640 matches
-
dacă mă mai primea noap tea colo nelul meu, Îmbăloșat de somn și de excese sexuale des perate, În teama lui bolnavă că-i rămâne frumusețe de nevastă pe mâi nile nemților, smiorcăindu-se și neastâmpărându-și sfincterul [...]. Mi-o... rupe, Beldie, mi-o... rupe nemții când or vedea-o așa de frumoasă... Lasă-mă-n pace cu telegramele tale! Dă și tu ordine cum te-o tăia capul! și mă-ntorceam atunci la telegraful și telefonul poștei, lângă oficianta stoarsă de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
multe mii de oa meni: ascultând Îndemnurile colonelului meu - să fac așa după cum m-o tăia capul meu de țivil. Același colonel care-mi spunea, lungit pe băncile pustii ale școlii primare, sediul comandamentului nostru: — Eu zic să ne predăm, Beldie, nu-i așa?... Ei, ce-are să-mi facă? O să mă pună să lucrez În fabrici!... Lucrez și-n fabrici!... De ce să nu lucrez? Pentru asemenea isprăvi, colonelul meu cu eghileți la umăr și fulgere de fir la guler, absolvent al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
indicația pre cisă că cisterna servește pentru transportul țuicii și altor bău turi spirtoase, atât de dragi poporului român. Asta zic și eu progres, civilizație și cultură, mi-am spus În sinea mea, gândind cu melancolie la strămoșul moș Ghiță Beldie, cu butoiașul lui de țuică, În căruța cu boi și fără „hier“ la roate, de la Stroeștii Argeșului și până la București, de Târ gul Moșilor [și] semnalând Întâmplarea cu cisterna În revista Ideea Europeană, unde, sub semnătura „Omul ieșit din pădure
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe Byron, Emil Isac era, la fel cu acești amândoi, un mare bolnav de sine Însuși. Îmi spunea Încă de pe atunci, proțăpindu-se la mine În stradă și strigându-mi cu tot hazul lui ardelenesc: — No! Ai să vezi, dragă Beldie, cum toți scriitorii voștri de aici o să se plece Înaintea mea! Dar Încercările lui literare n-au depășit niciodată schița și cronica unor actualități ale zilei, sau fantezia minoră, uneori versificată, cu subiecte eterogene tratate cu afecțiune literară, asezonate cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
singure În stație; sau la o masă de bodegă cu altele alese printre cele mai sordide și scoase din uz; sau În cârciuma din colț a lui Vrancu, singur cu „doro banțul“ dinainte. — Ce faci aici, Davidule? — Ce să fac, Beldie? Beau țuică! PE NAE IONESCU NU-L PREA LUA NIMENI ÎN SERIOS ÎN redacția Noii Reviste Române de prin 1910- 1912. Întâi fiindcă nu se prea lua el Însuși În serios și, al doilea, fiindcă făcea parcă În adins ca să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Bărbat, Mircea Djuvara, Vintilă Brătianu, Virgil Madgearu, D. Ioa ni țescu, Bucura Dumbravă, Alice Voinescu, Cora Irineu, F. Ader ca, Dragoș Protopopescu, Charles Drouet, Al. Popescu Telega, P. Grimm, C. Sudețeanu, Marcu Beza, Octav Onicescu, Ramiro Ortiz, ștefan Nenițescu, C. Beldie, Emanoil Bucuța. [...] Aș Îndrăzni să situez la cele două capete ale unei axe psiho logice ideale, imaginată când Încerc să-mi evoc astăzi lumea noastră de la Ideea Europeană - de o parte pe Emanoil Bucuța și de alta pe Cora Irineu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
abia trădându-se În unele poezii ale lui, În aluzii și jocuri de cuvinte de care se folosesc Îndeobște toți obsedații sexual. Qui dit puritain, dit méchant. De aci legenda „răutății“ aces tui om (care mi se plângea: „Spune tu, Beldie, sunt eu om rău?“), În realitate mândru scut de apărare Împotriva propriilor sale complexe de inferioritate care l-au turmentat toată viața, infir mitatea piciorului său și originea socială prea modestă [...]. Vir pilosus, vel fortis, vel libidinosus (bărbatul păros este
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dulcile răgazuri ce le așteptăm În schimbul ostenelilor și compromisurilor noastre de dimineața până seara? Nici atât!... Casa lor din str. Grigore Alexandrescu nr. 17, cumpărată cu ceva bani și cu alții mai mulți Împrumutați pe la bănci („Îmi vine să mă sinucid, Beldie, când primesc avi zele de plata ratelor!“) era o casă-vagon veche, imposibil de Încăl zit iarna, când toți stăteau cu paltoanele pe ei, closetul despărțit de sufragerie numai printr-o ușiță falsă, bucătăria și atenansele Înșirate de-a lungul unui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acestei lumi, dar nu cu cele ale propriei noastre firi și nici chiar cu rânduielile lui Dumnezeu. M-a smucit cu vio lență de braț, m-a privit cu privirile lui duse Încă de pe atunci, spunându-mi la obraz: „Tu, Beldie, tu singurul ai Înțeles!