120,679 matches
-
unor momente diferite ale zilei - seară, dimineață, apus de soare, noapte. Susținerea afirmației că piesa denumită nouba reprezintă o suită necesită îndeplinirea unei serii de condiții. În primul rând, între părțile componente ale unei suite trebuie să existe o unitate bazată pe mai multe puncte comune. Nu orice ansamblu de piese disparate poate forma o suită. În cadrul noubei, această unitate se regăsește la nivel de apartenență modală, calitate comună a tuturor mișcărilor ce o compun. Această apartenență modală comună conferă grupajului
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
faptul că unele părți ale noubei pot fi omise, dar în nici un caz ele nu pot suferi permutări, aceasta datorită tempo ului care trebuie să fie într-o permanentă accelerație. Se poate vorbi despre o ierarhie a mișcărilor în cadrul suitei, bazată pe o scară relativă a vitezei de execuției. Practic, cu cât o mișcare se află clasată mai spre finalul noubei, cu atât tempo-ul ei va fi mai accelerat. Suitele nouba s-au constituit prin asocierea și strângerea la un
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
variante existente ale acestor suite. Să examinăm mai îndeaproape din punct de vedere modal acest inventar de suite nouba transcrise și repertoriate în cele trei țări din Maghreb. Din cele 11 nouba ale repertoriului existent în Maroc, nici una nu este bazată pe moduri ce conțin micro intervale. Toate modurile suitelor nouba din Maroc sunt diatonice. Acest fapt este confirmat cu ocazia unui congres de muzică ce a avut loc în localitatea Fes, în anul 1969. Au fost fixate cu această ocazie
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
în localitatea Fes, în anul 1969. Au fost fixate cu această ocazie scările modurilor constitutive ale corpus-ului marocan de suite nouba, în care nu există nici un micro-interval. Situația nu este identică în Algeria, unde există suite nouba ce se bazează pe moduri ce conțin micro-intervale. Totuși, majoritatea modurilor existente în muzica araboandaluză algeriană sunt diatonice, micro intervalele nefiind constitutive. Aceasta era situația la confluența sec. XIX și XX, conform cercetătorilor Delphin, Guin, Salvador-Daniel sau Rouanet <footnote citați de Christian Poché
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Astfel, micro-intervalele au pătruns în muzica andaluză tunisiană de foarte multă vreme, primele transcripții realizate la începutul sec. XX atestând existența incontestabilă a acestor elemente provenite din muzica Orientului Apropiat. Totuși, la acea dată, în Tunisia existau încă suite nouba bazate pe scări modale diatonice. Ca și în cazul Algeriei, în decursul sec. XX, muzica importată din Orient prin intermediul canalelor mediatice a influențat repertoriul arabo-andaluz tunisian într-o măsură covârșitoare. Practic, astăzi este foarte greu de afirmat că în cadrul muzicii andaluze
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
clasice europene apare pentru prima oară în Franța anului 1557 <footnote cf. Ivanka Stoïanova, citată de Christian Poché, p. 76. footnote>), la multe secole după apariția primei suite arabo andaluze de tip nouba. Relația poezie-muzică Structura noubei arabo andaluze este bazată pe o serie de poeme cântate. Din punct de vedere literar, aceste poeme pot avea mai multe forme. Ele sunt în general scurte, fiind formate din două până la șapte versuri. Cele mai multe poeme au cinci versuri. Autorul acestor poeme nu este
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ale lumii arabe - Bagdad, Cairo, Damasc. Nu există documente ulterioare care să facă referire la evoluția sau la tipul instrumentelor prezente în cadrul muzical arabo-andaluz. În ziua de astăzi, pe teritoriul Africii de Nord, structura formației muzicale de tip nouba este bazată pe trei tipuri de instrumente : luth, vielă cu arcuș - în arabă rebab și percuție membranofonă - tobă întinsă pe un cadru de lemn, denumită tar. De menționat că această formație de instrumente era utilizată și în sec. XIX, fiind reprezentată de către
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
în prezența rebabului și a tar ului - grupul de bază al noubei, ce s-a păstrat până în sec. XX. Un alt aspect esențial legat de importanța luth-ului în muzica orientală este faptul că toată teoria muzicală tonomodală arabă se bazează pe digitația specifică acestui instrument. Din punct de vedere organologic, luth-ul oriental este un instrument cu coarde ciupite, având un gât scurt, o limbă fără taste - spre deosebire de luth-ul european - și o cutie de rezonanță în formă de jumătate
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
În Maroc, transformarea responsorialului în antifonie - preluarea de către un cor a rolului deținut de solist - este extrem de evidentă. Există chiar și variante în care în loc de două grupuri, găsim doi soliști ce își răspund, preluând unul de la altul frazele melodice. Muzica bazată pe pricipiul antifoniei se regăsește și în repertoriile populațiilor beduine din Peninsula Arabică. Un aspect foarte important în relevarea tehnicii antifonice este amplasamentul muzicienilor în timpul cântării. Mai ales în trecut, grupurile de interpreți erau dispuse față în față, în acest
