1,499 matches
-
altădată, la București: "[...] când vei trece de 50 de ani, ca mine, vei înțelege că nu poți trăi decât la tine în țară". Călătoria devine așadar o formă a căutării de sine. Nu întâmplător, Bizu va pleca în excursie la Berna nu din considerente estetice, ca Goethe, ci "pentru că o vizitase de mai multe ori și petrecuse chiar o vară întreagă la Jolimont, o vilă din apropiere" (e vorba de cadrul idilei din Aripa morței). Din aceleași motive se va întoarce
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Schoenfeld. Tocmai de aceea, Departamentul de Stat a convocat, la Roma, o întrunire a consilierilor economici și militari de la Ambasada din Roma și Legațiile din Budapesta, București și Sofia, a consilierilor economici de la Misiunile din Belgrad, Trieste, Varșovia, Praga și Berna și a oficialităților de la Washington. Cei 31 de reprezentanți s-au întîlnit la Roma, pe 14 iunie 1948425. După o săptămînă de discuții, Conferința a hotărît că "implementarea Tratatului nu este și în condițiile existente nici nu poate fi un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bank, 27 mai 1964, 4 p., Dosarul România, vol. 1, cablograme, conteinerele nr. 203-204, dosare pe țările CSN, Biblioteca LBJ. Sauer se ținea tare pe poziție în ce privește limita maximă de cinci ani și Petri cunoștea, fără îndoială, formula Uniunii de la Berna - fondată în 1934, de către douăzeci și trei de instituții publice și particulare de asigurare a creditelor de export, Uniunea de la Berna funcționa pe baza a ceea ce numea aceasta "înțelegere pe cinci ani". Aceasta însemna ca și companiile de asigurări să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se ținea tare pe poziție în ce privește limita maximă de cinci ani și Petri cunoștea, fără îndoială, formula Uniunii de la Berna - fondată în 1934, de către douăzeci și trei de instituții publice și particulare de asigurare a creditelor de export, Uniunea de la Berna funcționa pe baza a ceea ce numea aceasta "înțelegere pe cinci ani". Aceasta însemna ca și companiile de asigurări să nu prelungească termenul de acordare a creditelor cu mai mult de 5 ani. Senat, Comitetul pentru Relații Externe, Comerțul Est-Vest, Partea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 288. 69 Ibidem, p. 291-292. 70 Eugenio Coseriu, Textlinguistik, p. 37. 71 Ibidem, p. 10. 72 Asupra fenomenului actualizării, vezi Charles Bally, Linguistique générale et linguistique française, Quatrième édition revue et corrigée, Edition Francke, Berne, 1965, p. 77-100. Coșeriu comentează și critică aspru, în repetate rînduri, opiniile acestui lingvist. 73 Dacă se are în vedere semnul lingvistic MINGE, de exemplu, din punctul de vedere al limbii, semnificația (și noțiunea) este "obiect de obicei sferic, adesea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Jung, 1969Ă, teoria specifică terapiei stărilor eului este atribuită lui John G. Watkins (Watkins, 1978; Watkins și Watkins, 1979, 1986, 1997; Watkins și Johnson, 1982Ă. Watkins a extins conceptul stărilor eului dezvoltat de Federn (1952Ă și Weiss (1960Ă, precum și de Berne (1961Ă în analiza tranzacțională. Phillps și Frederick (1995Ă spun: Stările eului pot fi înțelese ca „energii” în cadrul personalității. Ele nu sunt oameni reali care sunt pur și simplu mai mici sau mai tineri decât personalitatea globală ci sunt mai degrabă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
The evaluation of therapeutic outcomes. In S. L. Garfield & A. E. Bergin (Eds.Ă, Handbook of Psychotherapy and Behavior Change (2nd. ed., 139-189Ă. New York: Wiley. Berlin, J. & Erdmann, W. (1987Ă. Hypnosis in the treatment of classical migraine. Pain, Supplement(4Ă, 580. Berne, E. (1961Ă. Transactional Analysis In Psychotherapy. New York: Grove Press. Bernheim, H. (1886/ 1957Ă. Suggestive Therapeutics: A Treatise on the Nature and Uses of Hypnotism. Westport: Associated Booksellers. Bettelheim, B. (1991Ă. The Uses of Enchantment: The Meaning and Importance of Fairy