“ [...] Gluma lui Bucuța, emancipată, ingenioasă și licențioasă, dar gratuită, inofensivă În intențiile ei nedeslușite; de o fantezie proprie și un vocabular numai În aluzii malițioase sau imagini subite; aplicată la particularitățile, ticurile și cusururile, mă runte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ți dai seama de valoarea dorințelor. Ce folos de sacrificiile lui dacă erau contrarii firii. A fost un om nebun. Era un inspirat, dar și-a stricat viața și menirea prin nebunia lui. Cred că ați Înțeles drama vieții lui. Beldie are chemare pentru a adânci oamenii, dar Încă ochii lui sunt Închiși adevăru rilor eterne. El nu și-a mințit firea, cu toate că mulți Îl socotesc păcătos. El a urmat firul vieții lui și al destinului lui. Nu a mințit cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
putere de tămă duire scriitoarea nu credea și li se Împotrivea - ar fi salvat-o, poate, din toate Îndoielile și frământările. Cine m-a Îndemnat În acea minută - minuta care Închidea destinul ei -, cine și de unde am primit Îndemnul eu, Beldie, despre care stă scris undeva În Jurnal că sunt singurul care i am Înțeles „blestemul firii“ ei; cine m-a lăsat să-i demonstrez prostește că totuși o leacă de „disciplină“ și de „mecanizare“ nu strică scriitoarei a cărei inspirație
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de dimineață am primit la școală telefonul aspru al secretarului tipografiei noastre, care mă anunța scurt despre cele Întâmplate În zorii aceleiași dimineți. Spune-mi, te rog, ai plecat cumva supărată pe mine din acea ultimă [a] noastră seară? — Da, Beldie, dar acum am iertat tot, nu mă mai preo cupă ce a fost, ci ce va fi, cum voi evolua, bineînțeles, după mai multe vieți și Încercări. — M-ai iubit cumva?... și atunci, de ce ai făcut ceea ce ai făcut? — Da
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
provoca atâta interes, de vreme ce mai mulți nu pot juca același și același rol. Scrie ceva atrăgător, ce nu se găsește În orișice carte. — Mai spune-mi, te rog!... Dă-mi un sfat!... Un Îndemn!... Nu pleca!... Am să mă gândesc, Beldie! Am să mă gândesc!... Martie 1952 Cartea a cincea Bunul meșteșug al vieții noastre Un sălaș de existență boemă, fără mamă, fără tată, fără un dum nezeu pe lume. - Ei! dar cu ce flacără a tinereții noastre și cu ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a unui medic cu reputație, toți purtând nume din lumea cea mare a Bucureștiului de acum treizeci-patruzeci de ani, jună și zglobie studentă În Litere și la conservator, o prostuță de fată pe care o alintam părintește ( Îmi spunea „tată Beldie!“) sub ochii Înduioșați, de astă dată, ai nevestei mele, m-a sedus și violat, spre rușinea mea că v-o spun aci, ca pe un licean, des chizân du-mă la pantaloni. Alta, pogorâtă, să juri, nu altceva!, din pânzele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ecranul filmelor italienești din acea vreme (Lidia Borelli, Pina Menichelli, Fran cesca Bertini), care mi se mărturisea odată, din recunoștință, punându-și furoul roșu ca focul și adu nându-și șuvițele ei negre răvășite sălbatec: „Tu n-ai să-mbă trânești niciodată, Beldie! Ar fi păcat să-mbătrânești!“ Cuvinte memorabile, vrednice a fi săpate pe lespedea tombală a libertinului impenitent și rocam bolesc. Am chemat-o deunăzi la telefon pe această nimfă de odinioară din redacția Ideii Europene, vrând să-i citesc din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tăvălelilor, Îngri jit călcată, fără nici o cută, și după care tânăra văduvă venită fără intenții culpa bile suspina acum, zbătându-se pe fatala dormeuză și implorân du mă cu toată inocența de care mai era capabilă: „Ah! rochia, dom’le Beldie, ah, rochia!“ Vremuri fericite, când te puteai bucura, ca un despot oriental, de toate femeile tale, cărora nici că le trecea prin minte a-ți face scene, a se gelozi, a se părui Între ele ca să scoată din tine un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
