436 matches
-
aproape nu avea presă; avea numai ziarul Pressa și atât. Dar o lovitură de teatru se produce în politică: Manolache Costache Epureanu se strică cu guvernul și trece în opoziție. Un moment s-a crezut că-l va urma și Beizadea Mitică, președintele Camerei, dar faptul nu se produce. Însă sufletește despărțirea era făcută. Prințul Dimitrie Ghica și Vasile Boerescu rămân în partid, unul la președinția Camerei, și cellalt în guvern, dar prăpastia este săpată. La alegerile pentru Cameră din 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mitică, președintele Camerei, dar faptul nu se produce. Însă sufletește despărțirea era făcută. Prințul Dimitrie Ghica și Vasile Boerescu rămân în partid, unul la președinția Camerei, și cellalt în guvern, dar prăpastia este săpată. La alegerile pentru Cameră din 1875 Beizadea Mitică este bătut de liberalul Gheorghe Vernescu, la Colegiul I de Ilfov, el care nu căzuse niciodată în acest colegiu. Se spunea că Beizadea Mitică ar fi spus la o întrunire: „Îmi pare rău că nu am un fiu ca să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
președinția Camerei, și cellalt în guvern, dar prăpastia este săpată. La alegerile pentru Cameră din 1875 Beizadea Mitică este bătut de liberalul Gheorghe Vernescu, la Colegiul I de Ilfov, el care nu căzuse niciodată în acest colegiu. Se spunea că Beizadea Mitică ar fi spus la o întrunire: „Îmi pare rău că nu am un fiu ca să-i las moștenire Colegiul I-iul de Ilfov“. Căderea Beizadelei este datorită guvernului care n-a vrut să-l susție. Dar și generalul Florescu lucra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Colegiul I de Ilfov, el care nu căzuse niciodată în acest colegiu. Se spunea că Beizadea Mitică ar fi spus la o întrunire: „Îmi pare rău că nu am un fiu ca să-i las moștenire Colegiul I-iul de Ilfov“. Căderea Beizadelei este datorită guvernului care n-a vrut să-l susție. Dar și generalul Florescu lucra pe dedesubt ca să sape pe cuconul Lascăr. Toate acestea au adus prăbușirea regimului conservator. Tatăl meu, care era atunci polițai la Brăila și factotum electoral
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
155, 201 Bărcănescu (familia): 126 Bărcănescu („cântăreț“): 399 Bărcănescu, D.: 300 Bărnuțiu, Simeon: 71, 87 Bâțcoveanu, N.: 288 Beauffremont (principele de): 195 Beaumarchais: 137 Becheanu, Stancu R.: 123, 246, 263, 300, 303 Becher, I. G.: 82 Beethoven, Ludwig van: 105 Beizadea Mitică (poreclă): v. Ghica, Di mitrie Beizadea Vițel (poreclă): v. Sturdza, Gr. M. Beldiman, Al.V.: 10, 11, 120 Bellu, Barbu: 113 Bellu, Dumitru: 113 Bellu, Ștefan: 113 Benescu, Ilie: 54, 151 Berdan (general american): 279 Berendeiu, Dimitrie: 68, 214
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
399 Bărcănescu, D.: 300 Bărnuțiu, Simeon: 71, 87 Bâțcoveanu, N.: 288 Beauffremont (principele de): 195 Beaumarchais: 137 Becheanu, Stancu R.: 123, 246, 263, 300, 303 Becher, I. G.: 82 Beethoven, Ludwig van: 105 Beizadea Mitică (poreclă): v. Ghica, Di mitrie Beizadea Vițel (poreclă): v. Sturdza, Gr. M. Beldiman, Al.V.: 10, 11, 120 Bellu, Barbu: 113 Bellu, Dumitru: 113 Bellu, Ștefan: 113 Benescu, Ilie: 54, 151 Berdan (general american): 279 Berendeiu, Dimitrie: 68, 214, 273 Berlicoco (poreclă): v. Rosetti, C.A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Gherghel, Tobias: 290 Gherghely, V.: 305 Gherman, Dimitrie: 220, 263 Gherman, George: 250 Ghermani, Efrem: 211, 212, 307 Gheție (Ghețu), Dumitru: 260 Ghica (familia): 128 Ghica („boier“): 116 Ghica (înalt funcționar): 203 Ghica, Alexandru Dimitrie: 115, 165 Ghica, Dimitrie Gr. (Beizadea Mitică): 62, 65, 74, 97, 99, 132, 156, 167, 176, 177, 198, 200, 220, 238, 239, 246, 248250, 259, 263, 267, 284, 285, 287 289, 297, 304, 321,335, 336, 343, 348, 351, 355, 404 Ghica, Dimitrie I.: 347, 352
