă, pe care-l trata ca pe un caraghioz, îl îmbraca cu fel de fel de straie pestrițe și-i făcea barba de râs și de batjocură, făcând cu dânsul o mulțime de comedii și de năzbutii. Tot astfel, vorbea în termeni foarte nerespectuoși de șeik - ul Islam, și când acesta a ajuns să cadă, el se bucura că "acest porc bătrân " - espresia cea mai {EminescuOpIX 196
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fericită predispoziție naturală de-a păstra totdeauna măsura cuviincioasă în vorbă și gest, fie efectul studiului, pentru critic e egal. Dar pentru un om care cunoaște bine stările de cultură din țara noastră, care știe ce ieftină e lauda și batjocura jurnalelor și ce schimbător gustul publicului se naște întrebarea gravă dacă un artist, fie el oricât de pătruns de sfințenia aspirațiunei sale, va ști să se împotrivească tuturor ademenirilor pe care actorii setoși de aplauze le fac spectatorilor lor. După
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bune pe-acolo, spunea Bunica. Asta e șansa ta să capeți cultură și rafinament. Voia de fapt să se laude că mă formase deja și că n-aveam a ne teme de influențe comune. Dar era indicată un pic de batjocură, în caz de vreun pericol. Tot mai plânge Anna? Da. Toată ziulica. Și el ce face? - se uită la ea și clipește din ochii ăia ai lui. Iar fetița se bâlbâie. Trebuie să fie o veselie! Și Cinci Proprietăți - acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
găsi o liceană care să meargă cu ea o dată pe săptămână? O plătesc. Vreau să arate bine. Urmează să mă căsătoresc curând. O să încercăm să vă facem pe plac, domnule, I-a răspuns ea iar lui nu i-a scăpat batjocura tonului ei. Femeia arăta dârză și neintimidată și el a privit-o lung, a mormăit ceva și și-a luat pălăria. La revedere, Mamă. La revedere, băieți. Și luați de-aici rahaturile astea, a spus Simon, și a împrăștiat acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
deci Arthur nu mai avea cum să mai intre în vreun alt bucluc. Nu genul ăla de prietenă. Nu te culci tu cu ea? m-a întrebat conspirativ. Nu. L-am dezamăgit; am simțit acea măsură subțire de condescență sau batjocură, doar o scânteie minusculă la suprafața privirii sale, dar am văzut-o. Nu uita că până de Revelion am fost ca și logodit, i-am spus. Bine, atunci ce fel de fată e Mimi asta? Mi-a adus-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mai bine. Întreab-o pe ea dacă să mai vin pe la voi! se înfurie brusc Mihai, amintindu-și zîmbetul superior al Mariei Săteanu de aseară, din barul-pivniță, ori pivnița-bar, a cărei amintire, de la jocul de lumini, gesturile largi ale lui Săteanu, batjocura Mariei, pînă la imaginea interiorului sofisticat și-a gîndului că toată instalația e făcută de sudorul uzinei, pe de pomană, mărește furia lui Mihai, învecinînd-o cu ura, poate chiar și pentru vînătăile cu care a ieșit de două-trei ori în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-mi mai vorbești așa de înțepat! Asta s-o faci cînd ajungi din nou în sat la tine, clar? De ce să fiu dat afară, doamnă?! strigă bărbatul, înfuriindu-se. Pentru că am mers să mă plîng directorului că ne luați în batjocură?! Ce dacă nu știm? Dacă știam, nu mai veneam seara la școală, după o zi de muncă. Te rog să ieși! Încă n-am ajuns să-mi facă teorii un... Ochii tînărului, ascunși sub marginea căciulii, se aruncă violent în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
s-a schimbat... Proștii au rămas aceiași, fii sigur! i-a întors-o femeia, fierbînd. Numai că cei ajunși la putere se bat cu pumnul în piept că vor să-i deștepte, dar abia așteaptă momentul să-i ia în batjocură și să-i pună să muncească pentru ei. Asta vreau să i-o spun și domnului profesor, de-aceea am să stau să-l aștept. Da, dar afară, la poartă arată femeia cu mîna spre ieșire. Bărbatul ar vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
textul, pe care, acum, pe scenă, îl găsesc mult îmbogățit. Finalul nu-mi place însă. În text, eroul piesei strunea chitara și murmura acele versuri : "Un elefant se legăna...", care erau de fapt o mare și amară ironie, vecină cu batjocura, la adresa soartei, a soartei, nu a destinului, deși aș înclina să-mi reamintesc și aici, la finele spectacolului vorbind, cugetarea lui Camus: Nu există destin care să nu poată fi depășit prin dispreț". Eu aș zice, în alt registru vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Triandaf (locotenent)" . Sursele românești au trecut cu vederea acest amănunt. Evrei cu mintea Întreagă - și aceștia rămăseseră puțini - au declarat că la Mircești XE "Mircești" au fost batjocoriți atât morții, cât și cei vii. „Nici morții n’au scăpat de batjocură”, a scris un evreu despre modul În care au fost debarcate cadavrele la Mircești XE "Mircești" și la Săbăoani XE "Săbăoani" : „Morții au fost zvârliți mai rău ca câinii Într’un camion și jefuiți de tot ce aveau asupra lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]