1,402 matches
-
aparținând creștinilor. Bazilicile descoperite sunt: 1) bazilica «simplă» sau «forensis» (A), numită astfel de Vasile Pârvan (1882-1927); descoperită înainte de anul 1900, la circa 50 m spre vest de poarta estică și în imediata apropiere, spre nord, de Via principalis tropeensă. Bazilica, probabil episcopală, de formă rectangulară, bine proporționată (30 m x 17,6 m), construită din pietre legate cu mortar, era trinavată, cu un nartex tripartit, un diaconicon, un phile, o absidă semicirculară către est și un atrium la vest, a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
absidă semicirculară către est și un atrium la vest, a fost descoperită între 1971-1973 împreună cu o criptă mare (2,70 m x 2,30 m; h. 2,50 m, în formă circulară) - necunoscută altădată - conținând scheletele a cinci martiri. Contemporană bazilicii, cripta a fost identificată sub pavimentul prezbiteriului și avea stabilită legătura cu navata centrală a edificiului printr-un culoar cu trepte. Scara de acces spre criptă este încadrată între ziduri tencuite ce închid un culoar lat de 1,15 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ilizibilă. N-a putut ajuta la o mai bună identificare a textului nici măcar prezența fotografiilor cu raze infraroșii, deși s-a confirmat ceea ce s-a putut inițial citi relativ cu ochiul liber, că ne aflăm în fața unui citat biblic. Acestei bazilici îi erau atașate și unele clădiri anexe pe toată latura sudică (cu 5 încăperi) și nordică, unde se presupunea existența unui baptisteriu, încă neidentificat. Tot aici s-au ivit și bazele unor coloane care susțineau pridvorul de la intrare. Datarea edificiului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sudică (cu 5 încăperi) și nordică, unde se presupunea existența unui baptisteriu, încă neidentificat. Tot aici s-au ivit și bazele unor coloane care susțineau pridvorul de la intrare. Datarea edificiului în secolul V se bazează și pe construcția nartexului; 2) bazilica «de marmură» (B) a fost construită din piatră, cărămidă și marmură. Orientată E-V (25,50 m), bazilica prezintă următoarele elemente: spre vest, un atrium triporticat (8 m x 7 m în interior) cu un phiale și un nartex de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ivit și bazele unor coloane care susțineau pridvorul de la intrare. Datarea edificiului în secolul V se bazează și pe construcția nartexului; 2) bazilica «de marmură» (B) a fost construită din piatră, cărămidă și marmură. Orientată E-V (25,50 m), bazilica prezintă următoarele elemente: spre vest, un atrium triporticat (8 m x 7 m în interior) cu un phiale și un nartex de stil elenistic cu trei intrări: una dinspre nord și două dinspre sud, una fiind precedată de un frumos
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și trei scări de piatră ce uneau nartexul de navata centrală care se separă de cele laterale prin șiruri de coloane. Conform tipului elenistic, îi distingem de la V la E nartexul, imediat după atrium. Nu s-a găsit nici o criptă. Bazilica episcopală a cetății, construită la începutul secolului V, după cum a dedus V. Pârvan prin analiza materialele arheologice, a fost reconstruit de cel puțin patru ori până în secolul VI și apoi distrus de avari și slavi (secolul VII); 3) bazilica cisternă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
criptă. Bazilica episcopală a cetății, construită la începutul secolului V, după cum a dedus V. Pârvan prin analiza materialele arheologice, a fost reconstruit de cel puțin patru ori până în secolul VI și apoi distrus de avari și slavi (secolul VII); 3) bazilica cisternă (C) (19,7 m x 6,80 m), descoperită spre sud de Via principalis, la circa 30 m de marea poartă vestică a orașului, a fost construită deasupra unui bazin roman, din secolele II-III. Cercetările arheologice întreprinse aici de către