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și formarea personalului contribuie la optimizarea comunicării, în sensul amplificării eficienței ei și a satisfacției participanților la actul de comunicare. Principalele concepte cu care operează analiza tranzacțională, utile în abordarea de față, sunt cele de stare a eului și tranzacție. Berne (1961) descrie starea eului în mod complementar: fenomenologic, este un ansamblu de sentimente, operațional - un sistem de pattern-uri comportamentale, iar pragmatic, reunind cele două puncte de vedere, un sistem de gânduri și trăiri emoționale care determină un sistem concordant
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de protecție în fața anxietății, fie grație plusului de competență pe care îl asigură, fie datorită statutului social mai înalt ce devine sursă a încrederii în sine și a forței eului, favorizând integrarea și motivarea pentru participarea la relațiile sociale. Bibliografie Berne, E. (1961), Transactional analysis and psychoterapy, Grove Press, Inc., New York. Chalvin, D. et al., Analyse transactionnelle et relations de travail - Applications pratiques, ESF. Laplanche, J.; Pontalis, J.B. (1994), Vocabularul psihanalizei, Editura Humanitas, București. Minulescu, M. (1996), Chestionarele de personalitate în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ca un proces continuu de adaptare situațională reciprocă a interlocutorilor, prin adoptarea unor strategii sociolingvistice și atitudinale care să le permită obținerea unor rezultate eficiente. Adaptarea apare ca o formă de armonizare a vocilor comunicative. Conform teoriei comunicării tranzacționale (Eric Berne, 1964), indivizii interacționează adoptând una dintre cele trei ego-stări posibile: adult, părinte, copil. În starea de adult, individul se poartă, simte, gândește răspunzând adaptat stării curente, în urma evaluării obiective și eficiente a situației, ca urmare a experienței acumulate. În starea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2003). Cross-cultural communication: the essential guide to international business. London, Sterling, VA, Kogan Page. Berger, C. R., Calabrese, R. J. (1975). Some Exploration in Initial Interaction and Beyond: Toward a Developmental Theory of Communication. În Human Communication Research, 1, p. 99-112. Berne, Eric (1964). Games People Play. The Basic Hand Book of Transactional Analysis. New York, Ballantine Books. Bernstein, B. (1971). Class, codes and control. În Theoretica Studies toward a sociology of language. London, Routledge and Kegan Paul. Berscheid, Ellen, Elaine H. Walster
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
municipalitatea provinciei toscane. (Florica Ichim) Spectacolul Teatrului Giulești cu Năpasta (The Curse) de Caragiale se apropie de filmele lui Bergman și Buñuel prin tensiune dramatică, prin interioritate și forță expresivă... De-a dreptul extraordinari acești artiști din România. (Der Bund Berna) O piesă puternică despre păcat și ispășire... Acțiunea este aproape arhetipală. Întâmplarea tragică se desfășoară... aproape atemporal... În regia lui Alexa Visarion trebuie văzuți Dorina Lazăr (Anca), Corneliu Dumitraș (Dragomir), Florin Zamfirescu (Ion), Gelu Nițu (Gheorghe). Jocul lor temperamental, fascinant