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Stuart, Dimitrie: 335, 340, 342 Sturdza, Costache D. Sturdza, D.A. (Mitiță): 21, 27, 60, 68, 72, 241, 265, 266, 268, 273, 276, 288, 309, 316, 318, 322, 331, 332, 342, 343, 380, 416, 419, 420 Sturdza, Gr.: 83 Sturdza, Gr.M. (Beizadea Vițel): 65, 72, 74, 83, 123, 420 Sturdza, I.P.: 83 Sturdza, Mihail: 78 Sturza, C.: 266 Sturza, Ion Al. (Iancu): 273 Sturza, R.: 266 Suchianu, Ion (Iancu): 399 Suciu, Petre: 71 Suhopanu (arhiereul): 208 Suhr, Albert: 202 Suhr, Francisca: 202
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că el a reușit să publice (să fim preciși: să tipărească), în 1698, Divanul nu a întârziat să atragă atenția. Virgil Cândea, eminentul editor al operelor lui Cantemir, este cel care emite o ipoteză extrem de interesantă; conform mentalității epocii sale, beizadeaua s-a grăbit să publice cartea pentru a-și construi o imagine cât mai favorabilă, care să îi înlesnească ascensiunea pe tronul Moldovei: "Divanul se datorește unei dorințe mari de a scrie și publica o carte, dorință cum nici un autor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
op. cit., p. 79). Catagrafia de la 1831 arată că boierii aveau părți tot mai însemnate în moșiile răzășești. În județul Tutova, satul Măscureii aparținea lui Costachi Sturdza și răzeșilor (59 cu pământ, 27 fără pământ și 23 foști clăcași); Obârșenii lui beizadea Al. Sturza și a răzeșilor, din care 40 răzeși erau cu pământ, 36 fără pământ și 60 foști clăcași; Lăleștii cucoanei Marghioala Gheuca și a răzeșilor - 96 cu pământ, 28 fără pământ și 41 foști clăcași; Fântânelele lui Tuduri și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pământ și 60 foști clăcași; Lăleștii cucoanei Marghioala Gheuca și a răzeșilor - 96 cu pământ, 28 fără pământ și 41 foști clăcași; Fântânelele lui Tuduri și a răzeșilor - 16 aveau pământ, 10 fără pământ și 9 foști clăcași; Voineștii lui beizadea A. Sturdza și a răzeșilor - la Voinești-Boierești, numai 7 răzeși aveau pământ, 34 erau fără pământ și 36 erau foști clăcași; la Voinești-Răzășești, un număr de 27 aveau pământ iar 21 erau fără; Popeștii lui Romașcu și a răzeșilor nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a adus calabalâcul la Țarigrad - 250 lei. Cheltuielile oficiale cu Paștele din acel an arătau astfel: meremetul tacâmurilor 663 lei, darurile cămănăresei 1637 lei, daruri de Paști 1695 lei, îmbrăcămintea boiernașilor de la Curte de Paști 1361 lei, îmbrăcămintea oamenilor M.S. Beizadea 1087 lei, îmbrăcămintea ciohodarilor 2793 lei, îmbrăcămintea Curții 1228 lei, cuhnia cămănarilor 150 lei, cheltuielile lui Terezi Bașa 1650 lei, o blană de samur doftorului 300 lei, un contaș somun 1250 lei etc. „Jumătate din țară muncea ca să-și plătească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ocupată de armatele austriece din cauza războiului Crimeii, un agent a raportat guvernului de la Viena situația bizară din jurul acestui eveniment: ,Duelul este interzis în Moldova, dar șeful poliției se bate în duel, având doi miniștri ca martori, pe proprii săi cumnați (beizadea Costache Ghika, ministru de Externe și logofătul Răducanu Rosetti, ministru al Dreptății, soțul altei fiice a Domnitorului, domnița Aglaia). Martorii lui Stolberg erau alți doi conți, ofițeri de ulani austriaci ș?ț. Constantin Balș, care până acum câteva zile era