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu realitățile date de complexitatea problemelor. Săpăturile din anul 1976 au arătat că bazinul inițial, cu ziduri groase făcute din piatră și cărămizi legate cu mortar, pardosit tot cu cărămizi, a fost demantelat și destinat cultului creștin ridicându-se o bazilică în secolul IV, refăcută în următorul (i se adaugă și un nartex cu trei încăperi), atașându-i-se din secolul VI și un atrium mare la vest de nartex și o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolul VI și un atrium mare la vest de nartex și o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), care datorită prezenței unei intrări pe scara îngustă ce accede într-însa, ne indică nivelul de călcare în bazilică. Cripta construită sub altar, din piatră legată cu mortar, are o mică absidă spre est și un vestibul în trepte spre vest, pavimentat cu plăci de piatră, datorită fundației sale simetrice față de axul longitudinal al edificiului a fost considerată de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a fost considerată de V. Pârvan de factură barbară în virtutea asocierii cu monumentele arheologice descoperite în zonă, ce reflectau marasmul etnic al cetății din prima jumătate a secolului III. Spre deosebire de acesta, istoricul A. Rădulescu (1932-2000) spunea că aspectul deosebit al bazilicii este dat nu numai de împrejurarea că are fundațiile pe un rezervor de apă (după o altă părere, poate un Mithraeum), ci și de fragmentele de coloane, colonete, capitele de ciborium etc., provenind de la un edificiu impunător, care nu putea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de apă (după o altă părere, poate un Mithraeum), ci și de fragmentele de coloane, colonete, capitele de ciborium etc., provenind de la un edificiu impunător, care nu putea fi decât opera unor constructori romani din secolul V p.Chr.; 2) bazilica cu transept (D) sau în formă de „T“, ocupă unghiul de SE al celor două străzi amintite. Este unică de acest fel în Sciția Minor și se află situată în fața bazilicii simple și spre sud de Via principalis. Construită în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor constructori romani din secolul V p.Chr.; 2) bazilica cu transept (D) sau în formă de „T“, ocupă unghiul de SE al celor două străzi amintite. Este unică de acest fel în Sciția Minor și se află situată în fața bazilicii simple și spre sud de Via principalis. Construită în forma literei «T». bazilica (33,80 m x 10,70 m), numită inițial de Gr. Tocilescu bazilica bizantină, este trinavată și prezintă o absidă semicirculară de 9,60 m (sub un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sau în formă de „T“, ocupă unghiul de SE al celor două străzi amintite. Este unică de acest fel în Sciția Minor și se află situată în fața bazilicii simple și spre sud de Via principalis. Construită în forma literei «T». bazilica (33,80 m x 10,70 m), numită inițial de Gr. Tocilescu bazilica bizantină, este trinavată și prezintă o absidă semicirculară de 9,60 m (sub un ciborium) încinsă de unele încăperi ce formau cunoscutul pastophorium și o alta mai
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
amintite. Este unică de acest fel în Sciția Minor și se află situată în fața bazilicii simple și spre sud de Via principalis. Construită în forma literei «T». bazilica (33,80 m x 10,70 m), numită inițial de Gr. Tocilescu bazilica bizantină, este trinavată și prezintă o absidă semicirculară de 9,60 m (sub un ciborium) încinsă de unele încăperi ce formau cunoscutul pastophorium și o alta mai mică înscrisă în cea mare. Este continuată spre vest de un nartex cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
absidă semicirculară de 9,60 m (sub un ciborium) încinsă de unele încăperi ce formau cunoscutul pastophorium și o alta mai mică înscrisă în cea mare. Este continuată spre vest de un nartex cu trei încăperi, în corespondență cu navata bazilicii, unit prin două trepte, un atrium prevăzut cu un triportic și o curte interioară (8 m x 6 m; paviment cu cărămizi) cu două baze de coloane indicând prezența unui prophylon. Între absidă și zidul acesteia există un mic pasaj
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un triportic și o curte interioară (8 m x 6 m; paviment cu cărămizi) cu două baze de coloane indicând prezența unui prophylon. Între absidă și zidul acesteia există un mic pasaj (deambulatorium). Spre absidă, situată spre estul interior al bazilicii, se află și altarul sub care se află și cripta care, la rândul ei - după cum ne-o descrie V. Lungu este situată - la subsol și e mărginită la suprafață de o altă absidă care constituie synthronul. Intrarea în criptă realizându
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