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Nițu, regizorul Alexa Visarion și scenograful Vittorio Holtier nu au adus în spațiul Festivalului Internațional al Scenelor Mici un nou experiment, dar au demonstrat, cu reprezentația lor remarcabilă în toate privințele, ce este și ce va fi Teatrul. (Berner Tagblatt, Berna) ...Intensitate realizată cu cele mai simple mijloace. ... Teatrul Giulești din București a entuziasmat publicul cu drama Năpasta de I. L. Caragiale. ...Spectacolul a surprins prin tensiune și intensitate. Românii au fost sărbătoriți de publicul din Ulm. ...Românii ăștia sunt puternici. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
viu, destinat marelui public. Aprecieri critice nuanțate și profunde, reacții violente privind tratarea unor personaje. Intensitate și dinamism, un început adevărat. Șansa mi-a surâs când spectacolul a fost propus să reprezinte România la Festivalul Internațional al Scenelor mici de la Berna, Elveția. Drum cu autobuzul, peripeții. S-a jucat foarte bine, cu emoția primei ieșiri în lume și imediat celelalte trupe participante ne-au invitat în țările lor: Germania, Portugalia, Austria, Italia. Cariera extraordinară a Năpastei pornește de la faptul că pur
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lungă, lungă...) Auzi?!... când Dante, exilat din Florența, trecea pe străzile Ravennei, cineva, zărindu-l, a spus: Uite-l pe cel care a fost în Infern. 2015 INDEX DE AUTORI ȘI PUBLICAȚII ÎN VOLUM LA DATA EDITĂRII MATERIALELOR "Der Bund" Berna Adrian Dohotaru publicist, dramaturg, redactor Flacăra Adriana Rotaru critic teatral, redactor Informația Bucureștiului Anca Ioniță filmolog Andrei Strihan critic teatral, prof. univ. Aurel Bădescu critic de teatru, redactor Contemporanul Berner Nachrichten B.N, Szene Bern Berner Tagblatt, Berna Bogdan Ulmu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Der Bund" Berna Adrian Dohotaru publicist, dramaturg, redactor Flacăra Adriana Rotaru critic teatral, redactor Informația Bucureștiului Anca Ioniță filmolog Andrei Strihan critic teatral, prof. univ. Aurel Bădescu critic de teatru, redactor Contemporanul Berner Nachrichten B.N, Szene Bern Berner Tagblatt, Berna Bogdan Ulmu prof. univ. dr. Călin Căliman critic de film, prof. univ., redactor Contemporanul și Caiete Critice Călin Stănculescu critic de film, redactor al cotidianului Scânteia Tineretului Chris Simion regizor de teatru, scenarist, directoarea Festivalului de Teatru Independent Undercloud Clelia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
I Asociația internațională a muncitorilor (AIM)3 disputa dintre marxiști și anarhiști fusese aprigă; ea va continua și după dispariția acesteia. Mai multe tentative de reconstituire a AIM sau a unei organizații internaționale văd lumina zilei o dată cu închiderea conferințelor de la Berna (1876), Coire (Chur) (1881) și Paris (1883). La Paris, se vor ține, între 14-21 iulie 1889, două congrese muncitorești rivale, unul cu tendință reformistă, organizat de "posibiliști" cu o singură participare străină, cea a sindicaliștilor englezi, celălalt de orientare marxistă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
principii: neutralitatea Balcanilor și internaționalismul. În aceste vremuri de război, apare deja un rezultat remarcabil. În sfîrșit, socialismul internațional poate să-și mai pună la activ încă alte două manifestări: din 26 pînă în 28 martie 1915 se ține la Berna o Conferință a femeilor socialiste, urmată cîteva zile mai tîrziu, la 5 și 6 aprilie, de o Conferință a tineretului socialist. Aceste două reuniuni unde, pentru prima dată din august 1914, s-au întîlnit reprezentanți ai țărilor beligerante, au putut
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
inițiativa numai în sarcina guvernelor: noua ordine europeană trebuie să aibă la bază noțiuni de justiție și drept pe care doar socialismul poate să le apere. De comun acord cu Henderson, Vandervelde și Thomas, Huysmans organizează în februarie 1919, la Berna, o conferință la care participă 102 delegați veniți din 26 de țări19. De fapt, numeroase partide se remarcă prin absență, iar "regăsirea" socialiștilor este dificilă: ca și socialiștii ruși, POB refuză să participe la o reuniune comună cu germanii, în ciuda
