436 matches
-
bătrânul, cu o undă de zâmbet pe obraz. Nu am încotro și mă avânt în necunoscut: „Io Constantin (Cantemir n.n) voievod...am dat și am întăritu la svânta mănăstire la sventi Ioan... care iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerile Ducăi Vodă...” Apoi pe cine să credem, sfinția ta? Pe Ștefan Radul vodă, care, la 22 octombrie 1683, spune: „Ce-am rugat pre părintele mieu, pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această beserică pre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ispisoc din 2 august 1685 (7193) al lui Constantin Cantemir voievod, unde citesc mai departe: „...Adică domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întărit la sfânta mănăstire la Sventi Ioan...care iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă, cu moșiile de la Prisăci care sântu după mănăsrirea lui Aron Vodă și cu viile de la Dealul Brândzii...însă aceste moșii și vii...le-au fostu dat Duca vodă...la mănăstirea lui Păun care s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
au răsipit...Duca vodă văzându că n-a hi pomană,au luat aceste moșii și le-au dat la...Sveti Ioan Zlataust... Ce Duca n-au apucat a faci dires...pe aceste moșii...” Iată-ne din nou în fața lui „Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă.” Dar pentru că m-ai convins că Duca vodă a zidit Zlataustul, acum am altă nelămurire, sfinția ta. „S-o auzim!” Ce a vrut să spună vodă când l-a pus pe diac să scrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
îi iapă bătrână, pulă-i trebuie, nene, nu smiorcăieli monahicești! Eheeei, copii proști, copii neînțărcați, cum îi scapi din mână, se bagă în căcat până la gât. Of, Doamne! Am și eu un specimen acasă, mi-am tocat nervii cu el, beizadea mamei lui de nesimțit!" După fiecare concluzie, procurorul lua un aer solemn, calm, demn, introspectiv, apoi, de unul sigur, se aproba ferm, fără dubii. 71. Nu era închis pentru prima dată, i s-a mai întâmplat în '89. Pe 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
alți băieți, toți mai În vârstă. Doi născuți de o sclavă, dar cel mai mare, pe nume Barkyaruk, era fiul propriei sale verișoare. Cum să-l Îndepărtezi, sub ce pretext? Ce succesor mai bun decât această de două ori selgiucid, beizadea, putea să acceadă la demnitatea de moștenitor? Asta era părerea lui Nizam. El, care voia să pună puțină ordine În certurile turcești, el, care avusese Întotdeauna preocuparea de a instaura o anumită regulă de succesiune dinastică, insistase, cu cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de puțin! A pornit către ușă; În clipa În care o deschide, se Întoarce spre Djahane. — Întotdeauna Îmi ceri sfatul după ce nelegiuirea a fost săvârșită. Ce vrei să le spun acum prietenilor tăi? Dacă-i sfătuiesc să-i dea drumul beizadelei, cum să le chezășuiesc că mâine acesta nu va dori să le taie capetele? Dacă le dau povața de a-l ține ostatic sau de a-l ucide, ajung părtaș, cu ei. Lasă-mă departe de aceste certuri, Djahane, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și Capitală. Este demn de subliniat faptul că încă de la 17/29 octombrie 1847, când se auzise că holera bântuia în Persia și Imperiul Otoman, Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei, alcătuit din ministrul din Lăuntru, logofătul Iordache Ghica, ministrul Dreptății "beizadea" Nicolae Suțu, "gheneral inspectorul" Miliției "beizadea" Dimitrie Sturdza și Secretarul de Stat hatmanul Nicolae Mavrocordat, reunit sub președinția domnitorului Mihail Sturdza, hotărâse ca, în afara întăririi carantinelor de la Galați, Sculeni, Lipcani și Leova, având fiecare un director, un medic și doi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
faptul că încă de la 17/29 octombrie 1847, când se auzise că holera bântuia în Persia și Imperiul Otoman, Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei, alcătuit din ministrul din Lăuntru, logofătul Iordache Ghica, ministrul Dreptății "beizadea" Nicolae Suțu, "gheneral inspectorul" Miliției "beizadea" Dimitrie Sturdza și Secretarul de Stat hatmanul Nicolae Mavrocordat, reunit sub președinția domnitorului Mihail Sturdza, hotărâse ca, în afara întăririi carantinelor de la Galați, Sculeni, Lipcani și Leova, având fiecare un director, un medic și doi slujitori, să se stabilească la Iași
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