se află câte o nișă de cărămidă unde erau depuse sfintele moaște. Cripta este asemenea unei cavități din subsol ce are pe latura de răsărit nișa unui reliquarium, iar pe cea de nord, una mai mare, poate pentru ofrande. Datarea bazilicii este stabilită arheologic pentru secolul VI; 3) bazilica cimiterială (E) așezată pe o colină la nordul cetății, în cimitir, era construită din piatră și cărămidă, având o formă rectangulară (15 m x 11 m) (simplă și destul de largă), spre est
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
erau depuse sfintele moaște. Cripta este asemenea unei cavități din subsol ce are pe latura de răsărit nișa unui reliquarium, iar pe cea de nord, una mai mare, poate pentru ofrande. Datarea bazilicii este stabilită arheologic pentru secolul VI; 3) bazilica cimiterială (E) așezată pe o colină la nordul cetății, în cimitir, era construită din piatră și cărămidă, având o formă rectangulară (15 m x 11 m) (simplă și destul de largă), spre est avea o absidă semi-rotundă, uninavată. Dacă se acceptă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nordul cetății, în cimitir, era construită din piatră și cărămidă, având o formă rectangulară (15 m x 11 m) (simplă și destul de largă), spre est avea o absidă semi-rotundă, uninavată. Dacă se acceptă teza lui V. Pârvan, care atribuia construcția bazilicii epocii lui Constantin cel Mare (306-337) imediat după 324, am avea una din cele mai vechi (bazilici, n.n.) din Sciția Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos la iveală unele elemente constructive legate de bazilică, precum cercetările recente care au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
11 m) (simplă și destul de largă), spre est avea o absidă semi-rotundă, uninavată. Dacă se acceptă teza lui V. Pârvan, care atribuia construcția bazilicii epocii lui Constantin cel Mare (306-337) imediat după 324, am avea una din cele mai vechi (bazilici, n.n.) din Sciția Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos la iveală unele elemente constructive legate de bazilică, precum cercetările recente care au arătat că bazilica suprapune o criptă sau un mormânt martiric. Datarea bazilicii cimiteriale a fost stabilită pentru
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
V. Pârvan, care atribuia construcția bazilicii epocii lui Constantin cel Mare (306-337) imediat după 324, am avea una din cele mai vechi (bazilici, n.n.) din Sciția Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos la iveală unele elemente constructive legate de bazilică, precum cercetările recente care au arătat că bazilica suprapune o criptă sau un mormânt martiric. Datarea bazilicii cimiteriale a fost stabilită pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Constantin cel Mare (306-337) imediat după 324, am avea una din cele mai vechi (bazilici, n.n.) din Sciția Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos la iveală unele elemente constructive legate de bazilică, precum cercetările recente care au arătat că bazilica suprapune o criptă sau un mormânt martiric. Datarea bazilicii cimiteriale a fost stabilită pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
una din cele mai vechi (bazilici, n.n.) din Sciția Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos la iveală unele elemente constructive legate de bazilică, precum cercetările recente care au arătat că bazilica suprapune o criptă sau un mormânt martiric. Datarea bazilicii cimiteriale a fost stabilită pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată (24 m), zidită din pietre legate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos la iveală unele elemente constructive legate de bazilică, precum cercetările recente care au arătat că bazilica suprapune o criptă sau un mormânt martiric. Datarea bazilicii cimiteriale a fost stabilită pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată (24 m), zidită din pietre legate cu pământ, cu o absidă mică spre est și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
suprapune o criptă sau un mormânt martiric. Datarea bazilicii cimiteriale a fost stabilită pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată (24 m), zidită din pietre legate cu pământ, cu o absidă mică spre est și fără criptă. Monumentul datează din secolul IV. 12. Alte necropole din Sciția Minor 12.1. Amza (Telița, jud. Tulcea) În urma cercetărilor efectuate în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]