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
noubei actuale, părțile instrumentale au ajuns să aibă practic o pondere egală cu cea a părților vocale. Firesc, practica improvizației s-a dezvoltat odată cu extinderea importanței muzicii instrumentale. Ca și improvizația din epoca barocă, improvizația practicată în cadrul muzicii arabo-andaluze este bazată într-o mare măsură pe ornamentație. Această ornamentație se aplică atât muzicii instrumentale, cât și muzicii vocale. Liniei melodice de bază i se grefează o mulțime de ornamente, cum ar fi : apogiaturi, mordente, gruppetti, glissandi, note de pasaj ce leagă
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ruperi de ritm ce dinamizează derularea discursului muzical. Pot apărea influențe din alte culturi muzicale - jazz, muzică indiană, muzică clasică de tip occidental. Improvizația liberă este o formă relativ nouă în cadrul muzicii arabo-andaluze, ce se realizează fără vreo schemă prestabilită, bazată pe o dezvoltare melodică instantanee. Creație specifică lumii muzicale contemporane, improvizația liberă este adoptată de către un număr relativ redus de muzicieni, percepția și atitudinea publicului față de acest tip de manifestare creativă eliberată de legăturile cu tipologia tradițională fiind mai degrabă
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
lumii muzicale contemporane, improvizația liberă este adoptată de către un număr relativ redus de muzicieni, percepția și atitudinea publicului față de acest tip de manifestare creativă eliberată de legăturile cu tipologia tradițională fiind mai degrabă rezervată. Fiecare improvizație de tip superior se bazează și se compune pe fundamentul materialului muzical existent în tipurile de improvizație anterioare, toate acestea avându-și filiația în celula generatoare a materialului melodico-ritmic modal. Obiectivul acestui studiu este acela de a prezenta un gen muzical puțin cunoscut în cultura
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
fără sprijinul unui sistem orînduitor. În muzică - deoarece, grație creației revelatoare a Maestrului Gh. Popescu-Județ, tot ce se poate spune relativ la metrica muzicală și poetică este aplicabil și la joc - întîlnim, în muzica de dans în special, în locul „picioarelor” măsurile, bazate pe principiul valorilor de note și al accentului tonic. Astfel, avem măsura de două pătrimi, de pildă, corespunzătoare unui spondeu. Prin subdivizarea celei de a doua pătrimi în două optimi, căpătăm un dactil. Operînd subdivizarea asupra primei pătrimi, obținem anapestul
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Serghie Bulgakov, The Orthodox Church, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New York, 1935, p. 149. footnote>. Ar trebui să notăm că nu se face referire la conceptul apusean de locuire, ci mai curând la ceea ce autorul numește „purtător de duh”<footnote Bazat pe textul biblic de la Gal. 2, 20: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”. footnote>. Atunci când Sfântul Grigorie al Nyssei face referire la îndumnezeire, θέωσις nu este abordarea sa favorită. El preferă în general să vorbească de „participarea
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
o cheie la înțelegerea modului în care misticii creștini utilizau limbajul simțurilor spirituale pentru a comunica transformarea interioară. Pasiunea nepasională a Sfântului Grigorie este ceea ce putem numi o capodoperă a metaforelor pentru dezvăluirea înțelegerii sale asupra simțurilor spirituale, care se bazează pe o „percepție a lui Dumnezeu” (αἴθησις Θεοῦ) ca stare paradoxală în care orice bucurie de Dumnezeu este în același timp aprinderea unei dorințe Și mai intense Și neîmplinite, Și în care fiecare cunoaștere de Dumnezeu este Și o surprindere
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
unei problematici ce a neliniștit o epocă Întreagă. „Conform părintelui biologiei sexuale, e irațional să vorbim doar despre două sexe. [...] Între sută la sută masculin și sută la sută feminin - „două concepte abstracte deplasate”există o Întreagă gamă de posibilități. Bazându-și teoriile despre oameni pe procentaje hormonale, Froehlich pledează pentru așanumitul sex gri. Pentru a clarifica această noțiune, el apelează la o comparație care e deja renumită. Dacă un disc este vopsit În toate culorile curcubeului și apoi Învârtit, o
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
vorbește de fapt: nu vrea să recunoască, Însă divorțul dubios pe care Îl Încheie cu Ema Îl face să tresară recurent. Schimbă subiectul, scoate un roman dintr-un colaj de gânduri mai mult sau mai puțin intime, sperând sau poate bazându-se pe tehnica folosită, explicată primitiv de mine astfel: dacă, uneori, citind, pierzi ideea sau nu Înțelegi ruperile de imagini și aparenta inconsecvență a lor, las-o așa. Nu căuta logică acolo unde este spontaneitate. Ai bucăți de jurnale, frânturi