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
socialismului german? Nu se cunosc prea multe lucruri despre el. Era un vlăstar al familiei boierești Racoviță-Cehan, ai cărei membri au fost domnitori și înalți dregători în }ările Române în secolele XVIII-XIX. Iancu era probabil unul dintre mulții fii ai beizadelei Mihalache Racoviță (însurat cu o Suțuleasă), mare dragoman al Porții Otomane și, în 1815, mare logofăt în divanul Valahiei.14 În perioada 1862-1864, Iancu Racoviță studia la Universitatea din Berlin, fiind coleg cu Iacob Negruzzi la Facultatea de Drept.15
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Trei obiective din comuna Oțeleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice. Situl de la „Beizadeaua II” ( sud de satul Oțeleni) cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XV-lea-al XVI-lea, și secolul
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
numit Hudeștii Mici, după cum arată inscripțiile de donație de pe obiectele din biserică. Din anul 1894 începe să apară și denumirea de Miorcani, cum se găsește în condica de inspecție la școala din localitate. Satul Miorcani a fost în 1864 proprietatea Beizadelei Alexandru Șuțu, iar din 1913 este cunoscut ca fiind în proprietatea familiei Pillat I.N. (curier judiciar 77, supliment, p. 11). Biserica Sf. Dimitrie din Miorcani e construită din piatră și cărămidă roșie de proprietarul Alexandru Șuțu la 1840 prin posesorul
Miorcani, Botoșani () [Corola-website/Science/300918_a_302247]
-
Brâncoveanu. Bunicul lui Constantin Brâncoveanu, Preda, asasinat mai târziu de Radu Mihnea, ridică pe locul în care a fost asasinat fiul său Papa Brâncoveanu o cruce de lemn în memoria acestuia. Mai târziu, unul din fiii lui Constantin Brâncoveanu, Constantin Beizadea, a înlocuit crucea cu una de piatră care, conform înscripției de pe ea, a fost construită în 20 iulie 1713. Crucea a dispărut în anii '80. De ea mai amintește o cruce așezată în acest loc în anii '90. În 1859
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
(Soutzo) a fost fiul beizadelei Grigore Alexandru Suțu (fratele economistului Nicolae Suțu) și al Ecaterinei Mihai Mavrogheni, deci nepot de fiu al domnitorului Alexandru Nicolae Suțu. a fost de asemeni vărul profesorului doctor alienist Alexandru A. Suțu. S-a născut în Iași la 14/27
Alexandru Grigore Suțu () [Corola-website/Science/312148_a_313477]
-
procesul și l-au câștigat, domnitorul, consecvent cu hotărârea lui din 1791, redând printr-un nou hrisov libertatea orașului. Victoria a fost însă de scurtă durată. După schimbarea domniei, băneasa văduva Elena Muruz și fiica ei Ralu, măritată curând cu beizadea Costache Caradja (fiul lui Nicolae Caradja), s-au adresat lui Constantin Hangerli (1797 - 1799) care, printr-un hrisov din 12 octombrie 1798, dădea din nou orașul Muruzeștilor, poruncind postelnicului ca, odată cu punerea în posesie a acestora, să ia de la mâna
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