seama la 4/16 iunie 1848 Departamentul Treburilor din Lăuntru cu privire la aga Iancu Canta, supravegheat de autorități. "Potrivit luminatului ofis de sub nr. 71 - raportează cinovnicul Isprăvnicatului -, pășind însumi la satul Horodnicenii, unde găsind pe dumnealui aga Iancu Canta, dimpreună cu beizadea Iorgu Șuțu - ce este venit acum de o lună de zile, dimpreună cu familia dumisale, fugind pentru boala holerii -, cum și pe dumnealui logofătul Canta, părintele dumisale agăi, venit după săvârșirea din viață a soției sale, iarăși cu familia dumisale
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
au dovedit că sunt hoți de zi, tâlhari de noapte. Sunt gunoaie sociale, sunt activi pe multe fronturi și în bănci universale, au misterioase conturi; au și vile, și castele, în țară, în străinătate, iahturi, parcuri suspendate, pentru ei și beizadele; au colecții de tablouri, de mașini, de arme rare, în țară și peste hotare, de unde ne vin ecouri. Au pentru furat un cult de hiene, lupi în stână, ce urăsc ei cel mai mult e justiția română. Unii au avut
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
iar nu să biruiască vinul mintea ta, și mintea ta să cunoască mintea slugilor tale, și nu să cunoască mintea slugilor tale mintea ta.” ― Din câte îmi dau eu seama, Neagoe Basarab avea multă minte. Mă întreb, însă, dacă și beizadea Teodosie îi semăna. Și pe de altă parte mă îndoiesc că dumneata îi fi un simplu „scrijelitor” în lemn, după cum singur ai spus. E ceva la mijloc care îmi scapă - a comentat spusa unul care până atunci a tăcut mâlc
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
s-au dovedit că sunt hoți de zi, tâlhari de noapte; sunt gunoaie sociale, active pe multe fronturi și în bănci universale cu misterioase conturi; au și vile și castele, în țară, în străinătate iahturi, parcuri suspendate, pentru ei și beizadele; au colecții de tablouri, de mașini, de arme rare, aici și peste hotare de unde ne vin ecouri; unii au schimbat soții, pe codane în jupoane, cu-agresive silicoane pline de vrăjitorii; alții sunt doar concubini, la haremuri dispersate, au chiar
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
să 65 fie ascunse, spre păstrare, fie la Episcopia Romanului, fie la Mitropolia Iașilor. Pe la 1740 era mitropolit al Moldovei Antonie. În acele vremuri ținutul Moldovei a fost călcat de armata rusească. La 2 septembrie 1740 a intrat în Iași beizadea Constantin Cantemir, fiul lui Antioh Cantemir, adăpostit în Rusia de frica turcilor. Acesta venea din partea Rusiei ca domn. Mitropolitul Antonie, cu căimăcănia și boierii țării, i s-au închinat lui predându-i cheile țării. El s-a așezat cu curtea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
brilianturi la brâu, ședea În mijlocul sofalei Între ferestre, rezemat de perne, cu giugiumanul de samur, cu funda albă cam pe frunte și cu mîinile Încleștate la ceafă”2. Înșirați pe pat unul lângă altul stau cei șase fii ai domnitorului, beizadelele, „rași la frunte, la tâmple și la ceafă, purtând pe creștetul capului un mititel fes roșu cu fundă de mătase albastră”3. Deloc mai breji se Înfățișează „boierii cei tineri”, printre care ne-am aștepta să bată un aer emancipat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Impunitatea, de asemenea. Dacă veți face o listă a oamenilor loviți mortal pe trecerea de pietoni, de pildă, veți vedea că șoferii nepedepsiți aparțin în număr mult mai mare clasei politice decît „clanurilor țigănești”. 4. Majoritatea infracțiunilor sînt făcute de „beizadele”, progeniturile impunitive ale primarilor, senatorilor, oamenilor de afaceri bine conectați și altor „baștani” ai rețelelor de corupție organizată. Adică de generația de mîine a mai-marilor țării, care va pune mîna pe conducere în cîțiva ani. 5. Cînd, întîmplător, „se sparge
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
al Țării Moldovei. Adecă domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întăritu la sv(î)nta măn(ă)stire la S(ven)ti Ioan ce iaste , în tîrg în Iași, carea iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vod(ă), ginerile Ducăi vodă, cu moșiile de la Prisăci carele sintu după măn(ă)stirea lui Aron Vod(ă) și cu viile de la dealul Brîndzii și cu tot locul și cu tot vinitul”... Apoi lucrurile nu sunt prea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din Rumeli, la Adriano la Argiro-Castro, căci întâi era mănăstirea Hlincea a lor, și au luat-o Duca Vodă de au dat-o la mănăstirea sa Cetățuie, mai mult pentru moșii ce are prin pregiur”. Și cum rămâne cu „Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerile Ducăi vodă”? Stai să vezi, că lucrurile se încurcă din nou. La 15 ianuarie 1713 (7221) Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod spune: „Am miluit sfînta mănăstire a lui Sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