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
cel Mare, Grigorie de Nazianz și Grigorie de Nyssa) menționează rolul Euharistiei În Îndumnezeire, dar numai Sfântul Grigorie de Nyssa Îl elaborează. În perspectiva sa realistă asupra Sfintei Euharistii, Îl anticipează pe Sfântul Chiril al Alexandriei, deși Sfântul Grigorie ÎȘi bazează conceptul pe alte nuanțe În hristologie. Divinitatea Îndumnezeiește carnea (trupul) la Întrupare prin unirea cu aceasta (acesta); această carne sau acest trup, la rândul său, Îndumnezeiește credincioșii prin unirea cu ei când este primită (primit) prin Sfânta Euharistie<footnote Norman
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cei care asistaseră la un recital declarând ulterior că muzica lui Liszt ridica auditoriul pe culmile unui extaz mistic. În ceea ce privește creația sa, aceasta este una prolifică, Liszt fiind cunoscut ca un adept al programatismului, mai exact un compozitor care Își bazează ideile componistice pe lucruri din afara sferei musicale, cum ar fi poezia sau pictura. Un mare cunoscător al literaturii și al artelor În general, Liszt creează În unele dintre lucrările sale o Întrepătrundere Între muzică și beletristică, sporind sugestivitatea operelor, deși
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
masculine cântă versurile lui Goethe din Faust: Vocea tenorului solist se remarcă apoi peste murmurul corului și cântă ultimele două versuri, accentuând puterea de salvare a eternului feminin. Interesant este și faptul că, deși ideea de a scrie o lucrare bazată pe drama lui Goethe Îl preocupa de mult timp pe Liszt, acesta nu a luat o hotărâre decât În urma unor discuții despre locul lui Goethe În literatura germană purtate cu scriitoarea George Eliott. Simfonia nu s-a bucurat de o
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
de film, că Îi plăcuse enorm cum construise Corneliu relația Între cei doi, pe care el o găsea chiar „romantică”, că am mai râs cum unul dintre spectatori confundase endoscopia cu coloscopia sau cum altul căuta să cronometreze toate secvențele bazându-se pe vorbăria (aș spune vrăjeala”) personajului principal din prima scenă, si că, tot prin aburii vinului alb de Panciu (care ar fi mers ma bine cu sifon - părerea mea), l-am mai auzit pe prietenul meu spunând că toți
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
acuză nemilos. Ca și Bellini și Verdi, Puccini obține succesul dorit doar la a treia încercare cu Manon Lescaut (1893)<footnote Dorsi, Fabrizio /Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p. 508 footnote>. G. Puccini se bazează mult pe cutezanțele marelui său înaintaș, Giuseppe Verdi. Stilul de conversație - un parlando nou, foarte departe de R. Wagner, dar departe mai ales prin sonoritatea și inflexiunile sonore cu totul diferite ale limbii italiene comparată cu limba germană, pe care
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Grigorie de Nyssa subliniază că prin Sfintele Taine ale Bisericii dobândim nu numai puterea lui Hristos, care ne fortifică pe noi împotriva păcatelor și ne ajută la cultivarea virtuților, ci și o cunoștință mai înaltă a lui Dumnezeu prin credință, bazată fiind pe experiența vieții lui Hristos primită în Sfintele Taine, acestea având un rol însemnat pentru permanentul urcuș al omului în cunoașterea lui Dumnezeu. Botezul - nașterea cea de-a doua din apă și din Duh Începutul participării omului la viața
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
literații arabi au introdus noțiunea de rimă în cadrul poeziei, tradiția poetică europeană antică fiind lipsită de acest element. O idee fundamentală se desprinde în urma analizei întregului fenomen socio-cultural al prezenței arabe pe teritoriul spaniol : o societate multietnică și multiculturală bazată pe toleranță și pe respect reciproc este capabilă în orice epocă să construiască o civilizație extraordinară, cu realizări deosebite în toate domeniile, ale cărei valori sunt transmise și valorizate de către multe alte societăți, de-a lungul mai multor secole. Revenind
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
într-o permanentă mișcare și interacțiune, adaptându-se și adaptându-și repertoriul în funcție de necesitățile momentului sau ale evenimentului la care luau parte. În sec. VIII, după cucerirea Peninsulei Iberice de către musulmani, coexistau mai multe stiluri de practică muzicală : cântecul creștin, bazat în general pe modurile gregoriene, cântecul caravanierului - sau huda, adus din Orient odată cu venirea armatelor arabe și muzica de tip maur, în care discursul muzical se îmbina cu dansul, cu mișcările ritmate ale corpului. Venirea primilor sclavi muzicieni din Orient
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]