actul de abdicare.. Ulterior se distinsese inventând un echer grafometru sau cuadrant de campanie pentru reglarea tirului. Colonelul Costiescu era și un francmason activ fiind inițiatorul reconstituirii Marii Loji Naționale a României. Mama sa era Maria Ghyka [n. 1860], fiica beizadelei Constantin Ghyka (1828-1874), fiul cel mare al ultimului domnitor al Moldovei înainte de unirea principatelor, Grigore al V-lea Ghica, și al Ecaterinei (Catița) Balș (1835-1913). Mezalianța dintre Maria Ghyka și Matila Costiescu a fost încheiată în grabă și desfăcută tot
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
al Moldovei, l-a adus pe vestitul pictor bisericesc Strejescu, care a pictat icoanele din catapeteasmă. Același boier a plătit pentru confecționarea celor cinci clopote și a cumpărat cărțile de cult. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Beizadea Moruzzi. La rândul său, Iordache Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni, apoi moșia a trecut pe rând în proprietatea frațiilor Samoil și Moise Casstiner și a lui Bogdan Ciomac. Pisania de la intrarea în biserică conține următoarea inscripție: De
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
1744 - d. 1828, Dresda), era fiul logofătului Lupu Balș (1691-1782) și a îndeplinit următoarele demnități: medelnicer (1768), stolnic (1772), clucer (1782), ban (1783), vornic (1790) și logofăt (1800-1814). El a fost căsătorit de două ori: mai întâi cu fiica lui beizadea Mihai Racoviță și a doua oară cu Anița Catargi (decedată la 27 iulie 1812). În cartea sa ""Familiile boierești române"", Octav-George Lecca îl descrie pe boierul Constantin Balș ca un mare patriot. ""El e acel „ciuntul Balș”, care fiind boier
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
Marele Premiu", fiind atunci cea mai tânără participantă și câștigătoare din istoria Festivalului. A interpretat două cântece în primă audiție care au devenit în scurt timp șlagăre: „Mă întreb ce să fac?” (Marius Țeicu/Eugen Rotaru) și „Despre dragoste” (Dan Beizadea/Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu). În următoarea perioadă (1986-87), Marius Țeicu îi va încredința spre interpretare melodiile „Când iubești”, „Să nu-mi spui bun rămas”, „Nu pot trăi fără dor”, „Cine crede în iubire?”, toate devenind șlagăre. Aparițiile la emisiunile la
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
sunt tot mai frecvente. Apare într-o populară emisiune de varietăți realizată de Titus Munteanu. Începe seria înregistrărilor la Radio și Electrecord. Până în 1990 va imprima aproximativ 100 de piese care aparțin unor compozitori precum: Marius Țeicu, Adrian Enescu, Dan Beizadea, Marcel Dragomir, Jolt Kerestely, Mihai Pocorschi, Dani Constantin, Alexandru Simu, Aurel Manolache, Ion Cristinoiu, Mihai Grigoriu, Octav Firulescu, Cornel Fugaru, Mircea Drăgan ș.a. La numai 16 ani câștigă (cu 10 pe linie) trofeul popularei emisiuni TV „Steaua fără nume”, fiind
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
un șlagăr. Vocea Loredanei apare pe coloana sonoră a filmului “Zâmbet de soare” (regia: Elisabeta Bostan), pe muzica lui Marius Țeicu. Participă la Festivalul de Muzică Ușoară de la Mamaia’87 (26 - 30 august), cu melodiile „Cu tinerețea în suflet” (Dan Beizadea/Viorela Filip) și „Hai vorbește!” (Aurel Manolache/Sașa Georgescu). Într-una din serile Festivalului, Loredana este prezentă cu un recital. Loredana afișează un ruj de buze de o culoare stridentă „nedemnă pentru niște tinere comuniste”. „Îți citesc în ochi”, „Măcar
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]