totul deosebite. Păi să luăm povestea pe bucățele, că până la urmă om pricepe-o. Că bine zici, vere. Ascultă: “Io Dumitrașco Cantacuzino voievod m-am milostivit și am dăruitu... svintei mănăstiri Sveti Ioan... carea este zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă... am dăruit... moșiile de la Prisăci, care sîntu după mănăstirea lui Aron Vodă, și cu viile de la Dealul Brîndzii”. Aceste moșii și vii însă au fost date de Duca Vodă mănăstirii “Păun care s-au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din cauzele multor revendicări, jalbe, procese, de pe urma cărora statul a plătit grele despăgubiri. Unii dintre proprietarii de poduri au refuzat categoric să repare podurile, invocând lipsa de bani. Așa au procedat spătarul Aslan, proprietarul podului de la Onești pe Trotuș, și beizadeaua Iorga Sturdza, proprietarul podului de la Săucești, care comunica Isprăvniciei că nu va plăti lemnul adus la pod pentru a-l reface, nici în fața „ezecuției oștenești”. În felul acesta toată greutatea obligațiilor apăsa pe restul populației. Deoarece ea era deja extenuată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a făcut calculul prețului de cost a 2.372 coți postav: postav alb, „boit”, roș, natural, nuatină, cergi etc. Autorul însemnării a notat că 381/2 coți postav au fost dați starețului, 31/4 „pentru vodă”, doi coți pentru „beizadele”. Știrile relative la condițiile în care funcționa fabrica sunt, după cum se vede, foarte sărăcăcioase. Totuși, ele îngăduie să tragem concluzia că fabrica a fost organizată pe baze diferite față de întreprinderile lui M. Kogălniceanu și Bühl. Deși în jurnalul încheiat de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1888). Scriitorul este, prin structură, un memorialist. Având voluptatea spunerii, el nu reconstituie întâmplări de odinioară („din copilărie”, „din tinerețe”, „din anul 1848”) de dragul adevărului. Nici nu plăsmuiește, ci învăluie totul într-un abur de poveste, așa încât anumite istorii - nunta beizadelei Grigore sau aventurile prin care trece răpitoarea cucoană Marghiolița - par să fi fost aievea, dar tot atât de bine ar fi putut să fie imaginate. E un amestec de adevăr și de fabulație ingenuă, de istorie și legendă, într-o ambianță pitorească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
scurtă paranteză istorică și filologică. Bărbatul dintr-o familie domnitoare europeană purta, în Italia, titlul de „principe” (capodopera lui Machiavelli e Il Principe), în Franța - „prince”, în Germania „Fürst” și „Prinz”. în Moldova și Țara Romînească, omologul său se numea „beizadea”. După alegerea în fruntea Principatelor Unite, domnitorului Alexandru Ioan Cuza i se spune atît „principe”, cît și „prinț”. La fel, apoi, și lui Carol de Hohenzollern, pînă la declararea Regatului. Sub influența franceză și cea germană, „prinț” e folosit mult
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost provocate de grupurile de agitatori ai lui Voronin (puși să facă asta pentru a justifica represiunea și inventatul amestec al României). Nu în ultimul rând, se impune dezvăluirea uriașului aparat de extorcare și escrocherie al mafiei comuniste patronate de beizadeaua Oleg Voronin. Apoi ar trebui, așa cum inteligent spunea domnul Chirtoacă, mutat protestul din instituțiile publice în piață și la televiziunea aservită puterii. În fine, vor avea nevoie de răbdare și de nădejde în ciuda aparențelor că sunt singuri, abandonați de o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
spionaj". Dar așa stau lucrurile în poveste. În ciuda norocului de a se fi născut în Grădina aleșilor, zisă a Primăverii, Muc cel Mic avu o copilărie grea, din care n-a mai ieșit niciodată. Nevoit a se juca numai cu beizadele de zmei roșii, Nicușor Aluceașcă, Serghei Mezel, Medelin Scripcaru, cărora li se mai alăturau și alte pușlamale din cartier, de-alde Gornel Dilu, bietul Muc era mereu ciuca bătăilor și a batjocurii găștii, deși - se bagă din nou naratorul - nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda albă cam pe frunte și cu mâinile încleștate la ceafă. Pe marginea patului, la dreapta și la stânga, ședeau cele șase beizadele șir". În sălile epocii Cuza, apare tânărul prefect de formație pașoptistă cu tot alaiul lui oficial (droșca trasă de patru cai negri, surugiu cu poturi și tusluci, cu panglici tricolore la pălărie, patru dorobanți călări), altă sală reconstituie o reuniune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]