carieră de berbant al unei jumătăți de veac nu prețuiesc cât sentimentul Încercat deunăzi, când tânăra soție a prietenului pianist veni din odaia fetiței lor să ne spună că mititica i-a mărturisit, la culcare, că-i place „glasul domnului Beldie“ când l-aude vorbind. Tinerețea și frumusețea nu-s chiar atât de mare lipsă pentru ca o femeie să adune Încă În jurul ei atenția, afecția și admirația noastră. A venit iarăși la noi În casă, deunăzi, vechea noastră prietenă de acum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unele ridicole, de mi-e și rușine, sau mă car nepotrivite unuia ca mine, nu prea lesne dedat cu drăgălășeniile și nici cu toată lumea. Poetul bon enfant Ion Minulescu Îmi spunea, când aveam treizeci de ani, iar el treizeci și cinci, „Tata Beldie“ și la fel Păstorel Teodoreanu, starostele bețivanilor de duh; Mihail Sorbul, dramaturgul Patimii roșii, „Beldișor“ (și asta patruzeci de ani de-a rândul); poetul erou Mihail Săulescu, „Beldică“; iar femeile mele, cam după băiatul meu, „Tătoi“ sau „Tololoi“, afară de una
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ani, de berbantlâcurile mele notorii și care stăruia, pân-oi muri, să-mi spună, ca prin romanele foileton cu contese fudule și ca și când s-ar adresa unei armate de valeți cu peruci pudrate și cu pulpe false, de mucava: „Domnul Beldie“. (Cine-o fi Învățat-o, Dumne zeule mare?) ... Cunoașteți cumva teoria bunului „tătic“? Nici eu, dar o să-ncercăm. „Tăticul“ este un diminutiv cu care femeile Își exprimă, mai bucuros În intimitate, cultul lor secret, nebănuit și nemăr turisit, pentru Întreg
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de 4 aprilie 1944, le-am văzut Întreprin derea lor de plăceri tarifate din strada G. Clemenceau distrusă de bombele inamice și cu sofalele, bideurile și mulțimea de ilustrații obscene risipite printre dărâmături. Am cerut neapă rat inginerului Alex. C. Beldie, pe atunci șef al apărării pasive din acea circumscripție, să li se constate numaidecât daunele suferite În vederea despăgubirilor de cerut și pe care m-aș mira de nu le vor fi obținut În timpul prizonieratului fiului meu. Iar mai acum un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fiecare seară, pe bordura grădinii Ateneului, dacă a constatat sau bănuit, ca și mine, sentimente religioase strecurându-se până În această lume a prostituatelor, urgisite ca Într-un țarc, departe de scutul tuturor legilor sociale sau morale. M-am luptat, nene Beldie - pe vremea când eram sublocotenent și băteam pavajul ăsta Împuțit al Bucureștiului -, cu una care nu voia În ruptul capului să se culce cu mine În noaptea Vinerii Mari. Biruită de insistențele mele, s-a abandonat, În sfârșit, spunându-mi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stăpân pe reflexele sale la volan. CU AUTOMOBILUL ESTE ADEVĂRAT CĂ PLECI, CĂ SOSEȘTI (când sosești) - dar nu călătorești. În acest sens, am călătorit În viața mea o singură dată sau de două ori: În copilărie, cu bunicul, moș Ghiță Beldie, și cu carul lui cu boi și fără „hier“ la roate, de la Stroești la Pitești, ațipind cu ochii la stele și ascultând, la popasuri și În sfânta liniște a nopții, rumegatul boilor, În aromeala caldă a baligii abu rinde; și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca noi toți oamenii cu mem brele variu exercitate. Tot Manolache Bucuța, poet de altfel curios, În chip platonic, după formele vieții și după realizările omenești, mă Întreba odată, În mașină cu mine: „Cum merge și de ce merge auto mobilul, Beldie?“ Am Încercat să-i explic, destul de schematic și pe Înțelesul unui intelectual destupat la minte, dar n-a pri ceput nimic! La fel și filozoful Rădulescu-Motru. În ce mă privește pe mine chiar, cu toate prezențele mele dese și Îndelungate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ștergarul Înflorat cu alesătură din război, atârnat de gâtul cobzei, la nunta băiatului, plănuită sus pe Bucegi, unde și-a pe tre cut copilăria și tinerețea. La 8 septembrie 1887 s-a născut, În București, Constantin, fiul lui Dumitru Gh. Beldie Georgescu și al Mariei Gh. șercăianu. Tatăl său era dintr-un sat de pe Valea Vâlsanului, Stroești, județul Argeș. Se spune că În 1821, după intrarea În lumea umbrelor și În istorie a lui Tudor Vladimirescu, pandurii s-au răspândit prin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pandur, Nicolae sin Gheorghe, poreclit Pietreanu sau Pietraru, origi nar din Piatra Olt, s-ar fi stabilit În Mălureni, unde și-a adus familia. Mai târziu s-a mutat În Stroești. Era un tip Înalt, căruia oamenii i-au zis Beldie, și porecla a deve nit nume de familie. Din prima lui căsătorie cu Stanca - despre care nu știm Încă alte detalii - au rezultat mai mulți copii, dintre care unul pe nume Ghiță. Ghiță N. Beldie (1812?-6 decembrie 1902, Stroești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]