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și socialism, enunțată de nenumărate ori înainte de 1914, însă acest postulat fundamental al mișcării muncitorești capătă acum o semnificație diferită, avînd în vedere existența revoluției bolșevice această formă de dictatură care, potrivit afirmațiilor suedezului H. Branting, în prezidiul dezbaterilor de la Berna, "înjosește numele de socialism". De fapt, prima conferință socialistă internațională organizată de BSI la sfîrșitul celor patru ani de război, scoate la iveală divizările ideologice și strategice din rîndul mișcării, mult mai profunde decît cele apărute cu șapte ani înainte
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ILP-ului englez, socialiștii independenți germani, austro-marxiștii din Austria, o fracțiune notabilă a SFIO, grupată în jurul lui Jean Longuet, Partidul Socialist Elvețian, Partidul Socialist Cehoslovac și diverse alte partide cu forțe mai reduse, o primă reuniune pregătitoare are loc la Berna, în decembrie 1920 preludiul unei conferințe internaționale reunită la Viena în perioada 22-27 februarie 1921. După încheierea acestei manifestări este înființată Uniunea Partidelor Socialiste pentru Acțiune Internațională (UPSAI)24 al cărei secretar este numit F. Adler. Noua organizație refuză atît
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
anilor '30 superioară celei din ISM, aparent mult mai puternică. Persistența acestui curent este una din expresiile crizei socialismului internațional în perioada interbelică, criză aflată în faza incipientă la sfîrșitul anilor '20, dar agravată în perioada anilor '30. Conferința de la Berna, cu ocazia căreia are loc structurarea socialismului de stînga la scară europeană reprezintă un eveniment capital în istoria mișcării muncitorești de după Primul Război mondial; ea va influența Europa în deceniul care va veni. Aceasta marchează o nouă ruptură pentru socialism
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
en Allemagne, 1917-1923, Paris, Ed. de Minuit, 1971, 992 p. 18 F. Kreissler, De la révolution à l'annexion. L'Autriche de 1918 à 1938, Paris, PUF, 1971, 460 p. 19 Cf. Les révolutions de la Conférence internationale ouvrière et socialiste de Berne, 3-10 février 1919. Paris, Imp. Nouvelle, 1919, 12 p. precum și P. Renaudel, L' Internationale à Berne. Faits et documents, Paris, Grasset, 1919, 156 p. 20 J. De Kay, L'esprit de l'Internationale à Berne. Résumé des discours et textes
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
l'annexion. L'Autriche de 1918 à 1938, Paris, PUF, 1971, 460 p. 19 Cf. Les révolutions de la Conférence internationale ouvrière et socialiste de Berne, 3-10 février 1919. Paris, Imp. Nouvelle, 1919, 12 p. precum și P. Renaudel, L' Internationale à Berne. Faits et documents, Paris, Grasset, 1919, 156 p. 20 J. De Kay, L'esprit de l'Internationale à Berne. Résumé des discours et textes des résolutions, Lucerna, autorul, 1919, 104 p. 21 Compte rendu du Congrès de l'Internationale ouvrière
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
internationale ouvrière et socialiste de Berne, 3-10 février 1919. Paris, Imp. Nouvelle, 1919, 12 p. precum și P. Renaudel, L' Internationale à Berne. Faits et documents, Paris, Grasset, 1919, 156 p. 20 J. De Kay, L'esprit de l'Internationale à Berne. Résumé des discours et textes des résolutions, Lucerna, autorul, 1919, 104 p. 21 Compte rendu du Congrès de l'Internationale ouvrière et socialiste, Genève, 31 juillet-6 août 1920, Bruxelles, Imp. Lucifer, 1921. 22 Le premier congrès de l'Internationale communiste
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]